6,217 matches
-
decide că finele 1-ului aliniat al Articolului V este suprimat. Un schimb de idei are loc asupra celui de al 2-lea aliniat între lord Salisbury, d. Desprez și comitele de Saint Vallier, din care rezultă că scopul acestei dispozițiuni ar fi de a asigura beneficiul jurisdicției și protecțiunii consulare supușilor români din Imperiul Otoman. Înalta Adunare este de părere de a lăsa acest aliniat pe seama comisiei de redactare. protocolul nr. 11 Ședința din 2 iulie (20 iunie) 1878 [...] La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din 13 martie 1871 executarea lucrărilor destinate a face să dispară obstacolele ce Porțile-de-Fier și cataractele opun navigațiunii este încredințată Austro-Ungariei. Statele țermurene ale acestei părți de fluviu vor acorda toate facilitățile ce ar putea fi cerute în interesul lucrărilor. Dispozițiunile Articolului VI din tratatul pre citat relative la dreptul de a percepe o taxă provizorie, destinată a întâmpina cheltuielile lucrărilor în cestiune, sunt menținute în favoarea Austro-Ungariei.“ Lord Salisbury aderă la principiele generale dezvoltate în această propunere, dară el observă că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sunt în afară de sarcina Congresului. Plenipotențiarii sunt adunați spre a accepta, respinge sau înlocui articolele Tratatului de la San Stefano, dară o reglementare așa de dezvoltată a unui punct special (deși, pe cât poate judeca de la prima vedere, este dispus a-i accepta dispozițiunile) îi pare că nu este în atribuțiunile înaltei Adunări. Baronul de Haymerle observă că propunerea austro ungară conține mai multe principie esențiale: 1. neutralitatea Dunării până la Porțile-de-Fier; 2. permanența Comisiunii europene; 3. participarea României la lucrările acestei Comisiuni; 4. atribuțiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înțeleagă prin neutralizare? care-i va fi întinderea și în ce scop este cerută această măsură? Lord Salisbury crede că Rusia, fiind de aci-nainte țărmureană a Dunării, un element nou se află introdus în cestiunile privitoare la navigațiunea fluviului. Dispozițiuni speciale sunt trebuincioase comerțului și Excelența-Sa dorește ca Congresul să rețină cestiunea amânând totuși discuțiunea ei până ce puterile se vor uni în privința procedurii ce trebuie urmată. Președintele crede că poate menține la ordinea zilei discuțiunea Art. XII și XIII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
confirmat actele Tratatului din Viena asupra libertății navigațiunii fluviale și că, conform declarațiunilor plenipotențiarilor Rusiei dintr-o ședință precedinte, retrocedarea Basarabiei n-ar putea exercita nici o influență asupra libertății fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și acel citit de comitele Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează mai ales în lucrarea sa fixarea Galațiului ca punctul până la care se vor putea întinde acțiunea Comisiunii europeană a Dunării, măsurile de supraveghere ce propune pentru poliția fluvială, în fine noile dispozițiuni relative la Porțilede-Fier. Aceste modificațiuni aduse la un tratat solemn par Excelenței-Sale a nu putea fi hotărâte de o comisiune specială, dară consacrate de autoritatea Congresului. După o schimbare de idei între plenipotențiari asupra adoptării formei de discuțiune în privirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de a urma prin tacită reconducțiune. „Art. III. Conformitatea reglementelor de navigatiune și poliției fluviale pe tot percursul, în josul Porților-de-Fier.“ Prima frază a articolului este rezervată pentru deliberările comitetului susmenționat; finitul articolului este adoptat. D. d’Oubril consideră că această dispozițiune prejudiciază situațiunea țărmurenilor. Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice de a pune în principiu unitatea reglementelor de navigațiune. Art. III. Este și dânsul rezervat pentru acordul ulterior între plenipotențiari. „Art. IV. Substituțiunea Austro-Ungariei la puterile țărmurene în privința dispo zițiunilor ale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Alteța-Sa este de opiniune, în general, că s-ar putea introduce în tratat un articol care ar da puterilor reprezentate în Congres sarcina de a veghea, fie prin reprezentanții lor la Constantinopol, fie prin alți delegați, asupra execuțiunii diverselor dispozițiuni la cari se face aluziune. Cestiunea Sântelor Locuri ar putea să intre și ea în acest control. Principele de Bismarck adaogă, cu consimțământul înaltei Adunări, că în ceea ce privește această din urmă cestiune se va nota în protocol că reprezentanții puterilor sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ia măsurile necesare în această privință. În urma acestei înțelegeri, Consiliul de Miniștri, prin jurnalul său No. 2.097 bis. din 12 decembrie 1916, încuviințează transferarea, iar legea votată de Cameră în aceeași zi și promulgată la 24 decembrie, sancționează această dispozițiune, stipulând în același timp măsurile de luat de către Bancă pentru toate eventualitățile în care Guvernul s-ar găsi mai târziu. Ministrul Rusiei la lași, generalul Mossoloff (care înlocuise în acest interval pe domnul Poklewsky-Koziell, chemat în Rusia pentru un concediu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
C. Ionescu, reprezentantul Ministerului de Finanțe, se încheie un proces-verbal - la 7/20 februarie 1918 -, și cheile tuturor depozitelor noastre sânt încredințate domnului E. Labonne, consul general al Franței, spre a fi păstrate împreună cu arhivele Consulatului nostru General până la noi dispozițiuni. La 10 februarie 1918, Ministerul de Finanțe rus ordonă verificarea și inventarierea lăzilor conținând Tezaurul Băncii Naționale: conținutul lor este găsit în perfectă stare și întocmai precum fusese declarat de Banca Națională - adică 1.738 lăzi conținând în sumă totală
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile, pe care le va afla necesare în interesul națiunii. În sfârșit, vă rog să le primiți aceste rezoluțiuni și închei cu aceea că legătura sfântă a celor 14 milioane de Români ne îndreptățește azi a zice: Trăiască România Mare ! (aplauze
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
atât în ce privește convenția politică, cât și cea militară [...]. În primele zile ale lunii august, toate negocierile erau sfârșite. Ziua de 14 august era fixată pentru intrarea noastră în război. Nu mai rămânea decât de iscălit tratatele și de luat unele dispozițiuni militare [...] Pentru iscălirea tratatului se hotărî ziua de 4 august 1916. Grija de căpetenie a lui Brătianu era ca nu cumva Puterile Centrale să prindă de veste că ne-am hotărât așa încât să putem, a doua zi după decretarea mobilizării
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele cu tătarii la Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata în primăvara anului 1574, obținând victorii împotriva turcilor la Jiliște (lângă Focșani) și Brăila. „Aflând dispozițiunile dușmanilor - menționează B. P. Hasdeu - Ioan Vodă nu mai putea rămânea lângă Bender: el trecu Prutul și-și puse tabăra la marginea Moldovei, în Huși”. După ce în aprilie refuzase dublarea haraciului, iar în aprilie îi învinsese cu ajutorul cazacilor zaporojeni pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost revocat din funcție, iar Consiliul comunal cu motivația că „fostul primar departe de a-și face datoria ca ori care bun român, a căutat din contra să împiedice acțiunea de liniștire a spiritelor și chiar să contracareze unele dispozițiuni luate de administrație”. Prefectul județului Fălciu, dr. Nicolae Lupu, a arătat ulterior interes pentru stabilirea unor raporturi mai echitabile între proprietari, arendași și delegații sătești. La 18 mai, revizorul școlar P. V. Vasiliu, de la Revizoratul școlar Fălciu, transmitea ministrului Cultelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sf. Neculai. Mare chef între tinerii noștri de la Folticeni. Cei mai mulți primiserăm prin poștă, pe neașteptate, decrete de boierii de la caimacanul Vogoride. Eram căftăniți 4 fiecare după aprecierile binevoitoare ale luminăției-sale cu rangurile de căminari, comis, spătar, ban, agă etc. În dispozițiunea de spirit în care eram noi atunci, e lesne de înțeles ce haz am făcut de această mărinimie intenționată a caimacanului. Toți eram de părere la început să-i întoarcem imediat decretele, dar am amânat lucrul de Sf. Neculai, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aceste, prietenii intimi pe care îi avea el mai aproape de inimă cum și de sexul frumos, aveau darul de a-l descreți. L-am văzut de multe ori în cercul "Junimei" făcând chef, mai ales, la banchetele tradiționale, dar această dispozițiune de spirit era sporadică la el. A doua zi părea iarăși întunecat, dus pe gânduri ca de obicei și, de ce înainta în vârstă, de ce vălul tristeții îl acoperea parcă mai mult, îl înstrăina de lume până când, în sfârșit, cuprins de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aspect de civilizație a bunei stări În legăturile ei cu bucuriile exultante rezultând dintr-o practică Înțeleaptă și artistă a plăcerilor mesei, cu mâncarea și băutura omului din ainte și cu o lume dedată la petrecere, Împrejur. O asemenea bună dispozițiune senzuală și firească pentru tot ce Înseamnă bunul trai al vieții - al acestei vieți a noastre de pe urma căreia, spune o vorbă Între bețivi, te-alegi numai cu atâta: cu ce bagi În gură și cu ce tragi pe... nas - o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ușurința cunos cută a papugiului de bucureștean, reputat prin virtutea galantonomiei și a bacșișurilor, ignorată În lumea reținută și socotită a Ardealului din acea vreme. Toate astea făcuseră din Sighișoara un refugiu sigur și pe măsura celor dintre noi cu dispozițiuni Încă valabile pentru rătăciri și visări romanțioase sub umbra tăcută a vechilor ziduri inundate de clarul nopților cu lună, sub freamătul codrilor bă trâni de primprejur etc. etc., dar mai ales pentru aceia dintre noi, capabili Încă, pe aceste vremuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la pat pe o biată fată fugită de rușine sau de foame din cine știe ce fund de provincie și picată de curând, „tr ufanda“ sau „prospătură“, pe pavajul Bucureștilor și de acolo În bordel. O lăudabilă inițiativă a unor cucoane cu dispozițiuni largi sufletești, filantropice, instalase, mai acum zece-cincisprezece ani, În Gara de Nord un post de observație discretă a fetelor sin gu ratice care coboară din tren și privesc Încoace și Încolo, neștiind Încotro s-o apuce. Sunt la o răscruce a vieții
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adus să cunosc ultima Înfățișare a ultimelor bordele bucureștene, până În ziua desființării lor: 3 martie 1950. Ion Căcat și cu nevastă-sa, Pătruța, erau patronii bordelului, vad vechi, din strada Cantemir, sub propria lor condu cere orga nizatorică și conformă dispozițiunilor În vigoare de ordine sa ni tară și fiscală, având o contabilitate normată, ținută la zi de Mircea Iancovici, fost director În Ministerul Finanțelor - și privind controlul activității celor 48 de fete, verificate și tarifate cu 100 de lei ședința
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
închisoare corecțională și conform art. 101 c. p. inculpatul Albert Petre va executa 7 ani închisoare corecțională și 3 ani interdicție corecțională. Interdicția corecțională constă în suspendarea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 58, pct. 2-5 c. p. Se mențin celelalte dispozițiuni ale sentinței. Consiliul de stat al Republicii Populare Romîne prin decret nr. 411/1964 a grațiat de restul pedepsei ce a mai avut de executat”. Citez textual din Biletul de eliberare: „Republica Populară Română, Ministerul Afacerilor Interne. Penitenciarul Formațiunea 0957
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în a doua - jumătate de rație; lanțurile la picioare erau de 15 kg greutate; eram și cu cătușe la mână. La wc puteai merge numai însoțit de șeful grupei; nu aveai voie să privești în altă parte, dacă încălcai această dispozițiune erai imediat apostrofat: „Unde te uiți, banditule?” Wc - ul consta dintr-o groapă mare, sub cerul liber, cu traverse de scânduri groase... Altă dispoziție bizară: trebuia să te adresezi brigadierului numai în poziție de drepți - deși respectivul putea fi cel
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am predat-o Pr. Bișoc, care după ce o citi îmi zise: „Telegrama e falsă, nu poartă semnătura Episcopului, dar eu tot mă duc la Iași, nu în baza acestei telegrame, ci pentru că sunt dator să mă duc pentru primirea noilor dispozițiuni”. A doua zi, la jumătatea lunii august 1949, prezentându-mă în gara Săbăoani pentru a primi corespondența și presa de la vagonul poștal al trenului București-Suceava, pe la orele 9.30 dimineața, mă întâlnesc în gară cu Pr. Anton Bișoc care pleca
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și senzibil al patriei sale îndepărtate. Îl înțelegea așa de bine și-l iubea așa de mult pe duiosul autor al lui "Petit Chose" și al lui "Jack", încât nu s-ar fi putut să nu-mi transmită și mie dispozițiunea aceasta a ei, preferința pe care o arăta compatriotului său, când mai toate gândurile, sentimentele și preferințele noastre erau și s-au menținut cât a trăit ea, la fel. În ziua când mi-am trecut bacalaureatul, mi-a oferit, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ca singurul organism care reprezintă interesele colectivității evreiești din România și își exercita atribuțiile sub directivele și controlul împuternicitului guvernului pentru reglementarea regimului evreilor. Principalele atribuții ale Centralei evreilor erau: reprezentarea exclusivă a intereselor evreilor din România, organizarea evreilor în conformitate cu dispozițiunile guvernului român, organizarea evreilor pentru munci și meserii; pregătirea emigrării evreilor, organizarea activității culturale și a școlilor evreilor, organizarea asistenței evreiești, organizarea participării evreilor la munci conform legii pentru organizarea muncii naționale, organizarea exercitării profesiunilor evreilor în condițiile stabilite de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]