4,507 matches
-
mai mult americancă decât englezoaică și chiar mi-am păstrat pașaportul american. Mulți dintre prietenii mei literari sunt americani, care fie locuiesc în Anglia, fie o vizitează ades. De fapt mai toți prietenii mei, literari și nu numai, nu sunt englezi ci "străini" care locuiesc la Londra cu ei mă simt mai în largul meu decât cu englezii "adevărați". LV. Unde te simți mai acasă, la Londra sau la New York? RF. Fiindcă cercul meu e compus din alții ca mine englezi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt americani, care fie locuiesc în Anglia, fie o vizitează ades. De fapt mai toți prietenii mei, literari și nu numai, nu sunt englezi ci "străini" care locuiesc la Londra cu ei mă simt mai în largul meu decât cu englezii "adevărați". LV. Unde te simți mai acasă, la Londra sau la New York? RF. Fiindcă cercul meu e compus din alții ca mine englezi care au crescut în alte țări, oameni care au venit în Anglia ca refugiați, din motive personale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cred că mai toți occidentalii văd o masă de oameni cu pielea smeadă, puzderie de femei îmbrăcate în chador, vorbind o limbă aspră și stridentă. Eu însă văd atâtea tonuri, colb și peruzea, culmi până-n înalt, și aud lăuta. Pentru englezi nostalgia e ceva superficial și sentimental, opus realului. Pentru un poet cum e Mahmoud Darwish, nostalgia e viața însăși. Criticul ideal, în ceea ce mă privește, e cel care vede ce vede poetul înainte să-și arunce ochii pe scrisul lui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
această temă a superiorității americane cu aceeași ironie relaxată, cu preocuparea sociologului sau cu o oarecare amărăciune? DL. America și cultura americană sunt cu certitudine elemente cheie în viața și opera mea. N-aș zice că americanii sunt "ridiculizați" în contrast cu englezii ori europenii, în romanele mele. Toate rasele sunt ridiculizate și satirizate imparțial. M-am considerat în general un partizan al Americii. Pentru cei care erau copii în al Doilea Război Mondial, America era aliatul puternic care ne-a ajutat să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu știu dacă această percepție a concretului e corectă, dar pentru mine e puternică. LV. Scrii despre "accidentul de a fi ceea ce ești". Ai trecut Cortina de Fier în Anglia. Ceea ce nu e tot una cu a spune că ești englez. Cum te-ai adaptat la țara de adopție? Te bântuie un trecut care "rămâne veșnic un altundeva". Poezia ta se zbate să se întoarcă la Budapesta, la o familie pierdută. Unde te simți acasă, de fapt? GS. Iată un răspuns
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și prezintă o serie de cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O.
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
datorie. Condițiile sunt favorabile însă mijloace sunt puține, subvenția fiind redusă. La 1600 primii europeni care ajung în țara Soarelui Răsare sunt navigatorii și medicii creștini olandezi. După jumătatea secolului vor veni și cu programe de sănătate. Tot la 1600, englezii, printre ei având și medici, înființează Compania Indiilor Occidentale. Mai târziu, francezii vor crea și ei Compania Franceză a Indiilor (1664). Două medicini din extremități geografice se întâlnesc. Misionarii creștini, cu vindecători și biblioteci, ajung pe toate continentele. La 1600
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
doctrina biochimică. În farmacopeea sa utilizează săruri volatile, antimoniu, tincturi, extracte, uleiuri vegetale. Ca și Jean Baptiste Van Helmont, De la Boë, explică alternanța între „fermentație“ și „efervescență“, face deosebirea între „aciditatea“ și „alcalinitatea“ umorilor. Tot între novatori se înscrie și englezul Francis Glisson (1597 - 1677). Medic și anatomist, cu studii la Cambrige și Londra, el este unul din discipolii de onoare ai lui Harvey. Clinician căutat de pacienți, Glisson este un minuțios observator în studiile sale de anatomie, fiziologie și specialist
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
animale, făcând măsurători cantitative și evaluări calitative. Încă de la începutul sec. al XVIII-lea Francesco Torti scrie: Tratat asupra folosirii chimiei (1709). Abatele Felice Fontana (1720 - 1805), naturalist și psiholog florentin, experimentează stricnina, morfina, emetina, iodul, cianurile. Medicul și botanistul englez, William Withering (1785) descoperă proprietățile miraculoase ale digitalei (degețel), din ale cărei frunze se extrage digitalina, cu efecte cardiotonice, reglatorii și ca diuretic. Experimente asupra acțiunii digitalei face și medicul, fiziologul și poetul, de asemenea englez, Erasmus Darwin (1751 - 1802
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cianurile. Medicul și botanistul englez, William Withering (1785) descoperă proprietățile miraculoase ale digitalei (degețel), din ale cărei frunze se extrage digitalina, cu efecte cardiotonice, reglatorii și ca diuretic. Experimente asupra acțiunii digitalei face și medicul, fiziologul și poetul, de asemenea englez, Erasmus Darwin (1751 - 1802), recomandând extractul în cardiopatii hidropice. Chimia acestei plante va fi aprofundată în secolul următor. Chimia secolului lucrează cu acizi, baze, săruri, pe care le descoperă rând pe rând: 1702, acidul bazic; 1792, alcoolul absolut; se folosesc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Voltaire și J. J .Rouseau, stimat, apreciat și considerat un Esculap, un nou Hippocrat. Tronchin vindecă și boli imaginare, ipohondrii. El susține pe toate căile variolizarea care, în Franța, va lua amploare. Clienții îl caută ziua și noaptea ca pe englezul John Fothergill (1712 - 1780). Acesta este un medic modest și practician fără cusur pe care săracii îl preferă și-l caută pentru că nu-i refuză. Modest și vestit pentru inițierea sa medicală în farmacopeea botanică este William Withering (1741 - 1780
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
rele boli a vacilor (vaccina) nu se îmbolnăvesc de variolă în timpul epidemiei. După numeroase experimentări făcute în liniște și cu perseverență, efectuând și contraprobe concluzionează că vaccinarea antivariolică este singura cale de a evita îmbolnăvirea și a eradica boala. Deși englezii sunt mai sceptici, francezii mai receptivi, vaccinarea se extinde în toate straturile sociale în ambele țări și de aici în lume. Medicina preventivă câștigă teren. Trebuie spus că acest medic „de țară“ are numeroase relații cu naturaliști, biologi, pasionat de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
préparation et l’emploi des plusieurs nouveaux médicaments al lui Purkyné, care deși apare în 1821, experimentările sunt făcute în acest secol; endocrinologia își încheie și ea perioada morfologică (începută în sec. XVI) prin studiile semiologice și anatomo clinice ale englezilor Caleb Hillier Parry (1755 - 1822) și mai târziu Thomas Addison (1793 - 1860). Apar publicații medicale și de popularizare ca Avis au peuple sur la santé (1761) a medicului și igienistului elvețian Simon André Tissot (1728 - 1797), ca și Macrobiotica (știința
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deveni centru medical înfloritor. Noua orientare medicală franceză este resimțită în întreaga lume medicală. în Franța, unde încă din 1802 funcționa Internat des hôpitaux de Paris, apare Fondation de l’Académie Nationale de Médecine (1820). La numai 2 ani distanță englezii creează British Medical Association Fondation în Londra. Până la jumătatea secolului când apar primele lucrări ale lui Claude Bernard și va avea loc primul Congres Internațional de igienă mai apar pe lângă tratatele marilor medici cu care începe secolul, Précis de physiologie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cităm pe francezii Joseph Réchamier, Jacques Lis, Auguste Nelaton, Dominique, Larrey (chirurg militar în campaniile napoleoneene) și mai ales Guillaume Dupuytren, strălucit operator, însetat de glorie și bani, dar și ros de invidii. Tot cu ecou în lumea medicală sunt englezii Astley Cooper, James Syme; italienii Tito Vanzetti și Francesco Ritzzoli (ortoped); germanii Bernard von Langenbeck, J. F. Diefenbach (plastician), Karl Ferdinand von Graefe (specialist în cezariană și transfuzii); americanii Philip Syng Physick, Jack Marion Sims, John Collins Warren, rușii Efren
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
studiile experimentale făcute de Magendie și Pierre Flowens (1794 - 1867), medicina sistemului nervos capătă amploarea meritată. Ei descriu „nodul vital“ în bulbul rahidian, rolul lichidului cefalo-rahidian ale rădăcinilor nervoase posterioare și anterioare ale măduvei, la care se adăugă și studiile englezului Charles Bell (m. 1842). Investigația clinică extinde dialogul de la bolnav la mediul său social. Se inspectează ambientul domestic, se aprofundează ancheta socială. În clinică se stabilesc simptomele prin metodele de cercetare obiectivă: palpație, percuție, ascultație directă și mediată (stetoscop), se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care îl și caracterizează. După ADH este izolată adrenalina (1901) de japonezul Jokichi Takamine (1854 - 1922) și de americanul Aldrich (n.1861); în 1902, Ernest Henri Starling (1866 - 1927) și Sir William Madock (1860 - 1924) izolează secretina duodenală; tot un englez, fiziologul Sir Henry Hallet Dale (n.1875) izolează ocitocina, hormon stocat și dat în circulație de lobul posterior hipofizar care stimulează contractilitatea uterină și ejecția de lapte din glanda mamară. Ea a fost purificată și sintetizată ca octopeptid, format din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1921 de Alvin Max Pappenheimer și Mac Collum, biochimiști americani. în 1924 Hess și în 1926 Windaus au dovedit că ergosteronul are proprietățile calciferolului (D) numai la lumina solară sau iradiat cu ultraviolete. Formula chimică a vitaminei D aparține biochimistului englez Rosenheim (1871 - 1955). Vitamina A antixeroftalmică este identificată de Mac Collum și Davis (1913 - 1922). După 1929 s-a stabilit rolul ficatului în metabolismul ei. în 1933 Paul Karrer îi face sinteza și-i stabilește înrudirea cu carotenul. Chimistul elvețian
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
realizează stimulatoare cardiace electrice. În 1980 se dezvoltă ecografia. Biofizica e în cooperare competițională cu biochimia. în 1957 este descoperit interferonul, substanță produsă de anumite celule și sintetizabilă = citocina, cu proprietăți antivirale și anticanceroase, stimulatoare a sistemului imunitar, descoperire datorată englezilor Alick Isaacs și Lindemann. Doar după numai doi ani (1959) este descoperit cortizonul. Canceroșii, deocamdată așteaptă cu încredere și își prelungesc viața cu operații, medicamente paleatorii etc. Lupta împotriva flagelului se reflectă și în numărul mare de cercetători, societăți, asociații
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pagină din aventura cunoașterii, care ne arată că geniul uman nu are limite. Refuzul de a crede totul orbește și dorința de a cunoaște mai mult determină mersul înainte al omenirii. Electricitatea înainte de BENJAMIN FRANKLIN Cu lucrările medicului și fizicianului englez William Gilbert (1540-1603) începe epoca nouă în domeniul electricității. Provenind dintr-o familie înstărită, Gilbert a studiat medicina în Anglia și în Italia. Era pătruns de ideile noi care înnoiau știința, era partizan al științei experimentale și experimentator inventiv și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Conform scrierilor fizicianului englez, Adward Neville da Costa Andrade (1887-1973), autor al unor lucrări de istoria fizicii, cea mai timpurie mențiune europeană a magnetizării fierului prin atingerea cu magnetită datează din jurul anului 1200. Prima descriere a busolei a făcut-o englezul Alexander Neckam (1157-1217) pe la 1180 în lucrările sale De naturis rerum și De utensilibus. După părerea lui cine vrea să aibă o corabie bine echipată trebuie să-și procure și o busolă. În Europa busola a venit din China și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
trei fete: Charlotte, Marie, Jeanne de Valois. Ea îl susținea pe suveran în tot ceea ce întreprindea, îi recomanda oameni de valoare pentru posturile regale, l-a incitat pe rege, la sfârșitul Războiului de 100 de ani, să-i înfrunte pe englezi. Agnès a fost lângă suveran în perioada recuceririi Normandiei (1449-1453). Au apărut însă disensiuni între ea și Delfin, viitorul rege Ludovic al XI-lea (1461-1483), deranjat de implicarea frumoasei curtezane în politica regatului francez și de încrederea acordată de suveran
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Nelson. Din partea lordului, niciun reproș adus infidelei soții și prietenului admirat, Horatio Nelson. În anul 1803, a murit lordul William Hamilton. Averea a lăsat-o, nu soției, ci nepotului său Charles. În bătălia de la Trafalgar, din 1805, împotriva flotei franco-spaniole, englezii au biruit, dar contraamiralul Nelson a fost răpus de un glonte. Ultimele lui gânduri s-au îndreptat spre Emma, numai că familia lui a refuzat să-i respecte dorința de a-i lăsa averea amantei sale. Copleșită de suferință, nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Garda Imperială, Rong Lu, cu care ar fi vrut să se căsătorească. Și-a făcut un aliat de nădejde din eunucul Li Lianying, amantul ei secret. În 1842 se semnase Tratatul de la Nanjing cu Anglia, după războiul opiumului. În 1854 englezii doreau revizuirea tratatului și noi privilegii comerciale ce au fost acceptate în 1858. Împăratul a plătit despăgubiri mari Angliei, patru milioane liang de argint, Franței, două milioane. Occidentalii au ocupat Cantonul / Guangzhou, au ajuns la Beijing și, uimiți de bogăția palatului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]