4,627 matches
-
un factor de coeziune și justiție socială, de înțelegere mutuală, de dialog intercultural și interreligios, de solidaritate, contribuind la promovarea echității între bărbați și femei, încurajând relații armonioase între indivizi, fiind, așadar, un instrument de luptă împotriva violenței, rasismului și intoleranței. Educația pentru cetățenie democratică se bazează pe un proces care cuprinde multiplele fațete ale cetățeniei, având mai multe dimensiuni de acțiune: - politică: participarea în procesul de luare a deciziilor și exercitarea puterii politice; - legală: fiecare cetățean își conștientizează și își
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu această miză fiind expresia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere socială, toate acestea amenințând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea societăților democratice. Doar semnalând astfel de fenomene, multe dintre ele cunoscute societății românești, putem deduce insuficienta dezvoltare a acestei educații la noi, dar și importanța sa. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un factor de coeziune și justiție socială, de înțelegere mutuală, de dialog intercultural și interreligios, de solidaritate, contribuind la promovarea echității între bărbați și femei, încurajând relații armonioase între indivizi, fiind, așadar, un instrument de luptă împotriva violenței, rasismului și intoleranței. Educația pentru cetățenie democratică se bazează pe un proces care cuprinde multiplele fațete ale cetățeniei, având mai multe dimensiuni de acțiune: - politică: participarea în procesul de luare a deciziilor și exercitarea puterii politice; - legală: fiecare cetățean își conștientizează și își
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu această miză fiind expresia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere socială, toate acestea amenințând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea societăților democratice. Doar semnalând astfel de fenomene, multe dintre ele cunoscute societății românești, putem deduce insuficienta dezvoltare a acestei educații la noi, dar și importanța sa. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care s-a creat acolo, de spectacolul mult controversat de la Teatrul Național din Cluj cu O pasăre dintr-o altă zi de Dumitru Radu Popescu. Ce era teatrul pentru noi? Dialog, da dialog, dar un dialog care nu accepta minciuna, intoleranța și agresivitatea. Lumea întreagă e un teatru spunea neîntrecutul Shakespeare, iar actorul devine simbolul omului cu toate slăbiciunile, imperfecțiunile și calitățile sale, cu toate marile speranțe, dezamăgiri și idealuri. Lucrând la teza de doctorat într-un dialog continuu cu Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
algic. Oricum, în literatura de specialitate există numeroase exemple care atestă că datorită șiragului de experiențe spitalicești chinuitoare pe care le incumbă condiția de prematur, mulți dezvoltau ulterior fobii față de medici și spitale, precum și unele disfuncții comportamentale, manifestând și o intoleranță furibundă față de orice intenție de a fi atinși în zonele corpului care atunci au fost ținta unor proceduri barbare. 2.3.5. Câteva traume posibile ale copilăriei „Cele două spaime dintâi au legătură cu întunericul și singurătatea. întunericul înseamnă absența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
problemei noilor minorități este esențială pentru a asigura guvernarea democratică în societățile deschise, în care diversitatea se extinde, ca urmare a imigrației; nu este o chestiune tehnică, ci una de protecție a valorilor. Totodată, există semne îngrijorătoare că discriminarea, rasismul, intoleranța și xenofobia câștigă teren; din partea majorităților se manifestă intoleranță, datorită temerii că își pierd identitatea și modul de viață; mulți imigranți, mai ales tinerii sunt în mod disproporționat loviți de șomaj, se consideră discriminați și se organizează în grupuri pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
democratică în societățile deschise, în care diversitatea se extinde, ca urmare a imigrației; nu este o chestiune tehnică, ci una de protecție a valorilor. Totodată, există semne îngrijorătoare că discriminarea, rasismul, intoleranța și xenofobia câștigă teren; din partea majorităților se manifestă intoleranță, datorită temerii că își pierd identitatea și modul de viață; mulți imigranți, mai ales tinerii sunt în mod disproporționat loviți de șomaj, se consideră discriminați și se organizează în grupuri pe criterii etnice ori rasiale, ca mijloc de apărare; ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conform Cartei". In acest scop, se arată in Declarație, ,,b) statele trebuie să coopereze pentru a asigura respectarea universală și punerea în aplicare a drepturilor omului și a libertătilor fundamentale pentru toți, ca și a eliminării discriminării rasiale și a intoleranței religioase sub toate formele lor". 25 După cum arată E. Mc Whinney, acest principiu nu este mai important sau mai puțin important decât celelalte principii. Pe de altă parte, nu există nici o justificare juridică pentru încercarea de a-l considera ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în etică creștin] (vezi capitolul 11, „Etică Evului Mediu și a Renașterii” și capitolul 13, „Dreptul natural”). Este necesar s] mențion]m câteva dintre criticile contemporane ce se aduc, de obicei, eticii creștine. 1) Etică creștin] este intolerant] și alimenteaz] intoleranță. Exist] multe dovezi în sprijinul acestei acuzații. Toate tradițiile confesionale majore s-au atacat reciproc. Într-adev]r, doar la Conciliul Vatican ÎI (1962-1965) Biserică romano-catolic] a abandonat, în cele din urm], poziția conform c]reia „greșeală nu are drepturi”. Antisemitismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poziția conform c]reia „greșeală nu are drepturi”. Antisemitismul a fost o boal] major] a creștin]ț]ții (și nu numai). Ideea de tolerant] s-a înfiltrat în lumea „creștin]” în mare parte datorit] influenței acelora care erau îngroziți de intoleranță creștin], iar creștinii au înv]țâț s] disting] toleranță de o indiferent] fâț] de adev]r prin intermediul toleranței sceptice a unui om precum Voltaire. Întotdeauna au existat creștini care au înțeles acest lucru. Lecțiile amare ale secolului nostru i-au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale ș.a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu doar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și una sexuală (pentru detalii, vezi de exemplu Arts et al. 2003). Toleranța este în general înțeleasă ca acceptare a unor comportamente sau atitudini cu care nu suntem de acord sau care nu ne sunt pe plac (Medrano & Rother, 2006). Intoleranța față de devianți este determinată în analiza noastră pe baza neacceptării ca vecini a unor persoane aparținând unor grupuri considerate în mod clasic deviante: alcoolicii, homosexualii și dependenții de droguri. Indicele pe care-l vom numi de aici înainte "autoritate" apare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
punct de vedere teoretic, identificările colective cu valorile enumerate mai sus se fac pe două dimensiuni: tradiționalism și deschidere la schimbare. Aceste două dimensiuni (ușor vizibile în Figura 8) au fost determinate în mod practic pe baza analizei cluster 18. Intoleranța, inegalitatea de gen, suportul pentru autoritate și religiozitatea se grupează constant într-un cluster ce desemnează tradiționalismul în vreme ce suportul pentru echitate, modelele de familie alternativă și modelul de societate liberală se grupează într-un cluster ce desemnează deschiderea la schimbare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0,05) a identificării cu valorile enumerate față de anul la care se face raportarea; semnul indică faptul că nu există schimbări semnificative față de anii la care se face raportarea. (rezultatele se bazează pe analiza tip ANOVA: pentru inegalitate de gen, intoleranță, modelul de societate neegalitară, testul utilizat este Bonferroni, iar pentru toate celelalte Tamhane). Imaginea globală ce se detașează din datele prezentate aici, ne spune că în intervalul 1993-1999 asistăm la o tendință de intensificare a identificării cu valorile tradiționale (crește
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tinerilor din mediile rural și urban Comparația Orientările valorice Rural față de urban Urban Rural 1993 1999 2005 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 Autoritate ( ( ( ( Religiozitate ( ( ( ( ( Inegalitate de gen ( ( ( Intoleranță Note: semnele ( sau ( reflectă o diferență pozitivă semnificativă, respectiv o diferență semnificativă negativă (p ≤ 0,05) a identificării cu valorile enumerate față de anul și mediul de rezidență la care se face raportarea; semnele sau au același înțeles, dar pentru p
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
decent 2,6 Ne ajung numai pentru strictul necesar 6,7 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 3,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte / Iad
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de la 1 la 10: unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). 3. INTOLERANȚA Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005 Nu acceptă ca vecini...dependenți de droguri 0,650 0,689 0,577 0,806 0,830 0,760 Nu acceptă ca vecini... homosexuali 0,480 0,509 0,267 0
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0,267 0,693 0,713 0,516 Nu acceptă ca vecini... ALCOOLICI 0,308 0,315 0,439 0,555 0,562 0,662 Varianța explicată 48 % 50 % 43 % KMO 0,657 0,659 0,644 Corelația* cu Indicele** intoleranță 0,984 0,983 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p ≤ 0,01. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei trei itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile fiind
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a oferit pe loc și satisfacția judecății. De unde cu cît se consuma filmul voiam să mă conving, tot mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa. Cu ce se făcea vinovată creatura delicată și cuceritoare (actrița luase deja Oscarul) că se născuse stigmatizată, că se trezise, prin naștere, în tiparul repulsiv al hermafroditului? Atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Craiu, și tot acolo mă reped dacă sînt un retardat caraghios sau doar un momentan defazat. Angoase de atelier. 8 martie Ce-a fost doar joc livresc de cuvinte Taliban/Caliban a devenit realitate. Opinia internațională taxase încă de mult intoleranța criminală a talibanilor afgani, dar recent aceeași opinie internațională constată cu stupefacție că tagma fundamentaliștilor din această țară uitată de Dumnezeu și-a transformat, peste noapte, porecla în renume: în plin ev modern, talibanii la putere, într-un Afganistan pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]