6,536 matches
-
tînjeau după timpurile cînd proprietatea funciară era sursa principală a bogăției și cînd puterea "legitimă" a regilor se exercita în avantajul lor, ca și muncitorii pentru care "libertatea", cînd putea să existe fără piedici nu reprezenta decît un instrument de dominație în mîinile celor bogați, cei mai conștienți dintre ei crezînd că găsesc în teoriile socialiste o ușurare a dificultăților în care trăiau. Schimbările de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erodaseră, așa cum am văzut, această credință consimțită de ordinea burgheză în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
elemente destructive: democrație, socialism și chiar creștinism. Reichul datorează umilirea suferinței după tratatul de la Versailles tocmai acestor elemente străine. Ele sînt responsabile de înfrîngere și de Diktat, ele care au acceptat ca o parte a națiunii germane să intre sub dominația unor popoare inferioare ca slavii și latinii. Plecînd de la aceste premise, al căror caracter paranoic exprimă clar frustrările unei populații pe care înfrîngerea și prăbușirea sistemului său de valori au traumatizat-o profund, Hitler expune cu pasiune "soluțiile" pe care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nici o opoziție și nici o piedică în fața voinței suverane a "conducătorului" națiunii, acesta este în același timp și în mod specific "totalitar"25 ceea ce înseamnă că dirijează și controlează în toate domeniile, activitatea și gîndirea fiecărui individ, plasează societatea civilă sub dominația partidului și statului și acționează în profunzimea corpusului social în scopul de a obține într-o primă etapă un consens cit mai larg posibil și apoi, într-o a doua etapă, să transforme radical societatea și pe toți membrii acesteia
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
relațiile cu Germania se înrăutățesc. De altfel, nici unul din cei doi dictatori nu-și fac iluzii în ceea ce privește perenitatea pactului. Führerul nu a urmărit decît un răgaz provizoriu care trebuia să-i permită înfringerea statelor democratice și plasarea întregii Europe sub dominația sa. Cît despre Stalin, care știe că distrugerea bolșevismului "iudeo-marxist" și cucerirea unui vast spațiu de colonizare în Est rămîn obiectivele fundamentale ale autorului Mein Kampf, acesta nu încearcă decît să profite de răgazul acordat pentru a-și reorganiza armata
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
conflictului a făcut turul Europei ocupate. Paralel, se punea accent pe o serie de opere cinematografice patriotice și calificatoare, despre eroi celebri sau obscuri care făuriseră Germania, de la Frederic al II-lea la Bismarck, de la patrioți ce s-au opus dominației napoleoniene, la luptătorii anonimi din timpul Războiului cel Mare și la "martirii" cauzei național-socialiste. Ca și în Italia filmele de divertisment care au făcut cunoscute în lumea întreagă starurile cinematografului german (Marika Rökk, Zarah Leander, Emil Jannings, Hans Albert etc.
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
înfruntarea cu vestul devenind manifestă, va încerca, dimpotrivă, să încurajeze pe partizanii generalului Markos trimițîndu-le provizii. Stalin încearcă să-și extindă influența și la marginea continentului european, în Iran, îi împinge pe kurzi la revoltă și încearcă să-și mențină dominația în Azerbaidjan, în timp ce revendică împreună cu Turcia controlul Strîmtorilor. Pe 5 mai 1946, Winston Churchill, care a trebuit să-și părăsească postul cu un an în urmă, dar care continuă să aibă un imens prestigiu în lumea occidentală, ține un discurs
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a realizat încă de la început amploarea primului șoc al petrolului, dar mai ales pentru că este angajată din 1973 în negocieri care îi convin mai mult din momentul în care acestea trebuiau să-i asigure recunoașterea cuceririlor sale teritoriale și a dominației sale asupra Europei de Est. Odată aceste avantaje obținute datorită acordurilor de la Helsinki, semnate în august 1975, aceasta nu mai are de ce să adopte o atitudine moderată. În momentul în care la sfîrșit Conferința pentru Securitate și Colaborare în Europa
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai mare a forțelor centrifuge. Pînă la primele semne ale "dezghețului" polonez, adică în deceniul care a urmat "Primăverii de la Praga", conducătorii Kremlinului au lăsat impresia că pot să stăpînească situația mizînd pe dorința birocrațiilor naționale de a-și menține dominația în fața voinței de liberalizare și de independență a popoarelor. Acest efort dea lua din nou în mînă conducerea "comunității socialiste" s-a sprijinit pe două instrumente politico-juridice, reamintite permanent de sovietici: "doctrina Brejnev" și actul final al CSCE, semnat la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nivel mult mai ridicat decît în alte democrații populare. Adoptarea de către echipele aflate la putere în țările din Europa de Est a unor noi proceduri de legitimare, nu a împiedicat ca, din 1975, să se manifeste noi forme de contestare îndreptate împotriva dominației "fratelui mai mare" și împotriva rigidității birocratice și represive a sistemului. De la această dată, alergia la modelul și la prezența sovietică, respingerea "altoiului" stalinist și dorința de schimbare nu mai provoacă numai "accese de febră" sporadice, izolate în timp și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
blocului socialist, scoțînd în evidență blocajul și lipsurile sistemului. În al doilea rînd, în mai multe țări apare o disidență pe care acordurile de la Helsinki au susținut-o și i-au oferit o bază juridică. Simțindu-se mai siguri în dominația lor datorită legitimării implicite a statu-quo-ului, sovieticii nu au realizat pînă unde puteau să-i ducă hotărîrile formulate în Actul final al CSCE la capitolul drepturilor omului și libertăților fundamentale. Ori, tocmai în numele acestor principii enunțate în a treia formulare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
avantajele financiare și tehnice ale marilor firme hollywoodiene, de înalta lor tehnicitate, de calitatea produselor lor (puțin știrbită totuși de efectele distrugătoare ale maccarthysmului [Mccarthy senator republican care în anii 50 a dus o campanie anticomunistă virulentă] și deasemeni de dominația politico-economică a Washingtonului prin acorduri comerciale (în Franța acordurile Blum/Byrnes) care stipulau o cotă minimă de proiecție a filmelor americane. Totuși cinematografia europeană a reușit să cîștige bătălia și să-și impună propriile sale modele naționale, chiar "europene" prin intermediul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
viitorul Europei: reticențele și refuzurile viscerale trebuie în ultimă instanță să cedeze în fața necesității. Pînă la urmă tabloul are umbrele sale, iar mersul înainte al Europei poate fi împiedicat de reapariția naționalismelor care ies la lumină în țările scăpate de sub dominația comunistă și în mai mică măsură în țările din Europa de Vest. Oare prăbușirea comunismului ne-a făcut să ne întoarcem, așa cum unii au afirmat-o, în lumea secolului al XIX-lea cînd exacerbarea conflictelor naționale a generat tensiuni al căror rezultat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vedere perspectivele unei "revoluții mondiale", bolșevicii au creat în martie 1919, la Moscova Internaționala a III-a sau Komintern (Internaționala Comunistă), pentru susținerea revoluționarilor europeni. 12 Basarabia revine românilor după Conferința de Pace de la Paris, deși această provincie aflată sub dominație rusească, nu fusese inclusă în Convenția politică pe care România o încheie cu Aliații în 1916. "Comisia pentru studierea problemelor teritoriale legate de România" formată din Sir Eyre Crowe și Allen W. A. Leeper Marea Britanie, Andre Tardieu și Jules Laroche
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Iași, Institutul European, 1997, p. 238). 20 Contele Richard de Coudenhove-Kalergi (1894-1972) publică o carte "Pan-Europa", care va produce o imensă mișcare. El preconizează unirea Europei contra bolșevismului și împotriva dominației economice americane. Diplomat, Coudenhove-Kalergi încarnează cosmopolitismul vechii Europe aristocrate. Născut la Tokyo din mamă japoneză și un diplomat austro-ungar, de origine olandezo-greacă, el este austriac prin naștere; devine ceh după tratatul de la Saint-Germaine (1919) și obține naționalitate franceză în 1939
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ispășitoare și pentru ce acest adevăr permite deconstruirea tuturor textelor culturale, fără nicio excepție". Dacă ne gândim cu multă atenție, adevărul istoric, cu toate cele petrecute de la începutul lumii (sacrificii, ruguri, masacre, inchiziție, războaie apărând chipurile cauze și canoane irefutabile, dominația celui puternic asupra celui slab etc.), se apropie mult de realitatea acestor cercetări și demonstrații. Cum mai pot fi justificate marile mituri ale violenței? Și parcă ne dăm seama și mai bine de lucrurile privite din perspectiva umanității, dacă observăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
le pune în circuit industria media nasc efecte ambivalente, contradictorii. , ca activitate profund participativă nu uzează de reprezentări inocente, ci folosește vehicule eficiente într-o abundență de bunuri și servicii, la scară populară. Încît astfel de studii critice, recunoscînd polaritatea dominație/rezistență, ne îngăduie să (ne) înțelegem societatea. Adecvarea teoretică ar fi, desigur, prima condiție. Nu putem invoca la nesfîrșit așa-zisa rezistență a publicului cîtă vreme reproducerea formelor dominante de putere socială (prin reproductibilitatea puterii simbolice) e o observație la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
suspectată de monolitism (ideologizată, de fapt). În cel de-al doilea caz, apreciind "recolta" grupului de la Birmingham în jurul anilor ´60, în pofida conceptelor "instabile", același Kellner subliniază meritul de a fi recunoscut importanța culturii media și implicarea ei în procesul de dominație. Dezvoltînd teoria dominației (de tip gramscian), revista "Screen", de pildă, va identifica formele de dominare și rezistență, rețelele de putere și strategiile contextuale, societatea fiind un sistem de dominare. Reproșurile însă nu întîrzie. Studiile culturale britanice ignoră cultura înaltă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideologizată, de fapt). În cel de-al doilea caz, apreciind "recolta" grupului de la Birmingham în jurul anilor ´60, în pofida conceptelor "instabile", același Kellner subliniază meritul de a fi recunoscut importanța culturii media și implicarea ei în procesul de dominație. Dezvoltînd teoria dominației (de tip gramscian), revista "Screen", de pildă, va identifica formele de dominare și rezistență, rețelele de putere și strategiile contextuale, societatea fiind un sistem de dominare. Reproșurile însă nu întîrzie. Studiile culturale britanice ignoră cultura înaltă și acordă culturii de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura media este o competiție și autorul, înțelegînd societatea ca un cîmp de luptă, purcede la o interpretare politică a culturii. D. Kellner propune, așadar, o lectură politică a cîmpului cultural, chemînd în ajutor conceptele marxismului clasic. Ideologia, indiscutabil, legitimează dominația de clasă. Preocupat, deopotrivă, de teoria manipulării dar și de cea a rezistenței, D. Kellner extinde conceptul. Ideologia nu e redusă la dominația de clasă, reactivînd bătătorite opoziții binare. Iar critica ei privește acum multiculturalismul, se raportează la sex, etnie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
propune, așadar, o lectură politică a cîmpului cultural, chemînd în ajutor conceptele marxismului clasic. Ideologia, indiscutabil, legitimează dominația de clasă. Preocupat, deopotrivă, de teoria manipulării dar și de cea a rezistenței, D. Kellner extinde conceptul. Ideologia nu e redusă la dominația de clasă, reactivînd bătătorite opoziții binare. Iar critica ei privește acum multiculturalismul, se raportează la sex, etnie, rasă etc., implică un mediu angoasant și grupurile marginale, eliberînd pasiune și energie politică. Pe de o parte, crede îndreptățit Kellner, sînt promovate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Scena culturii, ne reamintește semnatarul acestei lucrări, implică circuitul producere distribuire receptare. Or, cultura media are efecte materiale vizibile. Este, nu mai încape vorbă, un cîmp de luptă pentru dobîndirea controlului asupra societății, artefactele industriilor de cultură, generalizate insidios, "îmblînzind" dominația (cum vom vedea mai încolo). Fiindcă fenomenul media nu poate fi desprins de relațiile de putere. Acest interes nu se rezumă la text (texte) sau receptori, ignorînd nonșalant relațiile și instituțiile sociale. Adică, altfel spus, contextul socio-economic; sau, mai brutal
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modelarea vieții de zi cu zi, influențînd gîndirea și comportamentul oamenilor, modul cum se apreciază pe ei înșiși și pe alții, cum își construiesc identitatea. În această idee, studiile vor explora cîteva moduri prin care cultura media oferă forme de dominație ideologică ce contribuie la reproducerea relațiilor de putere curente, concomitent oferind resurse pentru construirea identităților și creșterea puterii, rezistenței și luptei împotriva acestora. Susțin că această cultură media este terenul contestat pe care grupuri sociale și ideologii politice cheie se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deosebit de complexă și pînă acum a rezistat oricăror teoretizări generale adecvate (deși au fost multe încercări). Majoritatea teoriilor generale, după cum voi indica în această carte, par părtinitoare și opace față de aspecte importante ale culturii media. Cele mai multe teorii asupra manipulării și dominației media, foarte populare în anii '60 și parte a anilor '70, considerau că media însumează puternice forțe de control social care impun o ideologie monolitică dominantă asupra victimelor lor. Ca reacție la acest model, multe teorii recente accentuează puterea publicului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modului în care texte populare, filme precum Rocky și Rambo, muzica rap, muzica Madonei, serialele polițiste TV sau reclamele, știrile și discuțiile media, toate acestea articulează poziții ideologice specifice și ajută la reproducerea formelor dominante de putere socială, servind intereselor dominației sociale sau rezistenței în fața formelor dominante ale culturii și societății sau obținînd efectul invers. În consecință, în paginile următoare încerc să demonstrez implicarea unora din cele mai populare texte culturale ale momentului în mișcările politice și culturale curente. Studierea culturii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și culturale curente. Studierea culturii populare și mass-mediei a fost în general etichetată ca "studiu cultural" și în această carte voi oferi unele modele de studii culturale media, critice, multiculturale și multidirecționale. Studiile culturale critice conceptualizează societatea ca teren al dominației și rezistenței și se angajează într-o critică a dominației și a modalităților prin care cultura media se angajează în reproducerea relațiilor de dominație și agresiune. Un studiu cultural critic este preocupat de progresul proiectului democratic, conceptualizînd atît modul prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]