9,375 matches
-
zece indivizi spre o zonă anume, unde puteau să se odihnească și să mănânce. Mai târziu, aveau să se găsească și locuri de cazare pentru ei. Gara în care oprirăm era minunată. Arhitectura era specific imperială. Avea acel aer de glorie și demnitate care impresiona și caracteriza stilul. Marcela era tot lângă mine. Îi oferisem cazare la mine. Eu, în calitate de Cronicar, aveam din partea Imperiului un mic conac înconjurat de o grădină magnifică, care adăpostea înăuntrul său o impresionantă bibliotecă. Pentru raportul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
amintea mulțimea care se plimbă prin acest parc sau stă pe scaune. E aceeași ca pe malul mării, la Nisa. O mulțime cu origini atît de diferite, Încît devine neutră. La fel aici, probabil că sînt sau au fost foste glorii ale galanteriei, teatrului, filmului. Am găsit un cartier de reședințe particulare unde Încă pot fi zăriți valeți cu livrea dungată. Pe coline poți ghici vile luxoase și discrete. Ca la Nisa... — Și ce deduci? — Nimic. Avea treizeci și doi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
I-a dat-o pe Vipsania. Ea a fost răsplata cu care i-a cumpărat tăcerea. Acum începe să se întrebe dacă nu cumva a fost un preț prea mare pentru un intrigant ca el. Că îl mână dorința de glorie de la spate, ca și pe taică-său. Dar într-un sens rău. Nu a moștenit nimic din decența, onestitatea și demnitatea lui Pollio. Imbecilul vrea o bu cată din conducerea imperiului. Și nu e singurul. Mai sunt și alții care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
opera sa monumentală, Istoria războaielor civile, a început să-și invite prietenii acasă ca să asculte fragmente din ceea ce scria. Personal, nu a recitat însă niciodată. Nici tragediile nu le-a compus pentru scenă. Dincolo de viața publică, Asinius Pollio a căutat gloria doar în discursurile din Senat și-n celebrele sale pledoarii de avocat. Evident, principele l-a încurajat și l-a susținut în această inițiativă, chiar dacă nu întotdeauna pe față. Altminteri n-ar fi reușit. Oficial se aflau pe poziții politice
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sânge cu Pollio, înțelege că lecturile publice răspund necesității oricărui scriitor de a primi sfaturile unui auditoriu cât mai larg și select cu putință. Și ne voii de a-și difuza opera. Ca să nu mai spunem că toți aspiră la glorie. Pe locul lăsat liber de Herius vine să se așeze Dorus Sosius. Îi răspunde cu un zâmbet rezervat la salut. Sosiii sunt librari și editori din tată-n fiu, o profesie lansată de bunicul ei și ajunsă la modă astăzi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să scrie, mult. A compus și în endecasilabi, el, om serios, deloc ușuratic. Și versuri elegiace. A încercat și alți metri. Mai demult a început o epopee. Trudește în continuare la ea, deoarece consideră acest gen literar un titlu de glorie pentru oratori. Din păcate, nu e capabil nici de epopee, nici de altele. Pledoariile se pare că-i reușesc cel mai bine. Altminteri, toate lucrările lui poartă pecetea caznei la care se supune, chiar și ope ra la care muncește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
glasul Calpurnius Piso, ca nobilii noștri să nu aibă în casele lor nimic mai demn de admirat decât portretele strămoșilor, pe care visez să le aud lăudându-i în tăcere pe contemporani, dându-le îndrumări și - ceea ce este îndeajuns pentru gloria tuturor - recunoscându-i ca vrednici urmași. Frumoasă încheiere, aprobă Vipsania. — Cu bine, le mulțumește vorbitorul. Amfitrioana se ridică și dă tonul aplauzelor. Cei lalți, din pro prie inițiativă sau din respect pentru gazdă, o imită. Ropote prelungi și ritmate răsplătesc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de spătarul catedrei și se pregătește să asculte în liniște. Poetul e protejatul ei, Maternus. Azi are prima lui lectură pu blică. Până acum a refuzat să declame până și în fața intimilor, pre tin zând că nu e făcut pentru gloria deșartă. Numai cu ea a acce ptat să facă schimb de păreri literare. A închis cu bunăvoință ochii la infatuarea proprie tinereții și, pentru a nu-i pierde în cre derea, l-a lăsat să-și dea singur seama că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i sugereze doar că guvernul imperial acordă un interes deosebit operelor scrise și că dispune de multiple mijloace pentru a controla producția literară. I-a mai fluturat pe sub nas că, pentru a supraviețui ca poet și pentru a ajunge la glorie, nu are de ce să iasă cu poezia în calea mulțimii, dar e bine să caute prietenia puținilor aleși care împărtășesc patima literelor. L-a lăsat după aceea să rumege în tihnă și să ajungă singur la concluzia că se află
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
niște unelte? Nu-i folosește în ițele urzite de el pentru a o provoca cu remarci deocheate și comportamente indecente? Este un om bolnav. Bolnav de prostie și de complexe. — Chiar dacă lectura lui de azi obține ceva succes... — E o glorie de o zi sau două. Da’ mai terminați odată! se răstește Labienus. Ce roade temeinice și durabile ați vrea să obțină după o singură citire? — Aclamații trecătoare, morfăie disprețuitor unul. — Elogii deșarte și bucurie fugară, completează celălalt. Cum au ajuns
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
picioarele care defilează la câțiva pași de el. Aliniați în ordine militară, gladiatorii fac turul arenei, înveșmântați în hlamide purpurii, brodate cu aur. Le admiră pentru o clipă mersul țanțoș și ținuta degajată. Nu se gândesc la moarte, ci la glorie. — Așa, feții mei! șoptește printre dinți. Țineți-vă mâinile la vedere. Aruncă o privire spre valeții care-i urmează, ducând armele. Se mai uită o dată în dreapta, o dată în stânga. Răsuflă ușurat. Totul pare în ordine. Dincolo de arenă, întrezărește arcadele interioare și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mărinimiei principelui! — De ce să fi renunțat la confortul vieții de cazarmă? — De ce să fi renunțat la meseria de ucigaș? i-o întoarce Rufus. — Tu n-ai cunoscut niciodată beția victoriei? îl întreabă Ganymedes. Ridică glasul: — Crezi oare că dragostea de glorie și dorința de a învinge nu pot sălășlui în trupul unui decăzut, cum zici tu? Rufus mârâie printre dinți: — Un criminal. Bine, criminal, acceptă Ganymedes. Arată cu degetul spre băiat: — Să înțeleg că îi apreciezi mai mult pe cei fricoși
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
după tine toată viața să te-ntorci din luptă viu, după pieirea conducă torului. — Ho! Ce te-ai pornit așa? încearcă să-l domolească. — Să-ți aperi și să-ți ferești căpetenia, continuă îndârjit ger manul, să pui în seama gloriei lui chiar și vitejiile tale este cel mai mare jurământ de credință al nostru. Vociferează cu ranchiună: — Noi nu ne punem chezaș cuvântul, ca voi, ci viața. Rufus nu-i răspunde. Îl impresionează violența tânărului, deși n-ar recunoaște-o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pula, simbolul lui, agățată sub carul celor cinstiți cu triumfuri? — Așa e, aprobă mai multe voci. — Îi apără de invidie, ca un medic. Ba i-o pune Fortunei, s-o mai îmbuneze, curva naibii, că ea e adevăratul călău al gloriei. Rufus își continuă în tăcere rondul. Se oprește în dreptul unui alt gladiator: — Tu nu ți-ai revenit încă de tot după rana primită săptă mâna trecută, îi spune, așa că pune-ți cnemide la ambele pi cioare. Rămâne pentru o clipă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Probabil pentru a se eterniza el însuși prin frumusețea ei. Se scutură nemulțumit. Iubirea este o exigență a sufletului, dar nu poate reprezenta rațiunea și scopul activității omenești. Nu prin frumusețe ne vom apăra împotriva morții, ci prin virtute și glorie. Nu i-a scăpat semnificația vestimentației Agrippinei. S-a făcut frumoasă pentru el. Este felul ei de a-i mulțumi pentru aventura lor intimă de azi-noapte. Se apropie de ea întunecat la chip. Agrippina îi întinde obrazul, cum face în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atât el, cât și maică-sa au rămas alături de Livia pe tot timpul exilului său la Rhodos. — Și tu ești un erou, murmură un pic crispat. Nici măcar nu minte. În bătălia de la mlaștinile Volcaean, Plautius Silvanus și-a asigurat o glorie eternă. Bazându-se numai pe câțiva centurioni răniți, a restabilit disciplina și tenacitatea soldatului roman și a smuls victoria unei înfrângeri aproape sigure. Lipsa de entuziasm a interlocutorului său nu-l demobilizează pe senator. Exclamă cu patos: — Suntem cu toții mândri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
definită de orice roman prin cuvintele sfințite de tradiție: res publica! — O, Pace! declamă în acest moment Velleius Paterculus. — Pacea este într-adevăr o binecuvântare tangibilă, murmură crispat Nero. Dar a devenit prada și prerogativa învingătorului. Tânărul continuă cu patetism: — Gloria păcii este mai mare decât cea a războiului! Tiberius râde și îl răsplătește cu o palmă zdravănă pe spinare. S-au apropiat între timp destul de mult de poale. Dincolo de gardul de fier ce împrejmuiește incinta exterioară, se disting deja curbele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Tiberius din vârful buzelor. Din bărbie îi indică tânărului panoul de pe partea cealaltă: zeița Roma, așezată pe o grămadă de arme. — Binefacerile păcii n-ar fi posibile fără succesele noastre militare. Paterculus încuviințează impresionat de expresivitatea metafo rei: puterea și gloria Romei ca izvor de prosperitate generală față în față cu fertilitatea umană și agricolă a întregului Pământ, aflat acum sub conducerea principelui... Un micuț camillus, rătăcit de grup, se încurcă printre picioarele lor. — Loc, loc, strigă înecându-se în plâns
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dintr-o pânză urzită cu mai multe fire, este împodobit cu broderii felurite reprezentând animale fantastice, grifoni, cai înaripați, până și un hipopotam. Ici și colo, câteva plăcuțe prinse pe veșmânt poartă brodat cu litere de aur numele ei. O glorie a manufacturilor din Alexandria! oftează cu tristețe. Câtă risipă inutilă... Ați văzut cum una dintre victime s-a zbătut și a scăpat? se aude o voce înfundată din spate. — Nici taurul n-a venit de bună-voie, îi răspunde alta, speriată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu vocea sa pentru televiziune. ― Bună seara. Exersează, exersează, exersează, Ben. Peste tot în lume, sunt mii de bărbați și femei tinere, oameni la fel ca Ben, care visează să ajungă prezentatori de televiziune. Suferă pentru acele cincisprezece minute de glorie, tânjesc să fie celebri numai de dragul de a fi celebri. Dacă au noroc, părul blond indispensabil, dacă se pretează la flirt și au o înclinație spre a fi sălbatice, fetele chiar pot să ajungă pe ecran, ca prezentatoare la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
lui Ben. Aș spune că ai nimerit-o, adăugă ea. Articolul ajunge pe o pagină dublă și are mai multe poze cu Ben: de când era copil, apoi de pe vremea adolescenței, și în sfârșit, cele înfățișându-l în prezent, în toată gloria. ― De. Ne. Crezut, spune Geraldine, care citește ziarul în timp ce-și soarbe cappuccino-ul pe care și l-a luat în drum spre birou. Unul din reporteri de știri trece pe lângă ea. ― Văd că te informezi cu privire la fostul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
respinse propunerile țarului și ale cancelarului Gorceakov privind încheierea unei noi convenții româno-ruse pentru reglementarea trecerii trupelor ruse din Bulgaria pe teritoriul României 280. Referindu-se la aceste evenimente tragice, Nicolae Iorga afirma: " În loc de a avea momentul nostru de mare glorie, am trecut prin cele mai dureroase momente ale istoriei noastre contemporane (...) cu încălcarea îndatoririlor formale, cu înlăturarea celor mai elementare scrupule de morală politică"281. În acest context, eforturile diplomației române și ale regelui Carol I s-au îndreptat în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
concetățeanului nostru Ovidius în orașul Constanța, imortalisat în cânturile lui. Sunt sigur că veți primi însărcinarea și vă veți face interpretul sentimentelor nostre de sinceră afecțiune către acest generos popor, care afirmă din ce în ce mai mult origina sa prin cultul marelui poet, gloria nostră comună"1482. În discursul său, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, domnul Dimitrie A. Sturdza își exprima convingerea că "serbarea de astă di are o mare însemnătate. Ea este una din faptele care va sta ca semn despărțitor între trecut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Domnul înconjurat de dragostea și încrederea națiunii; aceste sentimente, zilele bune le-au înveselit, zilele gele le-au întărit între noi. Mândru dar am fost ca Domn, scump Mie acest nume pe care s-au revărsat în trecut raze de glorie și de mărire; pentru viitor, însă, România a crezut că este necesar și conform cu întinderea, cu puterea dobândită și manifestată prin acte care au înălțat numele ei, de a se proclama în regat. Nu doar pentru Mine personal, ci pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
va lua ființă în această provincie"2403 precizând, în același timp, că delegații județului Tulcea ar trebui să arate "dorința poporului dobrogean de a suporta, ca frații din țară, aceeași soartă în lume, de a munci la propășirea generală spre gloria României"2404. În ediția din data de 3 decembrie 1900 a publicației Dobrogea a fost editat textul memoriului pe care delegația județului Tulcea l-a prezentat regelui Carol I ca urmare a vizitei în capitala țării. Referitor la "situațiunea financiară
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]