6,102 matches
-
liniile aliaților. Asaltul s-a soldat cu un eșec plătit scump, Divizia 36 pierzând 2.100 de oameni, morți, răniți și dispăruți, în 48 de ore. Următorul atac s-a lansat la 24 ianuarie. Corpul II american, cu Divizia 34 Infanterie a general-maiorului Charles W. Ryder în fruntea atacului și cu trupele coloniale franceze pe flancul drept, au lansat un asalt peste valea inundată a râului Rapido la nord de Cassino în munții din spatele acestuia cu scopul de a se deplasa
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
oferi camuflaj, fuseseră împânzite cu mine, capcane și sârme ghimpate. Germanii avuseseră trei luni să pregătească pozițiile defensive cu dinamită și să strângă stocuri de muniții. Nu exista adăpost natural, iar fremea era umedă și geroasă. Până la începutul lui februarie, infanteria americană capturase un punct strategic lângă cătunul San Onofrio, la mai circa un kilometru de mănăstire, și până la 7 februarie, un batalion ajunsese la Punctul 445, un deal cu culmea rotunjită aflat imediat sub mănăstire și la nu mai mult
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
nu mai avea resurse, după două săptămâni de lupte grele. Faptele Diviziei 34 din munți sunt considerate unele dintre cele mai curajoase fapte de arme ale oricăror soldați în întreg războiul. Ea a suferit pierderi de 80% în batalioanele de infanterie, pierzând circa 2.200 de oameni. În culmea luptelor din primele zile ale lui februarie, generalul von Senger und Etterlin își deplasase Divizia 90 de pe frontul Garigliano la nord de Cassino și fusese atât de alarmat de pierderi încât „...am
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
se renunțe la bătălia de la Cassino și să ocupăm o nouă linie. ... o poziție, de fapt, la nord de capul de pod Anzio”. Kesselring a refuzat cererea. La momentul crucial, von Senger a reușit să arunce în lupta Divizia 71 infanterie, lăsând la locul ei Divizia 15 grenadieri Panzer (pe care urma să o întărească). În timpul bătăliei au fost momente când, cu o utilizare mai judicioasă a resurselor, unele poziții promițătoare ar fi putut fi transformate în mișcări decisive. Unii istorii
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
la Anzio, Freyberg era presat să lanseze o acțiune de susținere la Cassino. Din nou, astfel, s-a reluat bătălia fără ca atacatorii să fie bine pregătiți. Din nou, Cartierul General nu a apreciat corect dificultățile de a poziționa Divizia IV infanterie indiană în munți și de a o aproviziona pe crestele și văile de la nord de Cassino (folosind catâri pe drumuri de 11 km de poteci ale turmelor de capre pe un teren perfect vizibil de la mănăstire, expus tirului precis de
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Rapido: unul către orașul fortificat Cassino și celălalt către Dealul Mănăstirii. Ideea era de a elibera calea prin strâmtoarea dintre cele două trăsături geografice pentru a permite accesul către gara din sud și deci către valea Liri valley. Divizia 78 infanterie britanică, sosită spre sfârșitul lui februarie și pusă sub comanda corpului neozeelandez, urma apoi să treacă râul Rapido în aval de Cassino și să înceapă înaintarea spre Roma. Niciun comandant aliat nu era mulțumit de plan, dar existau speranțe că
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
comunicația, radiourile neputând funcționa în umezeală. Norii negri de ploaie au obturat și lumina lunii, îngreunând misiunea de eliberare a drumurilor printre dărâmături. Pe dreapta, neozeelandezii capturaseră Dealul Castelului și punctul 165 și, după cum se planificase, elemente ale Diviziei 4 infanterie indiene, acum sub comanda general-maiorului Alexander Galloway, trecuseră la atacul asupra punctului 236 și de acolo la punctul 435, Dealul Spânzuratului. În confuzia înălțimilor, o companie din batalionul 1/9 pușcași Gurkha a pornit pe un drum ce ocolea punctul
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Dealul Spânzuratului (punctul 435), aflat la de mănăstire, cu un batalion (deși liniile de aprovizionare le fuseseră compromise de pozițiile germane de la punctul 236 și din zona de nord a orașului), în vreme ce orașul era în continuare apărat. Unități neozeelandeze de infanterie și blindate au reușit, totuși, să treacă prin strâmtoare și să cucerească gara. Germanii puneau încă să-și mai întărească trupele din oraș și se dovedeau foarte abili în infiltrarea de lunetiști în zone ale orașului despre care se credea
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
de acolo către mănăstire. Un contraatac surprinzător și puternic susținut asupra mănăstirii de pe Dealul Castelului venit din partea Diviziei 1 parașutiști germane a perturbat total orice posibilitate de atac asupra mănăstirii dinspre dealurile Castelului și Spânzuratului în vreme ce tancurile, lipsite de susținerea infanteriei au fost toate scoase din luptă până la jumătatea după-amiezii. În oraș, atacatorii au avansat greu, și per total inițiativa a trecut în mâinile germanilor ale căror poziții în apropiere de Dealul Castelului, poarta către pozițiile de pe Dealul Mănăstirii, au împiedicat
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
total inițiativa a trecut în mâinile germanilor ale căror poziții în apropiere de Dealul Castelului, poarta către pozițiile de pe Dealul Mănăstirii, au împiedicat orice perspectivă de succes rapid. La 20 martie, Freyberg a adus în luptă elemente din Divizia 78 infanterie; în primul rând pentru a mări numărul trupelor din oraș astfel încât zonele eliberate să nu mai poată fi reinfiltrate de germani, și în al doilea rând pentru a întări poziția de pe Dealul Castelului și a permite astfel eliberarea de trupe
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
detașamentul din Batalionul 24 neozeelandez care ținuse punctul 202 la fel de izolat. Linia aliată a fost reorganizată prin retragerea epuizatelor divizii 4 indiană și 2 neozeelandeză și înlocuirea lor în munți cu Divizia 78 britanică și în oraș cu brigada 1 infanterie britanică. Cartierul general al corpului neozeelandez a fost dizolvat la 26 martie și controlul a fost preluat de Corpul XIII britanic. În perioada petrecută pe frontul Cassino, Divizia 4 indiană pierduse 3.000 de oameni, iar cea neozeelandeză, 1.600
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
obiectivele și ocupase Munții Aurunci, îndreptându-se acum spre Armata a 8-a din dreapta sa, neutralizând pozițiile germane dintre cele două armate. Pe frontul Armatei a 8-a, Corpul XIII efectuase două treceri dificile ale râului Rapido (cu Divizia 4 infanterie britanică și Divizia 8 indiană). Geniștii din Divizia 8 indiană a lui Dudley Russell au reușit până dimineața să construiască un pod peste râu, pe care blindatele Brigăzii 1 canadiene au putut trece și au devenit un element important (atât
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Expediționar Francez al lui Juin era format din comanda goumierilor marocani (CGM) (ci GTM 1, 3 și 4) al generalului Augustin Guillaume totalizând circa 7.800 de combatanți, aproximativ de forța unei divizii, și 4 divizii mai convenționale: Divizia 2 infanterie marocană, Divizia 3 infanterie algeriană, Divizia 4 vânători de munte marocană și Divizia 1 franceză liberă. La 15 mai, Divizia 78 britanică a venit în linia Corpului XIII din rezervă, trecând prin diviziile de la capetele de pod pentru a executa
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Juin era format din comanda goumierilor marocani (CGM) (ci GTM 1, 3 și 4) al generalului Augustin Guillaume totalizând circa 7.800 de combatanți, aproximativ de forța unei divizii, și 4 divizii mai convenționale: Divizia 2 infanterie marocană, Divizia 3 infanterie algeriană, Divizia 4 vânători de munte marocană și Divizia 1 franceză liberă. La 15 mai, Divizia 78 britanică a venit în linia Corpului XIII din rezervă, trecând prin diviziile de la capetele de pod pentru a executa manevra de izolare a
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
prin linia ruptă Gustav era o operațiune majoră care a durat mai multe zile. Următorul asalt asupra liniei a început la 23 mai cu corpul polonez atacând Piedimonte (apărat de redubtabila Divizie 1 parașutiști) pe dreapta și cu Divizia 1 infanterie canadiană (proaspătăm din rezerva Armatei a 8-a) în centru. La 24 mai, canadienii au rupt linia și Divizia 5 blindate a trecut prin breșă. La 25 mai, polonezii au cucerit Piedimonte și linia s-a prăbușit. Drumul pentru înaintarea
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
ca Serviciul Naval de Investigații Criminale) este un serial american de investigații criminale care urmarește o echipă ficțională de agenți speciali ai Serviciului Naval de Investigații Criminale. Aceștia investighează crime în care sunt implicați membri ai marinei militare și ai infanteriei marine a Statelor Unite. Conceptul și personajele au fost introduse inițial într-un episod dublu al serialului "JAG: Justiție Militară" (episoadele 20 și 21 ale sezonului 8, 2003). Serialul are până în prezent zece sezoane și pe data de 11 ianuarie 2011
NCIS: Anchetă militară () [Corola-website/Science/322003_a_323332]
-
de Cos, ridicând numărul soldaților săi la 1.400. Santa Anna l-a postat pe Cos în dreapta lui, pe malul râului, și artileria în centru, ridicând o baricadă de din ranițe și bagake ca o formă de protecție ad-hoc pentru infanterie. El a pus cavaleria experimentată în flancul stâng și s-a retras să pună la cale atacul de a doua zi. În dimineața de 21 aprilie, Houston a ținut un consiliu de război, și majoritatea ofițerilor au fost de părere
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
Santa Anna ar putea profita de timp să-și adune armata împrăștiată. El a decis să-l atace pe Santa Anna cu cei 900 de oameni de care dispunea. Atacul avea să fie purtat mai ales din câmp deschis, unde infanteria texană avea să fie vulnerabilă în fața artileriei mexicane. Și mai riscant era că Houston a hotărât să-i flancheze pe mexicani cu cavaleria, întinzându-și trupele pe o linie lungă și subțire. Santa Anna a făcut, însă, o greșeală crucială
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
după copaci și după dealuri. Ieșind din pădure, s-a dat ordinul de înaintare și un cântăreț din fluier a început să cânte melodia „Will you come to the bower I have shaded for you?” Generalul Houston a condus personal infanteria, postând Regimentul 2 de voluntari al colonelului Sidney Sherman în flancul stâng, urmat de Regimentul 1 al colonelului Edward Burleson. În centru, două mici tunuri neghintuite donate de cetățenii orașului Cincinnati, Ohio denumite „Twin Sisters,” ("Surorile gemene") erau împinse înainte
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
de Regimentul 1 al colonelului Edward Burleson. În centru, două mici tunuri neghintuite donate de cetățenii orașului Cincinnati, Ohio denumite „Twin Sisters,” ("Surorile gemene") erau împinse înainte sub comanda maiorului George W. Hockley. Ele erau susținute de patru companii de infanterie conduse de căpitanul Henry Wax Karnes. Regimentul de soldați texani al colonelului Henry Millard alcătuiau flancul drept. În flancul drept extrem se aflau 61 de cavaleriști texani conduși de proaspăt promovatul colonel Mirabeau B. Lamar ce plănuiau să încercuiască flancul
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
parte din clasa medie criollo. Erau suficient de înstăriți pentru a-și trimite fiul la școală. Tatăl a fost o vreme subdelegat pentru provincia spaniolă Veracruz. În iunie 1810, la 16 ani, Santa Anna s-a înrolat în regimentul de infanterie Fijo de Veracruz drept cadet, împotriva dorinței părinților săi, care voiau ca el să urmeze o carieră comercială. În 1810, an în care Miguel Hidalgo y Costilla a inițiat prima tentativă a Mexicului de cucerire a independenței față de Spania, Santa
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
sunt primiți acolo de un domn pe nume Thaddeus Sholto, fiul maiorului John Sholto din Upper Norwood, unicul prieten din Londra al căpitanului Arthur Morstan. Acesta le povestește sfârșitul căpitanului Morstan. Maiorul John Sholto, fost ofițer al Regimentului 34 de Infanterie din Bombay, murise la 28 aprilie 1882. Pe patul de moarte, el le relatase celor doi copii ai săi, frații gemeni Thaddeus și Bartholomew, un secret legat de o comoară. Cu ani în urmă, maiorul și cu căpitanul Morstan intraseră
Semnul celor patru () [Corola-website/Science/321378_a_322707]
-
și dosar 4205, privind corespondența dintre Aurel Gr. Zegreanu și Octavian Goga (dr I. Bodea)de la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea). A participat la cel de-al Doilea Război Mondial în grad de locotenent și căpitan în Divizia 20 Infanterie („Stalingrad”) și a fost decorat pentru luptele de la Stalingrad și Cotul Donului cu medalia „Cuciada Împotriva Comunismului”, Ordinul german „Vulturul German” în grad de cavaler, Ordinul „Steaua României” clasa V, cu panglică de Virtute Militară. Din 1936, alături de: Copilul Cheatră
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
câte un singur sector de luptă, dar nu dispuneau de numărul necesar de oameni pentru a face față unui atac coordonat concomitent în mai multe sectoare. Pe 30 octombrie 1991, Armata Populară Iugoslavă a lansat un astfel de asalt de infanterie, alcătuind un plan care le-a permis trupelor acoperite, dar nu conduse de blindate, să-și forțeze sistematic avansarea printre liniile de apărare croate. Trupele paramilitare au fost utilizate ca vârfuri de lance ale atacurilor. Forțele JNA, divizate în două
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
o parte substanțială a forței de asalt mecanizate a armatei iugoslave - lucru care a redus presiunea sârbă pe celelalte fronturi din Croația. Această pauză de trei luni, în timpul căreia JNA s-a concentrat pe înfrângerea unei singure brigăzi croate de infanterie, a permis Croației să-și termine mobilizarea generală începută în octombrie. Pe durata bătăliei, Croația și-a sporit numărul brigăzilor de infanterie de la 20 la 60. După căderea Vukovarului, generalul Panić era determinat să reia avansarea îndelung amânată a JNA
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]