9,472 matches
-
dedicate profesorului Paul Cornea, 2000). A coordonat sau a participat la realizarea unor volume colective de teorie literară: Ars Rhetorica (1996), Fiction Updated. Theories of Fictionality, Narratology, and Poetics (1996). Preocupările sale vizează literatura, teologia mistică, istoria gândirii politice, filosofia ficțiunii, retorica, estetica, istoria religiilor ș.a. A descoperit și a editat, în SUA (This Craft of Verse, 2000), Spania (Arte poética, 2001) și Franța (L’Art de poésie, 2002), șase conferințe despre arta poeziei susținute de Jorge Luis Borges la Harvard
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
Eagles, referitoare la o potențială „atacare a bazelor de rachete din Carpați”. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, solicitat să ajute la elucidarea misterului apariției unor „semne luminoase” pe cerul României, ofițerul contribuie prin iscusința lui la combaterea diversiunilor. Sub pretextul ficțiunii, se încearcă acreditarea uneia dintre interpretările date evenimentelor care au provocat schimbarea regimului politic în România: conspirația unor puteri străine, disimulată ca revoluție. SCRIERI: Vin apele, București, 1950; În pragul primăverii, București, 1952; Judecata, București, 1952; Scrisoarea, București, 1952; Ogoare
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
3; Eugen Simion, „Destin”, CNT, 1960, 43; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 220-227; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 224-249; Nicolae Manolescu, „Fuga”, CNT, 1963, 20; Ardeleanu, Însemnări, 100-104; Mihai Ungheanu, Focul negru, LCF, 1977, 13; Ioan Adam, Document și ficțiune, T, 1978, 9; Sorin Titel, Roman și adevăr, RL, 1978, 39; George Muntean, „Alertă în munți”, RL, 1983, 10; Mihai Ungheanu, „Pământ, pământ...”, LCF, 1984, 4; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 252-255; Nicolae Georgescu, De la soldat
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
morale. Însă valoarea romanului nu constă nici în conflictul etic, nici într-un itinerar epic, ci în subtilele intuiții ale autoarei, care sondează psihologia Blandinei, surprinsă în episoade revelatoare, unde intervine contrapunctul naratorului. Și această scriere e memorialistică în haina ficțiunii: o suită de evocări plastice și sensibile ale unor existențe reale, prieteni, rude, profesori, guvernante, muzicieni, pictori, călugărițe, surori de caritate, clerici, poeți - o întreagă lume e condensată aici. Nu lipsesc verva, umorul, anecdoticul, când și când e prezentă și
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
și aspirațiile spirituale, cuprins de stări aproape extatice, umbrite însă din ce în ce mai intens de senzația unei singurități fără ieșire. Fragmentarismul narațiunii, vizibil aici, caracterizează și Serile singurătății (1996), mai mult un demers în scopul elucidării unor sensuri religioase și filosofice prin intermediul ficțiunii literare. Operă a ultimului deceniu al vieții, Poeme filocalice (1999) vin să vorbească despre o citire mistică a naturii, închinând osanale vinului, grâului, florii, ierbii, toamnei, muntelui, mării, toate ca ipostaze revelate ale sacralității, generatoare de „nedeslușite bucurii”. Două piese
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
evidențiază nu atât clasicismul concepției, cât înclinațiile și gustul. În ceea ce privește raportul dintre operă și cititor, el susține, înrâurit de Schopenhauer, că opera exercită o profundă influență moralizatoare dar nu în mod direct, ci prin înălțarea cititorului în lumea așa-zisei „ficțiuni ideale”, care este o aparență a realității și nu realitatea însăși; altfel, arta ar copia realitatea. Lumea „ficțiunilor ideale” îl ridică pe cititor deasupra intereselor cotidiene, egoiste și îl determină să se uite pe sine ca individ. Pentru a atinge
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
de Schopenhauer, că opera exercită o profundă influență moralizatoare dar nu în mod direct, ci prin înălțarea cititorului în lumea așa-zisei „ficțiuni ideale”, care este o aparență a realității și nu realitatea însăși; altfel, arta ar copia realitatea. Lumea „ficțiunilor ideale” îl ridică pe cititor deasupra intereselor cotidiene, egoiste și îl determină să se uite pe sine ca individ. Pentru a atinge acest scop, artistul trebuie să fie de o sinceritate desăvârșită și să ocolească imitația. Aceasta din urmă este
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Oprea, Terminologia filozofică românească modernă, București, 1996, 158-162; Titu Maiorescu comentat de N. Mecu, București, 1996; Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu, Cluj-Napoca, 1997; Zaciu, Departe, 9-13; Dicț. esențial, 477-482; Dan Mănucă, Principiile criticii literare junimiste, Iași, 2000, passim; Simion, Ficțiunea, III, 103-151, 209-211; Cornel Moraru, Titu Maiorescu, Brașov, 2003; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 69-130. D.M.
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Rodul ascuns”, „Destin”, 1966, 15; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1966, 4; Călin Andrei Mihăilescu, Un dicționar necanonic, „Curentul”, 1986, 5981; Al. Andriescu, „Fata călăului”, „Idoli de lut”, CL, 1994, 11-12; Popa, Reîntoarcerea, 226-235; Al. Călinescu, Între memorie și ficțiune, ATN, 1999, 1; O. Nimigean, Pe marginea unor istorioare, RL, 1999, 28; Cornel Ungureanu, Despre poezia lui Paul Miron, RL, 1999, 50; Ungureanu, La vest, II, 45-55; Florin Faifer, În căutarea Iașului pierdut, JL, 2001, 11; Dicț. scriit. rom., III
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
Iașii în legende și povestiri (1979), Aradul în legende și povestiri (1982). În romanul istoric se reconstituie perioada cuprinsă între domniile lui Vlad Țepeș și Neagoe Basarab, acțiunea rezultând din aventurile dramatice prin care trece eroul - căpitanul Ion, personaj de ficțiune cu virtuți supradimensionate (Vulturii de foc, 1970, Strălucitoarea sabie, 1976, Legendă valahă, 1979). Proiectarea în mit este modalitatea prin care sunt remodelate întâmplări petrecute în timpul războiului daco-roman, ce face obiectul narațiunii cu ambiții epopeice Cântecul Columnei (1981), inspirată din imaginile
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
unei puteri militare adverse. Finalul este pacifist-moralizator. Asupra calităților de prozator ale lui M. a atras atenția abia romanul Haimanaua (1994), mostră de realism dur, frust și furios, articulat din perspectiva intenției de a da o replică realității oficiale din ficțiunile perioadei 1947-1989. Narațiunea se încheagă din confesiunea pe sărite a unui marginal, Radu Tristu, crescut într-o casă de copii și adoptat apoi în familia unui înalt demnitar comunist, în care rămâne totuși un corp străin. Ratarea pe toate planurile
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
unor concepte ca sinceritate, autenticitate sau experiență. Paralel cu ambiguizarea relației dintre viață și scris, romanele ciclului Intermezzo se remarcă prin ineditul tehnicii de dramatizare a scriiturii. Rezultatul e un text cu identitate incertă, greu de atribuit fără rezerve fie ficțiunii, fie comentariului ei. În cărțile de critică, M. s-a ocupat intermitent de diferitele momente ale devenirii poetice. Un pivot important al demonstrațiilor sale îl reprezintă studiile eminesciene - cel din Repere (1977), dar și comentariile succesive la Luceafărul, care mizează
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
Nu obiectivitatea reportajului în sine este cea care reține atenția, ci interesul pentru amănuntul inedit, dezvoltarea și îmbogățirea acestuia, care duce aproape întotdeauna la nașterea unui subiect interesant. Din aceeași categorie, a reportajului în care faptul real este amalgamat cu ficțiunea, fac parte și Văzduhul ne cheamă! (1934), N-am descoperit America! (1937) - descrierea unei călătorii de o lună cu avionul prin Europa, Africa, America de Sud și de Nord -, Atlantinia (1939), unde călătoria atinge locuri exotice fermecătoare, precum Corsica, Damasc, Algeria, Maroc
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
filologul H. Tiktin, actrița Sevilla Pastor, scriitorul M. Brociner (un „Dreyfus local”, militar și erou în luptele de la Grivița) ș.a. Foarte adesea reportajele la fața locului se învecinează cu eseul, în mod frecvent textul devine un incitant amestec de reportaj, ficțiune, tăieturi din presa vremii, interpretări personale, totul vorbind despre încercarea gazetarului de a-și apropia evenimentele timpului, cum se întâmplă atunci când îi portretizează pe Hitler, Mussolini, Stalin, Roosevelt, papa Pius al XI-lea, Einstein și pe mulți alții. Literatura pentru
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
romanțată, dar din care nu lipsește predispoziția de a capta instantanee, întâmplări, locuri, figuri de oameni obișnuiți sau notabilități ale vremii. Întreaga construcție vrea să susțină ideea că orice trăire este o învățătură, adesea viața putând fi mai interesantă decât ficțiunea. Ciclul Șapte momente din istoria evreilor din România, publicat între 1977 și 1992, cuprinde monografii și evocări a numeroase instituții și portrete ale unor personalități evreiești din România. SCRIERI: 24 de ore în jurul lumii, București, 1932; Văzduhul ne cheamă!, București
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
an. În proza din O privire spre Ioan, M. experimentează echilibrat, pornind de la formele clasice, în căutarea unui unghi vizual și de reflecție capabil să configureze o poetică originală. Autorul este receptiv la tendințele moderne și exersează confruntarea realului cu ficțiunea, a povestirii cu viața. Colajul metaforizant, contrapunctul melancolic, reveria de tip magic, decuparea detaliului simbolic, autoscopia vădesc un registru epic variat. Subiectele par decupate din cotidian și se bazează pe un detaliu-cheie, care, transpus descriptiv sau analitic, în regim realist
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
și utopic, în același timp), în care scriitorul (personaj în roman) reface epic un scenariu esențializat al existenței. Tema de suprafață este dublată de o temă de profunzime, realul și imaginarul se proiectează unul în altul, raportul dintre realitate și ficțiune se resoarbe în materia epică și este, simultan, obiect de autocomentariu explicativ. SCRIERI: O privire spre Ioan, Cluj-Napoca, 1983; Fii binevenit, călătorule!, Cluj-Napoca, 1986; Ordinul Bunei Speranțe, Cluj-Napoca, 1989; Istoria literaturii române vechi, Brașov, 1994; Împăratul Iubirii, Cluj-Napoca, 1994; Experiența
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
fi devenit dacă decembrie 1989 nu ar fi avut loc?”. Mă aflu deci la granița dintre două generații: între cei al căror subconștient n-a uitat nimic esențial și cei care, plini de uimire, vor socoti neverosimile, dacă nu direct „ficțiune”, multe pagini ale acestui volum unic. O tinerețe demolatătc "O tinerețe demolată" Amintirile celor patru protagoniști sunt - cum altfel? - eclectice. Detaliile le individualizează stilul, atmosfera le unifică respirația. Paul Cernat scrie cu vervă și simț documentar un eseu „ego-grafic” despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Nici materialismul „științific” al lui Marx, nici patosul prometeic al umanismului exaltat de Sartre nu seamănă cu „vânătoarea ființei” și căutarea adevărului la Platon. Este ceea ce Paul Tillich (1886-1965) n-a înțeles, în pofida avertismentelor lui C.S. Lewis incluse în superba ficțiune alegorică The Pilgrim’s Regress (1933). Nu toate filozofiile se află la egală distanță de Revelație, după cum nu toate religiile împărtășesc același fior sacru în fața misterului ființei. Nu orice filozof, poet sau creator a fost zugrăvit pe frescele mănăstirilor ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cele șase texte abordează un subiect specific, respectiv: Noica și „școala” sa - pornind de la Jurnalul de la Păltiniș, celebra carte a lui Gabriel Liiceanu; istoria intelectuală și evoluția ideologico-politică a liberalismului - pornind de la o carte a lui John Gray; raporturile dintre ficțiune și istorie, dintre istorie și memorie, dintre etică și estetică, dintre ideologie și adevăr - pornind de la romanul Ravelstein al lui Saul Bellow, construit în jurul portretelor ficționale ale lui Allan Bloom și Mircea Eliade; comunitarismul ca utopie - pornind de la o carte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
special imaginea catodică a cuplului tiranic - formă postmodernă a „servituții voluntare” -, explozia presei scrise a emancipat cuvântul tipărit, aruncându-l din strânsoarea „logocrației populare” în frenezia fără perdea a „democrației originale”. În noua ordine discursivă, diferențele dintre adevăr, minciună, speculație, ficțiune, fantasmă și calomnie erau (și uneori par să fi rămas) irelevante și, oricum, insesizabile. Jurnalismul românesc postcomunist, născut la „locul de muncă” - Casa Presei Libere, fostă Casă a Scânteii, este locul simbolic al acestei generații spontanee - și rezistent vreme de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sensul filozofico-politic cel mai tehnic), atingând apogeul după prăbușirea nedemnă, cu mult înaintea înfrângerii electorale, a „Regimului Constantinescu”. Deja înainte de alegerile din 1996, elitele intelectuale prooccidentale erau adânc divizate, fiindcă problema practică a candidaturii unice anti-Iliescu însemnase ieșirea completă din ficțiunea „antantei cordiale” a tuturor prooccidentalilor, după cum obligase la poziționări precise, în raport cu provocările precise ale guvernării, imposibil de menținut în sfera tulbure a tardivelor versiuni românești ale doctrinelor disidente central-europene din anii ’70-’80 („antipolitica”, „puterea celor fără de putere” etc.). Din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
părea o înfloritoare democrație. Oricum, noul mutant literar-propagandistic adăuga cel puțin o tușă de umanitate chipului crud al comunismului. Ca „valoare de adevăr”, i-am preferat întotdeauna literatura stalinistă autohtonă, primitiv realist-socialistă, deoarece de multe ori conserva funcția sociografică a ficțiunii, pe care o prețuiesc la fel de mult ca literaritatea pură, arta pentru artă. Astfel, romanul Bărăgan poate fi citit ca document istoric, deoarece fresca socială nu e complet măsluită de tezismul altminteri foarte lesne de ignorat; eroii și situațiile descrise de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
istoriei face ca Rawls să fi fost salutat și de comunitariști pentru posibilitatea teoretică de a lăsa comunitățile să-și susțină și să-și practice valorile în liniște (și izolare, ca pe vremea primelor experimente utopice americane). Saul Bellow, Ravelstein : ficțiune, memorie, istorie.tc "Saul Bellow, Ravelstein \: ficțiune, memorie, istorie." Note pentru publicul românesc*tc "Note pentru publicul românesc*" Prin prietenul meu Richard Stern, scriitor și profesor de literatură la University of Chicago până în vara lui 2001, când s-a pensionat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
salutat și de comunitariști pentru posibilitatea teoretică de a lăsa comunitățile să-și susțină și să-și practice valorile în liniște (și izolare, ca pe vremea primelor experimente utopice americane). Saul Bellow, Ravelstein : ficțiune, memorie, istorie.tc "Saul Bellow, Ravelstein \: ficțiune, memorie, istorie." Note pentru publicul românesc*tc "Note pentru publicul românesc*" Prin prietenul meu Richard Stern, scriitor și profesor de literatură la University of Chicago până în vara lui 2001, când s-a pensionat, am avut prilejul unei lecturi în avanpremieră
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]