5,788 matches
-
a toate, al lui „bunelu”, cum îi spunem cu toții, dezmierdându-l. Dumnezeu să ne aibă în pază pe toți ! Conule Alecu, îmi e greu să închid scrisoarea mea spre dumneavoastră, dar chiar dacă o voi face, gândiți-vă că un fir invizibil stabilește mereu acea legătură sufletească de nezdruncinat , pentru că pentru noi dumneavoastră nu aveți vârstă, sunteți mereu tânăr. Vă doresc mult, mult bine, cele mai desăvârșite sentimente și o mare bucurie ne ați produce dacă ne-ați mai scrie sau ne-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de unul sau mai mulți agenți care se cunoșteau sau nu între ei. Cazurile de dublare a supravegherii reprezentau o măsură de certitudine, de „verificare simultană”, în anumite cazuri foarte importante. Întrebuințarea organelor acoperite era determinată de necesitatea unei „supravegheri invizibile” în două situații: atunci când persoana supravegheată era conștientă de filajul exercitat asupra sa, respectiv în cazul când misiunea nu putea fi îndeplinită decât de persoane necunoscute ca fiind în contact cu Poliția, dar versate și corespunzătoare în acest domeniu. Activitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
culegere de informații, cât și pentru filaj pasiv (observare) sau activ. După modul de recrutare, respectiv utilizare, aceștia se împărțeau în: 1. Agenții acoperiți erau „clasa de elită a auxiliarilor”, fiind în aceeași măsură capabili și abili, reprezentând „maeștrii serviciului invizibil”. Eugen Bianu a apreciat și calitățile agenților femei cărora le oferă o motivație plauzibilă: „«curiozitatea înnăscută a femeii», cu interminabilele-i întrebări, cărora, de obicei, nu li se dă o importanță deosebită”. Totodată, calitățile native - „aproape fiecare femeie dispune, într-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
României. Printre acestea s-au evidențiat volumele semnate de Gheorghe Buzatu, Neagu Cosma, H. S. Hairabetian și Horia Brestoiu. După 1989, deschiderea și transparența arhivelor a permis publicarea unor lucrări îndelung așteptate, care au prezentat personalități și evenimente ale «frontului invizibil» ce nu se puteau tipări în perioada anterioară. Printre autorii cu preocupări în domeniu, pe lângă cei enumerați anterior, s-au remarcat Vasile Bobocescu, Cristian Troncotă, Stan Petrescu, Florian Pintilie , Alexandru-Radu Timofte, Iulian Chiriac ș.a. O concluzie se desprinde din studiul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
importante și, evident, a fi plătit. Destul de repede, la 5 martie 1927, Lyssai a trimis suma de bani - 10.000 lei -, dar a comunicat, în scris, ca documentele să-i fie predate lui Walkay. Fiind în aceeași branșă, a frontului «invizibil», este posibil ca Lyssai să fi simțit că ceva nu este în regulă, poate a avut informații și din alte surse, astfel că nu a mușcat momeala întinsă de organele de siguranță românești. Acest caz nu s-a încheiat cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
suspinul creaturii chinuite etc., cf. Marx, normalitatea delict pedepsit tacit, artă în care ne exercităm cu toții, să facem marfă din lucrurile gratis, arta tradițională mozaică, dar o țin și creștinii! Gara Bacău, sala de așteptare cu patru suflete de oameni invizibile, trupuri la privit în codurile lor, fizionomic și vestimentar minori romi, maturul, prezent al patrulea, vorba cîntecului: În fața ta eu mă comport ca marea / Mă risipesc și m-adun! al cincilea și al șaselea intrînd, al șaptelea cu copil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" - al cărei pandant stalinist este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
definiție se distinge mai ales acea modalitate de participare vizibilă, care se manifestă prin comportamente. Totuși, unii autori au subliniat că, în special în regimurile democratice, ar putea avea o influență aparte sub forma așa-ziselor "reacții previzibile", și participarea invizibilă sau, mai bine zis, latentă, adică prezența unei opinii publice interesate de politică și bine informate în legătură cu dezvoltarea sa, care, din diferite motive (printre care satisfacția față de bunul mers al sistemului politic sau neîncrederea în propriile capacități), se pune în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de a elimina interesele organizate și particulare care să contrasteze cu reprezentarea politică generală; 3) de a pune capăt persistenței oligarhiei; 4) de a pătrunde în aparatele birocratico-administrative și militare ale statului și în întreprinderi; 5) de a distruge puterile invizibile; 6) de a ridica nivelul educației politice a cetățenilor. Este de remarcat faptul că Bobbio, de obicei considerat unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai democrației regulilor și procedurilor, atribuie democrației promisiuni de tip substanțial pentru un anume fel de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Armatelor. Numele său derivă din scandinava veche, în care Odhr înseamnă furie, după cum tot furie înseamnă și germanul Wut. La fel zeul indian Varuna, de la celălalt capăt al lumii indo-europene, Odin acționează pe câmpul de luptă prin magie și legături invizibile. Pe cei care cad în războaie și sunt iubiți de el, Odin îi adună și îi duce în Walhalla, paradisul războinicilor. Imaginea lui Odhrin, galopând în văzduh, pe calul său cu opt picioare, este la originea multor legende nord-europene. REPUBLICA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
persoanele indicate". A doua zi după întoarcerea mea la Oradea, Yosef Shie a fost eliberat din închisoare. Fără nicio explicație din partea zbirilor care-l arestaseră. Intervenția șef-rabinului Rosen în favoarea cumnatului meu a creat în jurul lui un fel de zid protector invizibil, permițându-i să-și continue activitatea rabinică fără ca pericolul unei noi arestări, deși fără șicane directe, să fi fost suprimat, până ce va reuși, datorită unei manevre ingenioase de deturnare a atenției organelor de securitate, să se strecoare printr-o portiță
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
instalată împreună cu mama ei la unul dintre cele două geamuri ale locuinței lor, urmărind cu privirea stinsă cele ce se petreceau pe strada unde, de fapt, nu se întâmpla nimic remarcabil. Treceam prin fața lor cu privirea atârnată de un punct invizibil în spațiul infinit și nu mă opream. Ruptura dintre noi a fost și a rămas totală. Gurile rele s-au îngrijit însă să-mi povestească amănunte din romanul de amor care a legat-o, după plecarea mea, de un tânăr
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
lacrimile pentru un tînăr profesor, omorît în fața Primăriei și a Mitropoliei, de un "Fiu de grangur" (p. 128). Povestirile din acest volum, așa cum am mai spus, au fost trăite, fie direct, fie sînt legate de viața mea prin emoționante legături invizibile, uneori destul de ușor de descîlcit de către cititor. "Audiența" (p. 138) acordată unui medic pensionar (sic transit gloria mundi) a făcut să fiu îngrijorat de propriul meu viitor. Nopți fără somn mă întorceau la audiența acordată acestui bătrîn venerabil, de nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oase. Nu. N-am vrut asta. Mi-a fost frică să nu revină cu intenții criminale... Ei, hai, mănîncă-le... să-ți mai crească burtica... Ai văzut cît erau de slăbuți? Doar piele și os! Niște copii, da, niște copii, insistă invizibilul Adrian. Culeg amărît fructele și chem un copil ca să ofer prada celor care au ratat "lovitura". Nu știu de ce, dar de atunci nu mă mai dau în vînt după fructele de mango. Doar Adrian cel invizibil știe de ce. Pălăria mexicană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
da, niște copii, insistă invizibilul Adrian. Culeg amărît fructele și chem un copil ca să ofer prada celor care au ratat "lovitura". Nu știu de ce, dar de atunci nu mă mai dau în vînt după fructele de mango. Doar Adrian cel invizibil știe de ce. Pălăria mexicană Căldură mare și, pe deasupra, și multă umezeală. Mîinile sînt umede, la fel și picioarele. Pînă sus. Pantalonii se lipesc de picioare. Uf, ce senzație neplăcută. Mă plimb fără țintă precisă prin tîrgul de lemne (chestii, sculpturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe care le ating atunci cînd cursul existenței lor este serios perturbat. În interiorul lor se dezvăluie dintr-odată proprietăți latente, uneori vestigii ale unei stări vechi ce reapare atunci cînd era considerată dispărută, alteori mereu actuale, dar în mod normal invizibile deoarece sînt îngropate în adîncurile structurii sociale. Deseori, de altfel, ele sînt și una, și alta. Îmi spuneam aceste lucruri cu cîteva luni în urmă citind în presă textul intervenției contelui Spencer la funeraliile surorii sale, prințesa Diana. În modul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de reacția ei ofensată. Căci, deși conștientă de sensul devenirii ei, ea e totuși oarbă. Ca și justiția. Și tot ca și aceasta, Natura are o balanță adică calitatea de a ne „cântări“ acțiunile, dar și o sabie... Pe cât de invizibilă, pe atâta de cruntă. Natura are nevoie de noi desigur: de aceea ne-a și creat. Doar că trebuie să fim cuminți, așa cum Își dorește orice mamă. Dar ați văzut „babă frumoasă și copii cuminți“? Nu, dar cu vremea, copiii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la ce se Întâmplă În Natura pe care eu o numesc liberă, adică scutită de intervenția omului. Pământul, de astă dată ogor, ține minte cine-l lucrează, dacă o face bine sau rău. Și aici, fac apel la ceva oarecum invizibil: biocâmpul. Păi solul e și neviu - cum Îl percepem - dar și viu, prin vietățile, majoritatea microscopice, care-l populează. Dar partea nevie, aceea care nu poate opune nimic intervenției exterioare urmează, obedientă, Înglobându-i biocâmpul, țăranul care-l calcă. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În ochii noștri - mineral, viețuiește nu pentru sine - În fond, ce mare scofală e să te naști, hrănești, reproduci și să mori? - ci pentru evoluție. Care Înseamnă uzura, entropizarea lumii În care se naște construind, adică negentropizând, o alta, prezență invizibilă acum, dar existență certă În viitor. Care, dacă ar putea vedea din ce s’a născut, ar râde precum noi de un greoi și neîndemânatic stegozaur. Fiecare are un rol, mai mic sau mai mare - nu spun principal ori secundar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i-o deci Înainte. Cârcotașul cu pricina mi-ar putea replica: Există perpetuum mobile, pe care și tu l’ai văzut prin vitrine, mici dispozitive care se mișcă singure. Dar asta e o aparență, bibeloul cu pricina primind o energie invizibilă pentru privitor, o diferență de temperatură de pildă. Și tot așa, când credem că am descoperit cu adevărat un perpetuum mobile, tot de un transformator e vorba, unul care furnizează o energie cunoscută, electrică de pildă, dintr’una Încă necunoscută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
slabă rază de lumină să parcurgă retina de două ori. Doar că acea oglindă funcționează doar la pisica vie... Și ar mai fi ceva: pisica, o excedentară energetic redutabilă, materializează astfel În lumină zisa proiecție anteoculară care la noi rămâne invizibilă, deși deoache... - Mulțam, Cristi, dar lauda ta vine cam târziu; vezi că și acum, În final de secol XX, sunt mulți care scuipă’n sân - În cel mai fericit caz - când mă văd. Iar dacă pisicile n’ar fi atât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
zboară/ Deasupra valurilor,/ Trece peste nemărginirea timpului:/ În ramurile gândului,/ În sfintele lunci,/ Unde pasări ca el/ Se-ntrec în cântări 28. Înzestrat cu harul divin al talentului său, numai poetul poate percepe ecourile și imaginile, arcane ale acestei lumi, invizibile pentru alții. Întorcându-ne acum la exemplul american al excluderii indirecte a poetului din comunitate, ecou târziu al teoriei lui Platon, am putea concluziona că poeții au darul să populeze golurile științei, în deplină stare de veghe, cu fantasticele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
asupra mea că am luat fată cu vilă pe Karl Marx, că o las să muncească, întocmai ca pe-o roabă, la cărat și aranjat cărți pe rafturi, să se urce pe tot felul de scări, să înghită zilnic nori invizibili de praf și, în perspectivă, s-ajungă cu plămânii-n pioneze, ca minerii cu silicoză... Ienceanu, mai tânăr și mai rezervat, ascultă fără să scoată nici o vorbă. Din când în când dă aprobator din cap, se uită fix în caietul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
azi de lene, necinste, minciună, lăcomie sau nepăsare lumea celor ce pot spera, iubi, crea ceva, care să dăinuie dincolo de viața efemeră și firavă a trupului, dând astfel, un preț oricât de modest, dar onest, o picătură din această forță invizibilă, clipei de viață ce ni s-a dat. Toată zbaterea sa de până acum, s-ar putea înfățișa cronologic și tematic cel puțin în primele zece volume din anuarul muzeului sub următoarele aspecte: I. O asiduă colaborare la publicația muzeului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
între oameni despre care scrie", fiind simultan "și regizor, și scenograf, și reflexiv, și liric", oferindu-ne "comentarii roditoare și topind amănuntele în masa revelatoare", ca un "genealogist erudit", ca un romantic care "palpează sentimentele, cântărește meritele și radiografiază reacțiile invizibile"; el utilizează cu pricepere și metoda pe care o transformă în "instrument de portretizare și mijloc de sugestie". În același timp "distanțarea tactică de cei pe care îi evocă (mod de a estima esențele) alternează sistematic cu proximitatea tandră, sfârșind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]