5,779 matches
-
posibilitatea lor de a se apăra cu privire la învinuirile care li se aduc prin "rapoartele de incident" se impune în toate cazurile" (APADOR-CH, Raport anual 2002, pe www.apador.org). 204 "Teoria lanțului", interviu cu Diana Olivia Călinescu, avocat APADOR-CH, în Dilema veche, an I, nr. 37 din 24-30 septembrie 2004, p. 10. 205 Întrebările din chestionarul Observatoire International des Prisons (OIP) referitoare la sancțiunile și pedepsele din închisori au fost: 1. Care este natura regimurilor speciale în locurile de deținere? Clădire
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ea aproape numai grăsime" (www.apador.org). 208 Vezi www.anp-just.ro. 209 Interviu cu M.P., soția unui deținut din Rahova, luat la vorbitor în luna iulie 2004. 210 Eugen Istodor, "Asta e pușcăria lui Ness, cafea și Coca-Cola", în Dilema veche, an. I, nr. 37, din 24-30 septembrie 2004, p. 9, interviu cu Dobrovolski, deținut din Rahova. 211 Commission Nationale Consultative des Droits de l'Homme, Étude sur les droits de l'homme dans la prison, 11 martie 2004. 212
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Nu prea mă simt în largul meu. Cred că așa se spune corect. I-am auzit pe unii folosind la largul meu, dar cred că e corect și în largul meu. Scuze. Deformație profesională. Sau deformare. Aici chiar am o dilemă. Sau sunt în dilemă. Nu știu precis care-i exprimarea ideală. Nu prea știu ce caut eu aici. Aveam niște teze de corectat și ar fi fost mai bine dacă rămâneam acasă. Nu sunt căsătorit, dar am o pisică. În
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în largul meu. Cred că așa se spune corect. I-am auzit pe unii folosind la largul meu, dar cred că e corect și în largul meu. Scuze. Deformație profesională. Sau deformare. Aici chiar am o dilemă. Sau sunt în dilemă. Nu știu precis care-i exprimarea ideală. Nu prea știu ce caut eu aici. Aveam niște teze de corectat și ar fi fost mai bine dacă rămâneam acasă. Nu sunt căsătorit, dar am o pisică. În clipa asta chiar nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
apei și culege ușor o gâză moartă. De la distanță, îi fac semn lui Paul cum că totul e OK, apoi mă uit atent la insecta din palma Marei. Uite. O libelulă. Brusc, îmi dau seama că sunt într-o mare dilemă. Nu știu dacă e bine să-i explic Marei că libelula asta nu mai are cum să zboare. Mi se pare ciudat s-o mint, și totuși mi-e greu să-i spun adevărul. Mara ține în continuare libelula în
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Motto: (Roland Barthes, Lecția) încercând din start un răspuns sumar argumentat dilemei Interdisciplinaritatea - opțiune sau necesitate?, am opta, cel puțin în ceea ce privește predarea-învățarea în cadrul orei de limba și literatura română, pentru cea de a doua variantă; și aceasta din câteva considerente simple: 1. această materie de studiu este ea însăși o „disciplină integrativă
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
oriunde, cu toată încrederea, că nu te vor trăda și nici nu te vor face de rușine. Acum s-au maturizat și au trecut prin experiențele vieții. În tinerețe însă au suportat unele întâmplări neprevăzute care i-au pus în dilemă destul de compromițătoare, dar pe care nu au regretat-o, mergând cu ea până la capătul drumului, cu toate obstacolele întâlnite în cursul vieții. Unul era Gelu, cu care am lucrat mai mulți ani împreună, celălalt Nelu. Ceea ce scriu eu, este mărturisirea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
crezut și eu că lam prins pe Dumnezeu de picioare și aveam toată lumea a noastră, au apărut câteva bariere destul de complicate, de care am tremurat tare. Când m a căutat ea la poartă, începuse necazul, care ma pus în mare dilemă și nu mai găseam rezolvarea și ieșirea din labirintul în care intrasem singur. Stii zicala că ce-și face omul cu mâna lui, se numește lucru manual și acesta-i greu de desfăcut. In primul rând ajunse informația, la urechile
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu o prindă vre-un sindrom de nebunie și să spună adevărul, că cine mai știe cu ce colac mă puteam alege în final. Dar cum timpul este cel mai mare "mag" și le rezolvă pe toate, a rezolvat și dilema noastră, într un mod foarte onorabil. Lumea a discutat, prietenele au făcut tot felul de presupuse, soțul a fost foarte fericit că va avea un moștenitor și nu l-a interesat bârfele și spunea Mariana că a umblat aproape o
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
măsurile drept având un caracter tehnic, nu politic. Faptul că mulți protestatari folosesc conturi cu nume false, ca să se protejeze de autorități, a devenit, de asemenea, subiect de dezbatere în interiorul Facebook, pentru că această practică e împotriva regulamentelor de utilizare, iar dilema companiei este dacă, în astfel de cazuri, ar trebui să permită, totuși, folo sirea anonimă a serviciului. Ce este clar e că regimurile autoritare din toată lumea au acces la social media și tehnologie cel puțin în aceeași măsură precum cei
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
lucrările lui Alfred Sauvy, apărute în perioada de mijloc a secolului XX, când procesul de îmbătrânire avansase și atingea cote mai înalte decât la începutul veacului. Alfred Sauvy este autorul unei cunoscute și des pomenite teze, exprimată sub forma unei dileme: croître ou vieillir („a crește sau a îmbătrâni”). Această exprimare concentrată redă un întreg raționament ce are drept finalitate susținerea ideilor sale pronataliste: - îmbătrânirea populației este un proces indezirabil, chiar periculos pentru însăși existența civilizației; - singurul mod eficient de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu știa câte ouă sunt, m-am dus în bucătăria de vară (pentru a evita mirosul) și am prăjit un ou. Am spălat repede cratița, am aerisit cât am putut de bine, am mâncat și m-am trezit în fața unei dileme: ce fac cu coaja de la ou? Dacă o aruncam la gunoi, o vedea. Poate că nu, dar era de-a juns ca să stau cu grijă. Urma fărădelegii mele trebuia să dispară, așa că m-am îndepărtat puțin de casă și am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
marcate de inerție și conservatorism. Pentru evitarea acestor neajunsuri, cea mai viabilă soluție este cea a realizării interdependenței celor două orientări, prin promovarea unor strategii specifice. Dacă acceptăm faptul că școala "învață" și "produce învățare", atunci suntem puși în fața unei dileme: de ce, ce și, mai ales, cum învață organizația școlară? Principalul argument în favoarea învățării organizaționale îl reprezintă însăși nevoia școlii de a progresa, de a-și menține direcția și de a dobândi experiență în gestionarea schimbărilor sau a dificultăților generate de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
neexistând culturi pure, ci doar predominanța unei culturi față de alta. În orice organizație se desfășoară activități care solicită un anumit nivel de profesionalism, un anumit stil managerial. Din acest motiv, consideră C. Handy, avem de-a face cu o adevărată "dilemă a culturilor", succesul unei organizații fiind dependent de modul în care aceasta va combina rolurile manageriale. Autorul propune, însă, o anumită direcție în care ar putea evolua culturile organizaționale. El optează pentru diminuarea "culturii de roluri" în favoarea "culturii de sarcini
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
desemna conducerea altor tipuri de organizații. Deși ulterior această atitudine a fost corectată, managementul devenind sarcina fundamentală a tuturor organizațiilor și domeniilor vieții sociale, ne-am întrebat deseori în ce măsură este viabil un management educațional. Considerăm că am depășit demult această dilemă, preocuparea noastră actuală fiind cu totul alta, și asta din cel puțin două motive. Primul dintre ele vizează tocmai lărgirea sferei de influență a managementului, prin cooperare interdisciplinară rezultând noi tipuri de management: politic, juridic, educațional etc. Al doilea motiv
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
această imagine despre ce înseamnă mașină, "batoză" cum i se spunea pe la noi, ne întrebam înfricoșați cum o fi arătând o mașină de tuns ... pe unde băgăm capul și pe unde ieșim tunși ... că doar nu suntem snopi. Cu această dilemă am trăit câteva zile, până când tata a plecat cu treburile primăriei la Bârlad și trebuia să se întoarcă a doua zi seara cu ce? ... cu batoza? În seara aceea așteptam înfrigurați, bulucindu-ne la geam să vedem cum intră pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să zic că greul a trecut ... începe tragedia. Cuiul de prindere a foraibărului mi-a agățat pantalonul de pijama în zona nasturelui de închidere din față. Să cobor nu mai puteam ... să continui ieșirea ... rămâneam cu jumătatea inferioară gol-goluță. O dilemă groaznică ... dar ... fie ce-o fi ... și iată-mă în plin trotuar juma-juma și înghețat bocnă. Nu era nimeni pe trotuarul meu, dar ... de pe trotuarul de vis-a-vis (dinspre Spitalul de Urgență) mă văd asistat de o bătrânică cu o rață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fier: Burgess (Honey for the Bears), Brownjohn (The Long Shadows), Bradbury (Rates of Exchange), Barnes (The Porcupine). Oricum ar fi, eroii sunt dislocați din prezent, fie în trecut, fie într-un alt prezent ostil, semi-real. Autorul Desperado e în mare dilemă ce să aleagă, între realism și ironie. În cele din urmă le folosește pe amândouă, fie pentru a anula, fie când nu reușește să anuleze pentru a discredita prezentul. Ceea ce face de fapt autorul în aceste condiții, nehotărât cum să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de ce, n-a fost el așa de important încât să se simtă vinovat. Orgoliul lui suferă în tăcere, chiar dacă își dă seama că ar fi cazul să fie recunoscător pentru această anonimitate. Nu se poate să nu remarcăm ironia acestei dileme, a fi acuzat fiindcă afost cineva, sau a fi un nimeni căruia i se cruță viața. Chiar dacă istoria lui Ono se dezvăluie pe bucăți, durerea lui e constantă. Avem în față o carte tragică. O carte lentă, care luminează povestirea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
afirmă G. Călinescu în legătură cu exagerările prezente în critica eminesciană) la atitudinea detractoare a celor care îl consideră pe Eminescu un autor depășit, care nu mai spune nimic noii generații (așa cum este exprimată ideea într-o serie de articole din revista Dilema, în primăvara anului 1998), nu poate decât să nedreptățească scrisul eminescian. Asistăm astfel la o situație paradoxală: pe măsură ce numărul exegezelor înregistrează creșteri considerabile de-a lungul timpului, căile de acces spre sensurile profunde ale operei eminesciene sunt obliterate de mulțimea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
gazetar, prin articolele lui Dimitrie Petrino, Alexandru Grama sau Macedonski, face adepți și în rândul generațiilor mai tinere, îndeosebi în postmodernism. Un element de referință în fenomenul de contestare a lui Eminescu îl constituie numărul 265, din 1998, al revistei Dilema, în care o serie de critici literari printre care se numără Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu, alături de tineri scriitori, formulează afirmații denigrante la adresa lui Eminescu, tăgăduind valoarea operei poetului. Tendința de demitizare, specifică postmodernismului, conduce la afirmații dure la adresa
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu 60 milioane obligațiuni"476. De cele mai multe ori însă, jurnalistul manifestă încredere deosebită în capacitatea de decodare a cititorului: "E un nonsens ca un om care nu știe meseria războiului să fie ales a comanda un corp de armată. Această dilemă e clară pentru oricare cititor (s.n.), a fost clară pentru oricare gardist din linie, cari ei înșii improvizau aluzii adesea foarte spirituale asupra unor șefi improvizați"477; Ceea ce va fi observat orice cititor (s.n.) din șirurile de mai sus e
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
28. Călinescu, G., (1976), Opera lui Mihai Eminescu, 2 vol., Editura Minerva, București. Călinescu, G., (1986), Viața lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București. Cărăușu Hoarță, Luminița, (2008), Teorii și practici ale comunicării, Editura CERMI, Iași. Cărtărescu, Mircea, (1998), "Fapte", în Dilema, nr. 265, p. 9. Cârac, Ioan S., (2003), Teoria și practica semnului, Institutul European, Iași. Champagne, P., (1988), "Le cercle politique. Usages sociaux des sondages et nouvel espace politique", în Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 71-72. Charaudeau, Patrick
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Harold D. et alii., (1968), Language of Politics. Studies in Quantitative Semantics, The M.I.T. Press, Cambridge, Massachusetts. Le Bart, Christian, (1998), Le discours politique, Presses Universitaires de France, Paris. Lefter, Ion Bogdan, (1998), ""Poetul național" între comunism și democrație", în Dilema, nr. 265, p. 6. Liiceanu, Gabriel, (1992), Cearta cu filozofia. Eseuri, Editura Humanitas, București. Livescu, Cristian, (1997), "Gazetăria eminesciană spațiul comunicării nesubliniate", în Convorbiri literare, nr. 1, p. 17. Lovinescu, Eugen, (1972), Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Lovinescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 17. Lovinescu, Eugen, (1972), Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Lovinescu, Eugen, (1981), Istoria literaturii române contemporane, 3 vol., Editura Minerva, București. Maingueneau, Dominique, (1991), L'analyse du discours, Hachette, Paris. Manolescu, Nicolae, (1998), "E o întrebare!", în Dilema, nr. 265, p. 6. Manolescu, Nicolae, (2000), "Întreaga istorie a umanității este istoria culturii ei", în Familia, nr. 1, p. 83. Marcus, Solomon, (1970), Poetica matematică, Editura Academiei, București. Marcus, Solomon (coord.), (1985), Semnificație și comunicare în lumea contemporană, Editura
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]