5,224 matches
-
F, FF, Fr, FRF) a fost unitatea monetară a Franței, a Monacoului și, împreună cu peseta spaniolă, a Andorrei, până la adoptarea monedei unice, euro. Deși o piesă monetară purtând denumirea de „franc” sau „franc călare” (în ) existase de la 5 decembrie 1360, "francul francez" nu a fost unitate monetară (monedă) unică a Franței decât între 7 aprilie 1795 și 31 decembrie 1998 (și unitate monetară a comună a Andorrei și a Monacoului). A succedat livrei tournois, care era unitatea de cont a Vechiului
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
nu a fost unitate monetară (monedă) unică a Franței decât între 7 aprilie 1795 și 31 decembrie 1998 (și unitate monetară a comună a Andorrei și a Monacoului). A succedat livrei tournois, care era unitatea de cont a Vechiului Regim, francul nefiind atunci decât o monedă de calcul. La 1 ianuarie 1999, francul a devenit "o diviziune națională" a monedei unice europene, euro. La 1 ianuarie 2002, "francul francez" a încetat, în totalitate, să mai fie unitate de cont, înainte de a
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
aprilie 1795 și 31 decembrie 1998 (și unitate monetară a comună a Andorrei și a Monacoului). A succedat livrei tournois, care era unitatea de cont a Vechiului Regim, francul nefiind atunci decât o monedă de calcul. La 1 ianuarie 1999, francul a devenit "o diviziune națională" a monedei unice europene, euro. La 1 ianuarie 2002, "francul francez" a încetat, în totalitate, să mai fie unitate de cont, înainte de a-și înceta cursul legal, la 17 februarie 2002, dată la care a
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
Monacoului). A succedat livrei tournois, care era unitatea de cont a Vechiului Regim, francul nefiind atunci decât o monedă de calcul. La 1 ianuarie 1999, francul a devenit "o diviziune națională" a monedei unice europene, euro. La 1 ianuarie 2002, "francul francez" a încetat, în totalitate, să mai fie unitate de cont, înainte de a-și înceta cursul legal, la 17 februarie 2002, dată la care a fost înlocuit de "euro", devenit monedă unică, monedele metalice și bancnotele de franci francezi fiind
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
ianuarie 2002, "francul francez" a încetat, în totalitate, să mai fie unitate de cont, înainte de a-și înceta cursul legal, la 17 februarie 2002, dată la care a fost înlocuit de "euro", devenit monedă unică, monedele metalice și bancnotele de franci francezi fiind demonetizate. La 5 decembrie 1360, primii franci au fost bătuți la Compiègne, pentru a ajuta la plata răscumpărării regelui Ioan al II-lea al Franței, cunoscut sub numele de Ioan cel Bun (în ), care fusese capturat de englezi
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
mai fie unitate de cont, înainte de a-și înceta cursul legal, la 17 februarie 2002, dată la care a fost înlocuit de "euro", devenit monedă unică, monedele metalice și bancnotele de franci francezi fiind demonetizate. La 5 decembrie 1360, primii franci au fost bătuți la Compiègne, pentru a ajuta la plata răscumpărării regelui Ioan al II-lea al Franței, cunoscut sub numele de Ioan cel Bun (în ), care fusese capturat de englezi, la 19 septembrie 1356, în "bătălia de la Poitiers". Denumit
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
au fost bătuți la Compiègne, pentru a ajuta la plata răscumpărării regelui Ioan al II-lea al Franței, cunoscut sub numele de Ioan cel Bun (în ), care fusese capturat de englezi, la 19 septembrie 1356, în "bătălia de la Poitiers". Denumit franc à cheval (în română: « "franc călare" »), este vorba despre un "écu", emis în 3 milioane de exemplare, de 3,87 grame de aur fin și care valora o livră tournois sau 20 de sols. Pe aversul monedei, regele este reprezentat
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
de luptă, înarmat cu un scut împodobit cu o "floare de crin" și învârtind o spadă deasupra capului. Armura calului este și ea împodobită cu flori de crin. Circular, este gravată inscripția: • , în română: « Ioan, prin grația lui Dumnezeu, regele francilor ». Deși, în limba franceză cuvântul « franc » semnifică « liber », este mai probabil că denumirea monedei provine, pur și simplu, de la această inscripție. În 1385, francul este bătut cu imaginea noului rege Carol al VI-lea. Pe o piesă de 3,06
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
împodobit cu o "floare de crin" și învârtind o spadă deasupra capului. Armura calului este și ea împodobită cu flori de crin. Circular, este gravată inscripția: • , în română: « Ioan, prin grația lui Dumnezeu, regele francilor ». Deși, în limba franceză cuvântul « franc » semnifică « liber », este mai probabil că denumirea monedei provine, pur și simplu, de la această inscripție. În 1385, francul este bătut cu imaginea noului rege Carol al VI-lea. Pe o piesă de 3,06 grame de aur, monarhul este reprezentat
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
cu flori de crin. Circular, este gravată inscripția: • , în română: « Ioan, prin grația lui Dumnezeu, regele francilor ». Deși, în limba franceză cuvântul « franc » semnifică « liber », este mai probabil că denumirea monedei provine, pur și simplu, de la această inscripție. În 1385, francul este bătut cu imaginea noului rege Carol al VI-lea. Pe o piesă de 3,06 grame de aur, monarhul este reprezentat "în picioare", Această monedă este denumită franc à pied, în românește: "franc în picioare". În 1575, regele Henric
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
simplu, de la această inscripție. În 1385, francul este bătut cu imaginea noului rege Carol al VI-lea. Pe o piesă de 3,06 grame de aur, monarhul este reprezentat "în picioare", Această monedă este denumită franc à pied, în românește: "franc în picioare". În 1575, regele Henric al III-lea, cere să se bată un franc de argint de 14,18 grame cu titlul de 833‰, valorând 20 de sols și patru deniers, adică o valoare ușor superioară unei "livre tournois
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
VI-lea. Pe o piesă de 3,06 grame de aur, monarhul este reprezentat "în picioare", Această monedă este denumită franc à pied, în românește: "franc în picioare". În 1575, regele Henric al III-lea, cere să se bată un franc de argint de 14,18 grame cu titlul de 833‰, valorând 20 de sols și patru deniers, adică o valoare ușor superioară unei "livre tournois". În același timp, se bat subdiviziuni ale francului: "demi-franc" (în română: « jumătate de franc ») și
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
III-lea, cere să se bată un franc de argint de 14,18 grame cu titlul de 833‰, valorând 20 de sols și patru deniers, adică o valoare ușor superioară unei "livre tournois". În același timp, se bat subdiviziuni ale francului: "demi-franc" (în română: « jumătate de franc ») și "quart de franc" (în română : « sfert de franc »). Henric al III-lea creează și un "écu de aur", care valora 3 livre tournois, ca unitate monetară de cont. Regele Henric al IV-lea
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
un franc de argint de 14,18 grame cu titlul de 833‰, valorând 20 de sols și patru deniers, adică o valoare ușor superioară unei "livre tournois". În același timp, se bat subdiviziuni ale francului: "demi-franc" (în română: « jumătate de franc ») și "quart de franc" (în română : « sfert de franc »). Henric al III-lea creează și un "écu de aur", care valora 3 livre tournois, ca unitate monetară de cont. Regele Henric al IV-lea emite, în 1586, o declarație prin
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
de 14,18 grame cu titlul de 833‰, valorând 20 de sols și patru deniers, adică o valoare ușor superioară unei "livre tournois". În același timp, se bat subdiviziuni ale francului: "demi-franc" (în română: « jumătate de franc ») și "quart de franc" (în română : « sfert de franc »). Henric al III-lea creează și un "écu de aur", care valora 3 livre tournois, ca unitate monetară de cont. Regele Henric al IV-lea emite, în 1586, o declarație prin care interzicea baterea francului
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
titlul de 833‰, valorând 20 de sols și patru deniers, adică o valoare ușor superioară unei "livre tournois". În același timp, se bat subdiviziuni ale francului: "demi-franc" (în română: « jumătate de franc ») și "quart de franc" (în română : « sfert de franc »). Henric al III-lea creează și un "écu de aur", care valora 3 livre tournois, ca unitate monetară de cont. Regele Henric al IV-lea emite, în 1586, o declarație prin care interzicea baterea francului. Doar subdiviziunile acestuia pot fi
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
franc" (în română : « sfert de franc »). Henric al III-lea creează și un "écu de aur", care valora 3 livre tournois, ca unitate monetară de cont. Regele Henric al IV-lea emite, în 1586, o declarație prin care interzicea baterea francului. Doar subdiviziunile acestuia pot fi bătute în continuare. Această decizie a fost luată întrucât monedele erau adesea pilite, pentru a se sustrage mici cantități de argint. Regele Ludovic al XIII-lea cere să se emită monede de « demi-franc » și de
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
acestuia pot fi bătute în continuare. Această decizie a fost luată întrucât monedele erau adesea pilite, pentru a se sustrage mici cantități de argint. Regele Ludovic al XIII-lea cere să se emită monede de « demi-franc » și de « quart de franc », respectiv de 7,094 g și de 3,547 grame de argint cu titlul de 833‰. Ludovic al XIII-lea hotărăște să se reformeze sistemul monetar în 1640, iar la 23 decembrie 1641, regele dispune emiterea unei frumoase monede de
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
monede de aur căreia îi dă numele său "louis d'or" (în română: "ludovic de aur"). Moneda "louis d’argent" (în română: "ludovic de argint"), care decurge din aceasta, este denumită "écu"; francul devine o monedă desuetă. Totuși, termenul de « franc » rămâne viu în mințile oamenilor; Molière, Boileau folosesc în scrierile lor cuvântul « franc » pentru « livră », ca și Madame de Sévigné în scrisorile adresate fiicei sale. Legea din 18 nivôse, anul III (7 ianuarie 1795) permite emiterea primelor "asignate" exprimate în
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
ludovic de aur"). Moneda "louis d’argent" (în română: "ludovic de argint"), care decurge din aceasta, este denumită "écu"; francul devine o monedă desuetă. Totuși, termenul de « franc » rămâne viu în mințile oamenilor; Molière, Boileau folosesc în scrierile lor cuvântul « franc » pentru « livră », ca și Madame de Sévigné în scrisorile adresate fiicei sale. Legea din 18 nivôse, anul III (7 ianuarie 1795) permite emiterea primelor "asignate" exprimate în franci. Urmează legea din 18 germinal, an III (7 aprilie 1795), care redenumește
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
rămâne viu în mințile oamenilor; Molière, Boileau folosesc în scrierile lor cuvântul « franc » pentru « livră », ca și Madame de Sévigné în scrisorile adresate fiicei sale. Legea din 18 nivôse, anul III (7 ianuarie 1795) permite emiterea primelor "asignate" exprimate în franci. Urmează legea din 18 germinal, an III (7 aprilie 1795), care redenumește vechea livră tournois, (care amintea prea mult de Vechiul Regim) și decide că unitatea monetară oficială a Franței este francul. Conținutul său era de 5 grame de argint
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
ianuarie 1795) permite emiterea primelor "asignate" exprimate în franci. Urmează legea din 18 germinal, an III (7 aprilie 1795), care redenumește vechea livră tournois, (care amintea prea mult de Vechiul Regim) și decide că unitatea monetară oficială a Franței este francul. Conținutul său era de 5 grame de argint. Legea confirmă sistemul zecimal: francul era subîmpărțit în 10 décimes (zecimi) și în 100 de centimes (sutimi), dar monedele prevăzute nu vor fi niciodată bătute. Cu legea din 28 thermidor, anul III
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
germinal, an III (7 aprilie 1795), care redenumește vechea livră tournois, (care amintea prea mult de Vechiul Regim) și decide că unitatea monetară oficială a Franței este francul. Conținutul său era de 5 grame de argint. Legea confirmă sistemul zecimal: francul era subîmpărțit în 10 décimes (zecimi) și în 100 de centimes (sutimi), dar monedele prevăzute nu vor fi niciodată bătute. Cu legea din 28 thermidor, anul III (15 august 1795), francul devine unitatea monetară francezăși detronează livra tournois. Legea din
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
de 5 grame de argint. Legea confirmă sistemul zecimal: francul era subîmpărțit în 10 décimes (zecimi) și în 100 de centimes (sutimi), dar monedele prevăzute nu vor fi niciodată bătute. Cu legea din 28 thermidor, anul III (15 august 1795), francul devine unitatea monetară francezăși detronează livra tournois. Legea din 25 germinal, anul IV (14 aprilie 1796) dă echivalențele "livră / franc": livra tournois cântărește 4,505 grame de argint, iar francul cântărește 4,50 grame de argint fin. Livra tournois este
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
centimes (sutimi), dar monedele prevăzute nu vor fi niciodată bătute. Cu legea din 28 thermidor, anul III (15 august 1795), francul devine unitatea monetară francezăși detronează livra tournois. Legea din 25 germinal, anul IV (14 aprilie 1796) dă echivalențele "livră / franc": livra tournois cântărește 4,505 grame de argint, iar francul cântărește 4,50 grame de argint fin. Livra tournois este, prin urmare, ușor superioară francului, iar legea decretează că piesa de 5 franci să fie dată și primită pentru 5
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]