5,533 matches
-
nu s�nt mai pu?în decisive. Combin�nd aceste dou? for?e, care s�nt de natur? psihologic?, Tarde se str?duie s? dea seama de ritmurile dezvolt?rîi sociale pe care o vede bazat? pe fenomene de repeți?ie, de opozi?ie ?i, �n final, de adaptare prin rezolvarea contrariilor. Astfel, �n privin?a transform?rîi limbilor ?i dreptului, Tarde crede c? scoate la iveal? o linie de evolu?ie constant?: Ceea ce vedem cu claritate este tendin?a de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai pu?în decisive. Combin�nd aceste dou? for?e, care s�nt de natur? psihologic?, Tarde se str?duie s? dea seama de ritmurile dezvolt?rîi sociale pe care o vede bazat? pe fenomene de repeți?ie, de opozi?ie ?i, �n final, de adaptare prin rezolvarea contrariilor. Astfel, �n privin?a transform?rîi limbilor ?i dreptului, Tarde crede c? scoate la iveal? o linie de evolu?ie constant?: Ceea ce vedem cu claritate este tendin?a de a triumfă a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care o vede bazat? pe fenomene de repeți?ie, de opozi?ie ?i, �n final, de adaptare prin rezolvarea contrariilor. Astfel, �n privin?a transform?rîi limbilor ?i dreptului, Tarde crede c? scoate la iveal? o linie de evolu?ie constant?: Ceea ce vedem cu claritate este tendin?a de a triumfă a unei singure limbi sau a unui num?r mic de limbi, a unui singur drept sau a unui foarte mic num?r, a unei limbi sau a unui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zboaie mondiale, �ndeosebi pentru lucr?rile sale de istorie, el nu mai este discreditat nici �n Germania, nici �n Statele Unite, unde a fost unul dintre sociologii cei mai bine comenta?i prin intermediul ?colii de la Chicago. Weber ?i sociologia comprehensiv? Gra?ie eforturilor de reabilitare �ntreprinse de c?tre Parsons [1937] ?i de c?tre Aron [1935,1967] (?i cu mult �naintea lor, de c?tre Sorokin [1928] pe care uit?m aproape �ntotdeauna s?-l cît?m), Max Weber trece ast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a sociologiei. �n Economie ?i societate el a definit sociologia că pe o ?tiin?? �comprehensiv?� care, prin interpretare � dar f?r? artificii stilistice � caut? s? analizeze sensul vizat de c?tre unul sau mai mul?i agen?i �n func?ie de comportamentul celorlal?i ?i, �n consecin??, caut? s? l?mureasc? astfel sensul oric?rei activit??i sociale. Noi numim sociologie o ?tiin?? care �?i propune s? �n?eleag? prin interpretare activitatea social? ?i prin aceasta s?-i explice cauzal
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
numeroase domenii, Weber a sesizat caracteristicile de baz? ale civiliza?iei moderne, capitaliste ?i birocratice, că s? nu mai vorbim, ca Aron [1959], de aspectul romantic al existen?ei sale care ofer? un exemplu gr?itor pentru sociologia că �voca?ie�. �ntr-o oper? imens? prin temele abordate ?i prin suma cuno?țin?elor pe care le presupune (?i care nu-i scutit? de contradic?îi datorate personalit??îi complexe a autorului), care atinge istoria, dreptul, economia ?i sociologia, vom degajă patru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Durkheim, aceasta se �nt�mpl? pentru c? Weber, personaj freudian prin excelen??, este un om chinuit �n propria voin??, măi �nt�i: o boal? nervoas? �l las? timp de mai mul?i ani intelectualmente inert, dar ?i �n voca?ie: el oscileaz? �ntre dou? etici (cea a convingerii ?i cea a responsabilit??îi) care �i par la fel de posibile. Orice activitate orientat? etic poate fi subordonat? celor dou? maxime total diferite ?i ireductibil opuse: etică responsabilit??îi ?i etică convingerii. Aceasta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care el a dat-o problemei puterii, de la �for??� � cu c�teva odori nietzscheene pe care l?ud?torii s?u au tendin?a s? nu le simt? � la violen??, f?r? a mai vorbi de modurile de domină?ie ?i de autoritate c?rora le consacr? pagini numeroase care r?m�n pertinente, la fel ca ?i cele despre charism? ?i despre organiza?iile birocratice al c?ror analist str?lucitor a fost, al?turi de Michels. Sociologia german
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
corp constituit, practic nu există. 3. Sociologia că ?tiin?? general? a socialului La sf�r?ițul secolului al XIX-lea, concep?ia dominant? despre faptul social era c? �tot ce este general a fost mai �nt�i individual�. Aceast? afirmă?ie f?cut?, la 1896, de c?tre un ț�n?r universitar, Charles Andler, germanist de forma?ie, dreyfusard din convingere ?i socialist prin voca?ie, trece drept reflectarea unui sim??m�nt general ce dep??e?te clivajele obi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntul sociologic. Originalitatea profund? a lui Durkheim nu const? desigur �n acest parcurs de �normalian, profesor prin concurs, doctor�, care este cel al majorit??îi profesorilor facult??ilor literare ai genera?iei sale. Ea ?ine �n special de o produc?ie individual? ?i colectiv? pe care se bazeaz? prestigiul ?i autoritatea să. Opera La prima vedere, produc?ia să personal?, chiar dac? dens?, nu este imens?. Durkheim a publicat, pe timpul vie?îi �n jur de optzeci de articole, circa trei sute de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
regularitate pe care am putea-o lua că pe un simptom sigur al st?rîi sale normale sau patologice. Tez? �ndr?znea?? pentru epoc? ?i care a suscitat numeroase reticen?e chiar printre durkheimi?ți, unii pun�nd �n discu?ie sociologismul s?u �ngust (Bougl�), al?îi contest�nd recurgerea nemoderat? la statistici pu?în fiabile (Simiand). �n Formele elementare�, Durkheim revine asupra ideii de �for??� anonim? ?i difuz? care apăs? asupra cursului vie?îi sociale, pe care el o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?tre guvern, la activitatea c?rora unii dintre ei s-au ?i asociat. Astfel, Berthelot a devenit ministrul Instruc?iunii publice �ntre 1886-1887, iar universitari mai pu?în renumi?i, precum Gr�ard sau Liard, au lucrat �n administra?ie sau au de?inut �nalte responsabilit??i, primul că prorector al foarte puternicei Academii din Paris, iar al doilea ca director al �nv???m�ntului superior �n minister. Altfel spus, �n ultimul sfert al veacului al XIX-lea, Universitatea a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nt a manifestat puterea public? interes pentru ?tiin?a social?. Din ce �n ce mai mult, nelini?tea provocat? de extinderea contesta?iilor muncitore?ți a adus statul �n situa?ia de arbitru �ntre salaria?i ?i patroni. Aceast? func?ie inedit? de arbitraj a f?cut s? apar? noi cereri de informare privind produc?ia, organizarea, remunerarea muncii, privind condi?iile de via?? ale muncitorilor care nu erau bine cunoscute de c?tre guvernan?i. Pentru aceasta s-a creat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia, organizarea, remunerarea muncii, privind condi?iile de via?? ale muncitorilor care nu erau bine cunoscute de c?tre guvernan?i. Pentru aceasta s-a creat �n 1891 un Oficiu al Muncii, dependent de Ministerul Comer?ului ?i Industriei, inova?ie decisiv?, prin care statul se dota, pentru prima oar?, cu un instrument permanent de investiga?ie sociologic? asupra populă?iei muncitore?ți. Acest instrument este pus la punct de c?tre sociografii leplaysieni ?i de c?tre statisticieni. �i vom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în? congrese anuale cu scopul de a stimula eforturile participan?ilor, de a �ncuraja contactele personale, ceea ce i-a reu?it. 3) �n acela?i an, lansarea unei colec?îi � Bibliotecă Sociologic? Internă?ional? � la editură Giard & Bri�re, colec?ie �n care Worms ? i-a scos lucrarea Organism ?i societate (1896), un fel de c�ntec de leb?d? al teoriilor organiciste �n Fran?a, o carte �ntre alte cincizeci de titluri publicate �n cincisprezece ani, cu toat? rigurozitatea pie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a scos lucrarea Organism ?i societate (1896), un fel de c�ntec de leb?d? al teoriilor organiciste �n Fran?a, o carte �ntre alte cincizeci de titluri publicate �n cincisprezece ani, cu toat? rigurozitatea pie?ei. �n aceast? colec?ie au fost publicate opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4) �n toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
urmat se considerau, de bine de r?u, �discipoli�. Nu publicase el de cur�nd Regulile metodei sociologice? �n ciuda rigidit??îi acestor pozi?îi, Durkheim a ajuns s? str�ng? �n juru-i ?i oameni care nu-i �mp?rt??eau toate convingerile. Pentru a fi mai preci?i, ar trebui s? distingem c�teva straturi care s-au format de c�nd s-a constituit ?i pe m?sur? ce s-a re�nnoit echipa de la Ann�e sociologique. La
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moral? ?i juridic?. S�nt �ns? pu?ine contacte �ntre diferitele sec?iuni ?i aici intervine a doua exigen??, care r?m�ne implicit?: s? se evite constituirea de alian?e �ntre grupuri, fapt care ar fi pus �n discu?ie spiritul general al proiectului ?i poate autoritatea lui Durkheim asupra revistei Ann�e sociologique [Besnard, 1979]. �n ciuda acestor nuan?e ?i cu toate tensiunile reale (�ntre Mauss ?i Bougl�, de exemplu, �n privin?a politicii editoriale), echipa nu a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tineri dota?i cu aproape toate sacramentele universitare (�n afar? de Durkheim, printre apropia?i doar Bougl�, Lapie ? i Halbwachs au luat doctoratul �n litere), majoritatea a r?mas la marginea Universit??îi, din cauz? c? nu aveau o ocupă?ie care s? corespund? noii competen?e pe care �ncercau s-o impun?: aceea de cercet?tor specializat, participant la o mare oper? colectiv?, pe care Universitatea nu era �ns? preg?țiț? s? o recunoasc?. Mediocritatea relativ? a carierelor � sau, cel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fel. Ceea ce Germania nu va ajunge s? fac? 3. Dac? Societatea de sociologie din Paris este singura societate savant? ce vede lumina zilei �n Fran? a, sociologii germani se organizeaz? mai bine ?i �ncep contactele la nivel internă?ional. Gra?ie lui Worms, desigur, dar ?i datorit? congreselor ?i colocviilor care se �nmul?esc ?i c�teodat? au loc �n cadrul unor manifest?ri de interes general (cum ar fi ț�rgurile sau expozi?iile internă?ionale). Gra?ie acestei internă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ional. Gra?ie lui Worms, desigur, dar ?i datorit? congreselor ?i colocviilor care se �nmul?esc ?i c�teodat? au loc �n cadrul unor manifest?ri de interes general (cum ar fi ț�rgurile sau expozi?iile internă?ionale). Gra?ie acestei internă?ionaliz?ri a contactelor, lucr?rile cele mai notabile s�nt cunoscute dincolo de frontiere ?i s�nt traduse n lunile imediat urm?toare public?rîi lor �n limba original?. n cazul lui Tarde ?i Simmel, dar ?i �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cazurilor e vorba de situa?îi precare. Disciplină dispune cu adev?raț de patru catedre �n facult??ile de litere ?i nu are nici una �n facult??ile de drept. Sociologicul r?m�ne �n �ntregime confundat cu socialul, orice discu?ie despre faptele sociale trec�nd drept un discurs metodic asupra acelora?i fapte. Cei care nu f?ceau aceast? confuzie, aveau mai cur�nd tendin?a de a g�ndi c? nu exist? legi sociologice care s? fie anterioare legilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
popoarelor (1905-1920) BOUGLE Celestin (1870-1940): Ideile egalitare (1899); Ce este sociologia? (1907); Solidarismul (1907); Eseuri despre regimul castelor (1908) DURKHEIM Emile (1858-1917): Diviziunea muncii sociale (1893); Regulile metodei sociologice (1895); Sinuciderea (1897); Formele elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922); Educa?ia moral? (1925); Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic? �n Fran?a (1938); Lec?îi de sociologie (1950) HALBWACHS Maurice (1877-1945): Clasa muncitoare ?i nivelurile de via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881; Legile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de analiz?. Acest lucru este adev?raț pentru Europa, unde se organizeaz? adev?rate ?coli na?ionale, măi pu?în orientate spre aprofund?ri teoretice � chiar dac? exist? excep?îi � c�ț spre punerea la punct a metodelor de investiga?ie susceptibile de aplică?îi sociale, dar este cu at�ț mai valabil pentru Statele Unite unde e �ncurajat? dezvoltarea unei ?tiin?e sociale care nu va fi un simplu apendice al sociologiei europene. 1. Emergen?a altor ?coli na?ionale de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
diviziunea claselor, chiar dac? acestea s�nt bazate pe proprietatea asupra mijloacelor de produc?ie, nu reprezint? dec�ț o etap? �n diviziunea social? a muncii. Cu toate c? procesul nu e �ncheiat, el va duce ineluctabil la o reparți?ie nou? a grupurilor profesionale, permi?�nd dep??irea antagonismului dintre capital ?i munc? � idee pe care o ap?r? �ntre 1886-1889 ?i o sistematizeaz? �n 1908. Acest autor a publicat numeroase monografii care, cu timpul, apar mai importante dec�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]