4,738 matches
-
au aprins, deodată, mai multe lumini de semnalizare, pentru că am înțeles că intenția lui Vasile a fost bună și îmi venea și mie să nu-i stric bucuria de a vedea apariția concomitentă a unor intense lumini roșii care îl distrau foarte mult. Așa că, m-am trezit și eu râzând împreună cu dânsul, bucuros că, până la urmă, nu au fost cine știe ce pagube. Dar, deși i-am explicat, repetat, când cu binișorul, când mai puțin politicos, am reușit să-l fac să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
construit prost, nu suport nici măcar somnul, caut mereu altceva, găsit de obicei în cărți, în măsura în care, în aceste zile lâncede, am răbdarea de a citi. Nu-mi plac nici măcar plimbările, nici cum scârțâie nisipul pe alei, în parcuri, unde toată lumea se distrează plictisindu-se îngrozitor, ascultând o fanfară care cântă, cu întreruperi, aceleași melodii languroase. * Cu astfel de dispoziție sunt nesuferit, lumea mă ocolește și eu fug de lume. Și asta de când mă știu. Copil fiind, într-o după-amiază de vacanță, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe post de medic sublocotenent și în afara faptului că nu aveam nimic de făcut, chiar nu făceam nimic; poate doar exerciții de numărare a zilelor inutile. Căpitanul (care era activ câteva ore, când nu se afla toropit de țuică) se distra făcând o instrucție "de represiune", cum spunea el. În timpul în care era apucat de crize de "instrucție represivă" se distra într-un stil care reprezintă cea mai evoluată demonstrație a ceea ce am spus că este "bun simț modern". Comanda nefericiților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
exerciții de numărare a zilelor inutile. Căpitanul (care era activ câteva ore, când nu se afla toropit de țuică) se distra făcând o instrucție "de represiune", cum spunea el. În timpul în care era apucat de crize de "instrucție represivă" se distra într-un stil care reprezintă cea mai evoluată demonstrație a ceea ce am spus că este "bun simț modern". Comanda nefericiților soldați exerciții de pedepsire (culcați sculați!... în ritm alert și fără pauză), iar semnalul îl dădea utilizându-și orificiul anal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
din preparatele la îndemână, dar mai ales trăgând pe gât, direct din sticla de votcă izbăvitoare. Personajul se trezește, cândva, înapoi la Moscova, în fața Kremlinului, poate ca un simbol de emblemă onirică. Niște derbedei îl bat cu sadism, până la agonie, distrându-se cu poftă. Între vis și moarte, pare a simți tărâmul visat, raiul abstract, îngerii cu aripi ocrotitoare. Dar: "Îngerii au izbucnit în râs. Știți cum râd îngerii? Sunt niște făpturi infame, acum știu. Să vă spun cum au izbucnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
clasa în timpul orelor. Deși prin pretențiile sale nu dorea decât să ne deschidă o fereastră către limba corectă a lui Pușkin și Tolstoi (cărora dumneaei le spunea „Alexandr Sergheievici” și „Lev Nicolaevici”), Palina Nichitișna n-a reușit decât să ne distreze, făcându-ne să pierdem orice respect față de ea. În necoapta noastră minte, dânsa era un fel de August cel Prost, adică o paiață. În timpul orelor de rusă ne scălâmbâiam și ne plimbam printre bănci sau făceam conversație în gura mare
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
gură. Deodată răsună un ordin sec. Pe scenă, un ostaș țâșni din rând și călcă pe un capăt de scândură; instantaneu, aceasta săltă ca o cumpănă de fântână. În aceeași clipă întreg eșafodajul, cu tot cu brigadă, se trezi între capre. Pantomima distră de minune babele care șușoteau între ele: „Dumnezeu nu bate cu ciomagul !” La scurt timp după întâmplare poetul și-a zugrăvit impresiile de la Iazu Vechi într-un lung poem despre colectivizare. O încercare a dușmanului de clasă de a demola
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vedere inexperiența în arta militară și îl iertau când făcea vreo greșeală. Am văzut deja cum colonelul medic Orlandi era binevoitor în a-i dărui permisii speciale. Știa că acele permisii nu i le cerea pentru a merge să se distreze, ci pentru a participa la slujbe religioase ori să-și viziteze familia. Într-o zi, coborând pe scări, s-a împiedicat și a căzut, împrăștiind prin aer coșul cu fiole și seringi. S-a dus la medicul ofițer, așteptându-se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Scriptură în teologie, de acord cu colegul, îl trimitea pe Calabria la clasa de liceu: «Calabria, ați vrea să-mi duceți această carte profesorului don Trida». El mergea, se prezenta cu respect și consemna cartea. Dar don Trida, prefăcându-se distrat îl oprea: «Eh, Calabria, ai venit tocmai la timp, acești băieți au nevoie de un cuvânt de încurajare». Iar clericul Calabria, după ce s-a umilit puțin, fără blocajul înroșirii obișnuite a feței, care îl condiționa la examene, cu dezinvoltură și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în acel ambient simplu și sărac. Și-a informat confesorul ei de pacea redobândită, mărturisindu-și dorința de a-și consacra viața Domnului, în serviciul fraților nevoiași. I-a făcut o cerere formală lui don Calabria. El, ca și cum ar fi distrat, îi spuse: «Contesă, aș avea nevoie de ajutorul dumneavoastră!». «Spuneți, părinte!». «Am rămas fără mături. Ați vrea să mergeți și să-mi cumpărați una din Piața Bra?!». Contesa, chiar dacă atunci era îmbrăcată modest, era totuși o femeie a aristocrației veroneze
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că Inima lui Isus este atât de îndurerată. Și mă întreb: putem să tăcem, să lăsăm lucrurile să meargă așa, sau dacă nu ar trebui mai curând să vorbim, aș spune chiar să strigăm, pentru ca și cei mai încăpăținați și distrați să audă, să se trezească și să se reanalizeze?» . Dar cine va vorbi? Uneori, eminență, mai ales după celebrarea sfintei Liturghii, aud în mine ceva ca o voce: „Vorbește, fă să se audă glasul Meu; opera de care aparții este
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra ori din devotament oameni străini de literatură, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematică, N. Culianu, profesor de geodezie, Pavel Paicu, profesor. P. P. Carp, omul politic, a făcut puțină critică, necompetentă, găsind că Răzvan-vodă, remarcabila piesă a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atâtea veacuri, s-ajungă pîn' la noi. Versurile umoristice (în colaborare cu St. O. Iosif) din Caleidoscopul lui A. Mirea, urmând tradiția Teleor, au deschis o adevărată școală de fantazare ironică în libertate, fără scop polemic. Aceste improvizații nu mai distrează astăzi, afară de puținele cu nucleul liric, ca Diligența, poem simbolist al vehiculului și al perimării, sau cântecul afișului, simbol al efemerității: Afișe-albastre, galbene, verzi, roșii, Voi cari pe ziduri vă iviți cu zorii Otravă dulce-a muștelor stupide, Spre a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Militaru au o mare răspândire, ele sunt însă triviale. V. Ciocîlteu rimează ironic pe tema dualității argheziene noroistele, A. Pop Marțian colectează ecouri din Camil Baltazar, Pillat, Blaga, Gh. Tuleș schițează natura moartă (fructe) în stil ortodoxist, Tudor Măinescu se distrează în genul Cincinat Pavelescu, George Voevidca scrie sonete și versuri în stil popular, G. St. Cazacu cultivă funebrul bacovian. Alții: George Silviu, Ilariu Dobridor, M. D. Ioanid, N. Țațomir, Alexandru Baiculescu. Sunt poeți cărora nu li s-ar putea nega
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
calitățile pe care le prețuiești la un prieten? b)Ai prieteni ? c)Cum te-ai convins de prietenia lor ? i-am crezut pe cuvânt mi-au demonstrat-o cu diferite ocazii mi-au adus cadouri frumoase de ziua mea mă distrez bine cu ei 43. Completează următorul text: „- spune, de unde sora ta autobuzul? -Ea autobuzul din fața școlii. -Ce șoptit Mihai colegului său? - cerut gumă.” 44.Scrie propoziții cu diferite înțelesuri ale cuvintelor: război și poartă. 45.Grupează perechile de cuvinte cu sens opus
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
vieții în același fel. Unii prețuiesc viața, alții o disprețuiesc. Unii simt că au un fel de îndatoriri, alții altfel de îndatoriri. Unii cred că nu au nici un fel de îndatoriri. Unii socotesc viața un simplu mijloc de a se distra fără a fi obligați cu ceva. Unii se bucură de viață, iar alții socotesc că viața nu merită să fie trăită și propun sinuciderea. Eminescu zicea: , și propunea, spre luare în seamă, diversitatea opțiunilor pentru viață și se adresa lunii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
I-a de seminar, dar rezultatele, în ce mă privește, au fost dintre cele mai slabe. Profesorul de franceză ne zicea „cap pătrat”, dar făcea cu noi niște teste psihololgice foarte ingenioase, pentru verificarea aptitudinilor intelectuale, care mă atrăgeau, mă distrau, ca niște jocuri. Colegul meu de bancă din clasa I-a primea mereu alimente de acasă și mai tot timpul avea în pupitrul băncii un borcan cu miere. Cândva, în lipsa mierii cu care fusesem obișnuit de mic, m-a prins
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
răpirea și terorizarea mea cu alternativa soartei copiilor mei, sunt liberi și puși în demnități, chiar dacă au lucrat „oficial” plătiți pentru torturarea celor mai cinstiți români; sunt parlamentari sau mari demnitari în mascarada „tranziției”, în care se îmbogățesc și se distrează în țări streine, amenințând cu dosariada. Am scris toată această dramă, nu pentru a mă dezvinovăți, ci pentru a aduce în actualitate o crimă împotriva umanității, care se face uitată, care nu se judecă și nu se pedepsește. Cel ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
chiar lumea întreagă. Afirma că institutul este al său. I se părea că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, aproape de sutura interparietală, producând o rană care interesa numai pielea regiunii parietale drepte, fără să atace periostul. Era o tăietură a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
observație” a lui Eminescu de pe vremea internării lui, d-rul V. Vineș a publicat-o în „România medicală” din 1 iunie 1931. Rezultă din ea, între altele, că este adevărat că în mai 1889 „un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, producând o rană superficială ce interesa numai pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care, în plus, n-a fost consemnat de către doctor în fișele sale, ci acesta l-a readus în atenție din memorie? Mișcată rămâne și această pietricică în tradiția biografică eminesciană. La dr. Vineș: „... un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap”; mai târziu, la G. Potra, care pretinde că publică chiar amintirile doctorului N. C. Tomescu (dar, de fapt, are în față
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chiar se amestecau în vorbă. Puteam să fac comparații, și am făcut; rezultatul a fost convingerea deplină că Meșterul era sănătos și n-avea ce căuta în str. Plantelor. — Adă-mi ceva de cetit, îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
două moduri de a "scoate din funcțiune" un puști. Metalimbajul adulților este însă mai ușor de înțeles decât cel al copiilor. Iată un exemplu tipic. SOȚIA: Cum a fost adunarea generală de la Fiji, dragule? (Deschidere rituală. ) SOȚUL: Colosală. (M-am distrat bine. ) SOȚIA: Cum a fost mâncarea? (Croiește calea către întrebarea principală. ) SOȚUL: Absolut fantastică! (Ce păcat că nu poți să mă hrănești la fel!) SOȚIA: Te-ai întâlnit cu vreo persoană interesantă? (Ți-ai făcut de cap?) SOȚUL: Am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tratată a-ceastă problemă?" - suna întrebarea deschisă a Melissei. Aceasta a dus la o discuție despre faptul dacă a învăța o limbă străină îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine alte. popoare. Și-au împărtășit propriile experiențe și s-au distrat, încercând să converseze în franceza ruginită învățată cândva la școală. Până la urmă, după ce au vorbit despre toate, Bob i-a dat Melissei un pupic și i-a șoptit "Ah, Madame, ești magnifique!" Nu-i așa că a fost o experiență încununată
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
caută nimeni. MARIE: Ai sentimentul că ești plimbată degeaba. (Ascultare activă. ) SUE: Exact. Dacă nu au nici un post, de ce nu îmi spun? *SOȚUL: Nu vreau să te duci în seara asta să joci cărți. SOȚIA: Nu-ți place să mă distrez fără tine. (Ascultare activă. ) SOȚUL: Nu despre asta e vorba. Aș dori să fiu singur cu tine în seara asta JUDY: Vreau să merg acasă. DAVE: Nu te distrezi bine aici? (Ascultare activă. ) JUDY: Nu. Poate dacă ghidul nu ne-
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]