KorAP: Find »[drukola/base=elită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...176 177 178 ...546 >

13,637 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

unică a acestui concept, una care să pornească de la criterii de selecție și de clasificare, mijloace de constituire a lor și maniere de definire comune. Dacă se acceptă ideea că nu există o definiție general acceptată și larg utilizabilă pentru elite, totuși o caracterizare aptă a-i mulțumi pe cei preocupați de problemă ar reține faptul că „elitele sunt acele grupuri care se află în vârful ierarhiei sociale, politice și culturale (sau cel mai adesea toate la un loc) ale unei

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
constituire a lor și maniere de definire comune. Dacă se acceptă ideea că nu există o definiție general acceptată și larg utilizabilă pentru elite, totuși o caracterizare aptă a-i mulțumi pe cei preocupați de problemă ar reține faptul că „elitele sunt acele grupuri care se află în vârful ierarhiei sociale, politice și culturale (sau cel mai adesea toate la un loc) ale unei comunități care, deși restrânse numeric, posedă, fie în domeniul lor de activitate, fie în cadrul societății, în general

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
poziției politice, accederea la putere 3, autoritatea economică a aspiranților la acest statut 4, sau pe baza unuia mult mai riguros delimitat, circumscris calităților de geniu pe care le posedă individul, însoțite de o • Mihai Sorin Rădulescu, În jurul noțiunii de elită, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»“, Iași, XXX, 1993, p. 613-614 (în continuare: AIIX). • Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 74. • Ibidem, p. 87

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
de geniu pe care le posedă individul, însoțite de o • Mihai Sorin Rădulescu, În jurul noțiunii de elită, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»“, Iași, XXX, 1993, p. 613-614 (în continuare: AIIX). • Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 74. • Ibidem, p. 87. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. pregătire specială a acestuia 5. Pentru mulți dintre specialiști, însă, fundamental rămâne criteriul ierarhiei sociale, deci condiția apartenenței

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. pregătire specială a acestuia 5. Pentru mulți dintre specialiști, însă, fundamental rămâne criteriul ierarhiei sociale, deci condiția apartenenței la una dintre clasele sociale superioare 6. De asemenea, s-a convenit asupra faptului că varietatea elitelor impune folosirea termenului la plural, atingând multiple sfere ale vieții: politică, economică, militară, culturală, religioasă etc.7 Vorbim despre elite sociale, indiferente, cel puțin direct, la puterea politică, elite administrative, culturale sau intelectuale etc.8 Același caracter de excelență în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sociale, deci condiția apartenenței la una dintre clasele sociale superioare 6. De asemenea, s-a convenit asupra faptului că varietatea elitelor impune folosirea termenului la plural, atingând multiple sfere ale vieții: politică, economică, militară, culturală, religioasă etc.7 Vorbim despre elite sociale, indiferente, cel puțin direct, la puterea politică, elite administrative, culturale sau intelectuale etc.8 Același caracter de excelență în faptele și acțiunile individuale ale aspirantului la un statut de elită 9, individ superior, om deplin 10, comparativ și în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
superioare 6. De asemenea, s-a convenit asupra faptului că varietatea elitelor impune folosirea termenului la plural, atingând multiple sfere ale vieții: politică, economică, militară, culturală, religioasă etc.7 Vorbim despre elite sociale, indiferente, cel puțin direct, la puterea politică, elite administrative, culturale sau intelectuale etc.8 Același caracter de excelență în faptele și acțiunile individuale ale aspirantului la un statut de elită 9, individ superior, om deplin 10, comparativ și în relație cu masele dovedesc, încă o dată, varietatea modalităților de

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
politică, economică, militară, culturală, religioasă etc.7 Vorbim despre elite sociale, indiferente, cel puțin direct, la puterea politică, elite administrative, culturale sau intelectuale etc.8 Același caracter de excelență în faptele și acțiunile individuale ale aspirantului la un statut de elită 9, individ superior, om deplin 10, comparativ și în relație cu masele dovedesc, încă o dată, varietatea modalităților de abordare a problemei. Esențial în studiul elitelor rămâne, pentru o bună parte din istoria noastră, criteriul genealogic, operabil la nivelul tuturor categoriilor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Același caracter de excelență în faptele și acțiunile individuale ale aspirantului la un statut de elită 9, individ superior, om deplin 10, comparativ și în relație cu masele dovedesc, încă o dată, varietatea modalităților de abordare a problemei. Esențial în studiul elitelor rămâne, pentru o bună parte din istoria noastră, criteriul genealogic, operabil la nivelul tuturor categoriilor. Din acest punct de vedere, s-a ajuns la concluzia că structurile elitare cuprind reprezentanții unui grup de familii cu stare aflate la putere 11

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
categoriilor. Din acest punct de vedere, s-a ajuns la concluzia că structurile elitare cuprind reprezentanții unui grup de familii cu stare aflate la putere 11, ce desemnează, în același timp, o autoritate economică recunoscută. Și maniera de constituire a elitelor diferă de la un istoric la altul; avem de-a face, în consecință, cu preponderența sau conlucrarea mai multor norme de clasificare a elitarului: merit personal, rang, talent, bogăție, origine socială 12. Pentru perioada aflată în atenția noastră a fost încropită

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
a face, în consecință, cu preponderența sau conlucrarea mai multor norme de clasificare a elitarului: merit personal, rang, talent, bogăție, origine socială 12. Pentru perioada aflată în atenția noastră a fost încropită chiar și o familie de cuvinte ce desemnează elita: boier, cetit, dăscălit, domn, de frunte, gentilom, mărire, nenuș, polit 13. Sfera tematică e foarte largă, elitele trebuind a fi înțelese în contextele respective și în lumina faptelor săvârșite de componenții lor. Pentru a înțelege mecanismele de funcționare a elitelor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
rang, talent, bogăție, origine socială 12. Pentru perioada aflată în atenția noastră a fost încropită chiar și o familie de cuvinte ce desemnează elita: boier, cetit, dăscălit, domn, de frunte, gentilom, mărire, nenuș, polit 13. Sfera tematică e foarte largă, elitele trebuind a fi înțelese în contextele respective și în lumina faptelor săvârșite de componenții lor. Pentru a înțelege mecanismele de funcționare a elitelor, în orice spațiu, este necesară o raportare la toată scara socială, trebuind judecate valorile în sine, abordarea

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
elita: boier, cetit, dăscălit, domn, de frunte, gentilom, mărire, nenuș, polit 13. Sfera tematică e foarte largă, elitele trebuind a fi înțelese în contextele respective și în lumina faptelor săvârșite de componenții lor. Pentru a înțelege mecanismele de funcționare a elitelor, în orice spațiu, este necesară o raportare la toată scara socială, trebuind judecate valorile în sine, abordarea problematicii, așadar, din perspectiva mai multor criterii, atât pe verticală, cât și pe orizontală, într-un context bine precizat și în cadrul unui complex

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
pe orizontală, într-un context bine precizat și în cadrul unui complex de factori. Vom încerca, deocamdată, pornind de la direcțiile teoretice expuse și având permanent în vedere contextul istoric propriu secolului XVII românesc, să reliefăm prezența și modurile de formare a elitelor în spațiul locuit de români, concentrându-ne atenția asupra surselor, componenței și aspirațiile lor. O societate românească la mijlocul secolului XVII, a cărei notă specifică reiese din conlucrarea elitelor și unde fiecare dintre ele s-au străduit să-și p. 90

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
propriu secolului XVII românesc, să reliefăm prezența și modurile de formare a elitelor în spațiul locuit de români, concentrându-ne atenția asupra surselor, componenței și aspirațiile lor. O societate românească la mijlocul secolului XVII, a cărei notă specifică reiese din conlucrarea elitelor și unde fiecare dintre ele s-au străduit să-și p. 90. • Al. Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă, București, 1978, p. 7. • Remus Câmpeanu, Elite europene și elite românești, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, • Mihai Sorin Rădulescu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
O societate românească la mijlocul secolului XVII, a cărei notă specifică reiese din conlucrarea elitelor și unde fiecare dintre ele s-au străduit să-și p. 90. • Al. Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă, București, 1978, p. 7. • Remus Câmpeanu, Elite europene și elite românești, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 613. • Florea Ioncioaia, op. cit., p. 77. • Gheorghe Teodorescu, Elitele: controverse teoretice și realități culturale, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 25. • Al. Zub, O

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
la mijlocul secolului XVII, a cărei notă specifică reiese din conlucrarea elitelor și unde fiecare dintre ele s-au străduit să-și p. 90. • Al. Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă, București, 1978, p. 7. • Remus Câmpeanu, Elite europene și elite românești, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 613. • Florea Ioncioaia, op. cit., p. 77. • Gheorghe Teodorescu, Elitele: controverse teoretice și realități culturale, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 25. • Al. Zub, O nouă temă în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
p. 90. • Al. Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă, București, 1978, p. 7. • Remus Câmpeanu, Elite europene și elite românești, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 613. • Florea Ioncioaia, op. cit., p. 77. • Gheorghe Teodorescu, Elitele: controverse teoretice și realități culturale, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 25. • Al. Zub, O nouă temă în istoriografia română: elitele (Pe marginea unui proiect), în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 54. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 613. • Florea Ioncioaia, op. cit., p. 77. • Gheorghe Teodorescu, Elitele: controverse teoretice și realități culturale, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 25. • Al. Zub, O nouă temă în istoriografia română: elitele (Pe marginea unui proiect), în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 54. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. • Gheorghe Teodorescu, op. cit, p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
temă în istoriografia română: elitele (Pe marginea unui proiect), în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 54. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. • Gheorghe Teodorescu, op. cit, p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la mutațiile specifice veacului produse în spațiul extern; căci „a scrie istoria elitelor e în

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la mutațiile specifice veacului produse în spațiul extern; căci „a scrie istoria elitelor e în fond a scrie istoria pur și simplu, fiindcă elitele nu pot fi tratate ca valori în sine, izolat, ci numai într-un legitim context social (...)“14. Ne-am oprit asupra acestui segment temporal din istoria Moldovei, cu riscul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la mutațiile specifice veacului produse în spațiul extern; căci „a scrie istoria elitelor e în fond a scrie istoria pur și simplu, fiindcă elitele nu pot fi tratate ca valori în sine, izolat, ci numai într-un legitim context social (...)“14. Ne-am oprit asupra acestui segment temporal din istoria Moldovei, cu riscul asumat, deja, de a împinge prea departe hotarele acestuia. Sugestii și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
segment temporal din istoria Moldovei, cu riscul asumat, deja, de a împinge prea departe hotarele acestuia. Sugestii și inițiative dezbătute anterior iau acum forma practică, paralel, totodată, cu deschiderea unor perspective în toate domeniile vieții, în care diversele grupuri aparținând elitei găsesc modalități de exprimare coerente și în consonanță cu spiritul veacului. Limita inferioară propusă semnifică momentul ridicării unui personaj de referință a primei jumătăți de veac, a cărui activitate pe tărâm cultural și religios, antrenat de înaltul crez al apărării

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
obține decât prin „întoarcerea istoricului la uneltele sale“19, de a căror atentă folosire depinde înțelegerea corectă a realităților. Ceea ce ne propunem în studiul de față se vrea a fi doar o introducere, o abordare a datelor esențiale privind problematica elitelor în spațiul românesc, în intervalul temporal enunțat deja, cu preponderență asupra celui moldovenesc, axându-ne pe componenta intelectuală. Pentru înțelegerea climatului cultural specific secolului XVII, se impune identificarea legăturilor româno-polone. Înrâurirea polonă a fost, de altminteri, hotărâtoare pentru evoluția statelor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Italia. De altfel, influența polonă în spațiul cultural românesc a fost aceea care a contribuit substanțial la înnoirea societății românești în diverse planuri: istoriografic, religioase, înființarea de școli și tipografii. Esențială pentru primenirea societății a fost conștientizarea acestei nevoi de către elita autohtonă. Romanitatea neamului și latinitatea limbii - „pelerinajul simbolic la Râm“26 - au fost ideile dominante ale umaniștilor români, cărturari cu stagii de pregătire în școlile Contrareformei de la Lemberg, Camenița și Bar, de formație latină. Cronica lui Grigore Ureche și Simion

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]