4,587 matches
-
nimic”-ul, VTRA, 1998, 3; Bucur, Poeți optzeciști, 30-34, 230-232; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, 70-72; Gheorghe Crăciun, Poezie de mare viteză pentru un alergător de cursă lungă, OC, 2000, 13; Simona Popescu, Despre numele care se destramă în alte geometrii, OC, 2000, 18; Grigurcu, Poezie, I, 132-134; Irina Marin, Coșbuc, artist livresc, RL, 2003, 40. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
doctor docent, în 1910, și întemeiază, împreună cu soțul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă cu opere fundamentale în domeniul matematic, punând bazele unei puternice școli în acest oraș. În timp ce soțul ei se ocupa în special de geometrie, Vera Myller s-a orientat spre algebră. În 1 noiembrie 1918 devine prima femeie profesor universitar din România într-o disciplină științifică, predând algebra superioară și teoria funcțiilor la Universitatea din Iași. Lucrarea Lecții de algebră, elaborată în 1953, a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
așezări la fel de sărace; pe scurt, populații în lipsă. Ceea ce determină mai ales probleme în achiționarea rechizitelor școlare și perturbă primele luni de cursuri. Și astăzi, când rechizitele sunt un chilipir, părinții tot n-au cu ce să cumpere truse de geometrie. La fel se întâmplă cu cooperarea școlară, oricât am insista și am cere, dacă oamenii n-au bani... Acest fapt are un impact inexorabil pentru continuitatea elevilor, pentru temele lor, mai ales când tatăl trebuie să plece departe la muncă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un bussiness plan, dar unul infinit mai complicat*. Și asta pentru că realizarea unui plan de piață de succes presupune nu doar capacități manageriale, ci și o imaginație culinară debordantă, abilități de relaționare cu gospodinele mari, vedere în spațiu, noțiuni de geometrie euclidiană, mecanică (fizica din liceu), cunoașterea mediului (măcar manualul de clasa a II-a) și încă multe altele. * Din nou vă atrag atenția asupra dificultății misiunii pe care v-ați asumat-o, dar să știți că greutățile întâmpinate la gătit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
este vorba despre o falsă regulă deterministă (vizualizată, de fapt, în spirala hegeliană care se autoîmplinește ca predicție), o simplă tautologie, ascunsă sub o schelă de ceteris paribus. Cercurile virtuoase sau vicioase nu sunt nicidecum cercuri în sensul definit de geometria euclidiană pentru că ceea ce reprezintă lanțul de unire a influențelor presupuse pe regula cauză efect nu se petrece în orizontul contextului (în planitatea contextului), ci pe grade de influență, pe niveluri, ceea ce ar sugera ceva de genul supradeterminării (și metadeterminării) dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
univers). Acesta ar fi un principiu care îi îndreptățește pe astrologi să facă unele previziuni. În cazul astrologiei, se punctează îndeosebi cunoașterea de ordin științific. Astrologul era o persoană cultivată și avea serioase cunoștințe de matematică, fizică, filosofie, metafizică, astronomie, geometrie. În Antichitate, marii matematicieni erau și filosofi, dar cochetau sau chiar se ocupau direct și cu studiul astrelor (de exemplu, Pitagora). Cei vechi își completau studiul și calculele științifice cu o riguroasă disciplină spirituală numită astrologie. Cu timpul, importanța acesteia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Benoît Mandelbrot, Obiecte fractale. Formă, hazard, dimensiune, prefață de autor, traducere de Florin Munteanu, București, Ed. Nemira, 1998. Autorul încearcă să explice legile hazardului pe baza teoriei fractalice și oferă câteva aplicații ale acestei teorii pentru modelele reliefului terestru, în geometriile turbulenței etc. 199 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, ed. cit.. 200 Jeannie Carlier, "La science divine et ration humaine", în: J.-P. Vernant et al., Divination et rationalité, ed. cit., pp. 249-250. 201 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului, ed. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
marcă poștală, semnificativă prin imaginea emble matică/tonalitate distinctivă a unei linii melodice) și ambiguitatea definitorie pentru lirica modernistă. Se sugerează astfel ideea că poezia modernă trebuie să reflecte coerența lumilor fizice și spirituale figurativ - ca în pictură sau în geometrie - și, în același timp, armonios și abstract, precum în muzică. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Sub semnul dualității semantice din titlu, Ion Barbu își structurează viziunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realizează prin discursul gnomic, la persoana a IIIa (care conduce spre aparența impersonală și spre universalii), prin exprimarea concentrată a ideilor poetice. Acestea sunt esențializate într o sintaxă poetică șocantă, în simboluri și metafore ermetice menite să atingă „starea de geometrie și, deasupra ei, extaza“. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că Ion Barbu optează pentru o poezie conceptualizată, în care modernismul se manifestă dincolo de palierul formal, definind straturile de adâncime ale viziunii poetice, ale simbolurilor și figurilor de gândire. Lirica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat de constrângerile realului. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Subiectul baladei este configurat ca o alegorie după modelul baladelor germane. Eroii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iar virtuțile lui sunt patru la număr: curaj, spirit de dreptate, cumpătare, înțelepciune". (David, 1977, p. 48) În plus, deși se poate vorbi de o diviziune a preocupărilor umane în planul cunoașterii (diferențierea domeniilor, elaborarea de manuale de aritmetică, retorică, geometrie, arta picturii etc.), Protagoras îi reproșează lui Hippias, sofist ca și el, că îi obligă pe învățăcei la studiul unor astfel de discipline particulare, ignobile, în dauna artei totale, universalizante a politicii; în acest context, cunoștințele și deprinderile practice, învățarea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lor (câștigarea traiului zilnic), dar și pentru irelevanța lor în plan paideic: Căci ceilalți îi plictisesc pe tineri; aceștia caută să scape de anumite discipline, iar sofiștii îi împing la ele împotriva voinței lor, învățându-i calculul și astronomia și geometria și muzica zicând acestea a privit către Hippias pe când venind la mine nu va învăța despre alt lucru decât cel pentru care a venit. Iar învățătura pe care o predau eu, este priceperea în cele gospodărești, sau modul în care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
celorlalți de a fi conduși); din aceste motive, școala trebuie gândită ca un spațiu complex, care să încurajeze constituirea de grupuri, constituirea de ierarhii și de relații de cooperare; reiese că arhitectura școlilor (la propriu), este la fel de importantă ca și geometria socială și afectivă a acestora; în fapt, ele sunt strâns legate, consideră Gert Biesta: "Totuși, există o linie extrem de subțire între dorința de a aborda problemele sociale prin arhitectură și crearea unor forme noi de supraveghere și control care să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
gândit ca unul social, care să favorizeze întâlnirile întâmplătoare, spontane, lipsite de ritualul relațiilor gândite și permise de profesori. Un asemenea spațiu, al variabilității accentuate, în configurarea căruia funcția predeterminată este redusă la minimum, permite configurarea unor grupuri diverse ca geometrie și durabilitate, favorizând satisfacerea nevoii de leadership (deci de cooperare și competiție) a elevilor. Relativitatea relațiilor este o caracteristică a lumii în care trăim, prea complicată pentru a căuta și menține doar relații sedimentate pe termen lung astăzi avem (ne
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Debutează cu proză scurtă în revista "Ateneu" (1991), iar editorial cu volumul de poeme Alegorii sub papirus (2000). Publică versuri, eseuri, cronici în mai multe reviste de cultură din țară. Cărți de poezii: Alegorii sub papirus, Editura Junimea, Iași, 2000; Geometria deșertului, Editura Junimea, Iași, 2002; Oglinda sumară, Editura Opera Magna, Iași, 2009. Alte volume: Sadoveanu și Iași (1904-2004) (album foto-documentar), Editura Opera Magna, Iași, 2004; Minutul de prelungire (publicistică), Editura Feed Back, Iași, 2008. Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lirică. Rădăcinile sunt vii, maeștrii de certă valoare, orizonturile ample. Nu lumea de afară îl așteaptă, ci o întreagă lume a lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea, Iași, 2000) și să înțeleagă Geometria deșertului (Editura Junimea, Iași, 2002), învățăcelul i-a urmat sfatul, dar a uitat să își disciplineze impulsurile atitudinale și scripturale datoare, în mod firesc, influențelor (orfice!) ale maeștrilor locului, surselor poeziei moderniste și formației filosofice proprii. Coerența internă a operei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și celelalte forme de deghizare a adevăratei interiorități. În fine, de ordinul evidenței părea a fi, în Procesiunea de păpuși, opoziția fermă între instanța poetică și alteritatea văzută uneori monstruos, ca o procesiune de păpuși grotești, ceea ce impunea când o geometrie severă a versurilor, când o melancolie grea a discursului încărcat de semne premonitorii. Ceea ce era de reținut, însă, din această primă carte erau în special figurația și atitudinea specific expresioniste: "Procesiunea de păpuși trecea printre casele care-și ascundeau ușile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sfere, cilindri, un joc similar actului demiurgic, prin care poeta are ambiția revelării hieroglifelor inscripționate în coaja groasă a vizibilului. În După vernisaj, această ambiție este anunțată doar în Credo: "La început, a fost cuvântul/ și, în el, numărul// Din geometria secretă a universului,/ Dumnezeu a desprins/ spirala logaritmică, secțiunea divină,/ daruri,/ pentru sufletul lumii,/ trup omenesc,/ melci și copaci./ Oamenii le-au deslușit/ și le-au încifrat iarăși/ în statui, în temple, în zugrăveli.// Am înțeles darul/ Și îl caut
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de esențializare a ideii poetice, dar și de spiritualizare a trăirilor pur umane, pentru care matematica reprezintă doar o altă opțiune ontologică prin care spiritul uman tinde înspre Spiritul pur. Unul dintre Rondelurile și Ovoidele din 2005, intitulat chiar Rondelul geometriei, descifrează parțial această opțiune, justificată de similitudinile bine știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pur umane, pentru care matematica reprezintă doar o altă opțiune ontologică prin care spiritul uman tinde înspre Spiritul pur. Unul dintre Rondelurile și Ovoidele din 2005, intitulat chiar Rondelul geometriei, descifrează parțial această opțiune, justificată de similitudinile bine știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de versuri ale lui Liviu Pendefunda atestă iluminări și instaurează viziuni fulgurante
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
încadrarea în tipologia clasică a sceleratului lipsit de conștiință și remușcări. Gestica lui, dimpotrivă, sugerează uneori tocmai candoarea, sensibilitatea, umanitatea chiar: își împodobește ferestrele "cu vitralii luminoase, viu colorate,/ cu imagini biblice/ ca la catedrale", iar în grădina de o geometrie severă cultivă flori multicolore, "aduse din paradisuri/ neinventate încă" (lacrimile paradisului), pe care apoi le poartă, în uriaș buchet, spre mormintele victimelor (sisif); dimineața se trezește primul, "cu inima plină de toate durerile lumii" și cu "ochii scăldați în roua
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
procesul de învățămînt răspundea trebuințelor copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte punîndu-l în situația de a și le satisface. De aceea, copiii desfășurau activități practice de bucătărie, tîmplărie, croitorie, țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică și geometrie, de chimie etc. (7). În modul acesta, aprecia Dewey, se înlătură opoziția dintre educația liberală (teoretică) și cea profesională (practică); cunoștințele însușite printr-o astfel de instrucție devin instrumente pentru rezolvarea unor noi probleme ce apar în cursul unor noi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
privind dezvoltarea fizică și activitatea psihică a copiilor în România antebelică au fost efectuate unele experimente menite să contribuie la perfecționarea învățămîntului. Așa au fost experimentele (organizate în cadrul Seminarului pedagogic al Universității din București, condus de C. Dimitrescu-Iași) privind predarea geometriei (prof. Gh. Țițeica 1903/ 1904), predarea chimiei și fizicii (prof. Gh. A. Dima 1907/ 1908), predarea limbilor moderne (prof. C. Litzica 1905/1906) etc. (38, pp. 91-159). Chiar dacă nu au avut rigoarea cerută de marii teoreticieni ai "științifizării pedagogiei", aceste
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoscut etc. (28, p. 246). Singura însușire psihică pe care se poate conta după opinia sa este voința; chiar inteligența era redusă la voință: "fiecare este întocmai atît de inteligent pe cît vrea" (XXIV). Dacă cineva nu învață, de pildă, geometria, ceea ce îi lipsește nu este inteligența, ci răbdarea pentru a învinge greutățile. Nu rezultă, din scrierile sale, că Alain nega diferențierile dintre oameni; nu considera însă că trebuie să se asigure fiecăruia un conținut al instrucției adaptat înclinațiilor și aptitudinilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
excluzînd inițiativa elevului. Întemeindu-se pe cercetările sale, J. Piaget apreciază că există o deplină convergență între principalele operații utilizate spontan de copil și noțiunile matematicii moderne (6, p. 322). Aceasta înseamnă că elemente concrete de matematică, mai ales de geometrie, pot și trebuie să fie introduse de la o vîrstă foarte timpurie. Dificultățile pe care unii dintre elevi le întîmpină se datorează după opinia sa nu conținutului, ci modului de "predare", faptului că acest conținut nu este însușit de elevi printr-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]