4,453 matches
-
la pace, la eliberarea de suferință pe termen lung. Nemaiavând ce să învețe de la acest faimos maestru, Gautama se îndreaptă spre Răjagṛha, capitala regatului Magadha. Regele Bimbisăra, fermecat de tânărul ascet, îi oferă jumătate din regat, dar Gautama refuză această ispită și ajunge discipolul unui alt maestru, Udraka Rămaputra (păli: Uddaka Rămaputta), care expunea fundamentele și scopurile Yogăi. În scurt timp, Gautama l-a convins pe noul său maestru de realizările sale anterioare, iar acesta i-a explicat cum se poate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
diavolul. Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul celor trei tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul pe care i l-ar fi dat îngerii în cazul în care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată de împărățiile pe care le-ar fi primit dacă ar fi acceptat să se închine diavolului. Atât Buddha cât și Iisus au rezistat cu bărbăție ispitelor și, în cazul amândurora, Cel Rău s-a retras, pe moment învins, dar cu hotărârea de a reveni mai târziu în viețile lor. Odată începută activitatea misionară, cei doi propovăduitori au adunat în jurul lor numeroși discipoli. Diferența e că anturajul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
5, p. 269. footnote>. Deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, „primejdia nu e voită, însă trebuie suportată când e adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 828. footnote>. Prigonitorii, însă, s-au aruncat cu furie oarbă împotriva creștinilor, dar persecuțiile lor împotriva următorilor lui Hristos au avut
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
dat, pentru a se stabili definitiv sau pentru un timp altundeva. Emigrația nu a Început, evident, cu strămutarea În America. Dar, În dorința funciară a omului de a-și lărgi mereu orizontul cunoașterii spațiale, pămîntul de peste Ocean a reprezentat o ispită permanentă, transformată, cu timpul, Într-un enigmatic „dincolo”. Încă de la Început, emigrarea În America a fost, pentru un european, mai dificilă decît cea care avea În vedere unele țări ale Vechiului Continent. Pentru un român, emigrarea dincolo de Ocean era cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi văzut ea, cheiul pustiu unde plopii, la o pală de vânt, păreau să-și transmită un mesaj șoptit, urgent, că simt, cum ar fi simțit ea, răsunetul pavajului din piațeta veche, a cărei liniște provicială, în plin Paris, ascundea ispita unei fericiri simple, a unei vieți lipsite de strălucire. Am înțeles că, de-a lungul celor trei ani ai vieții mele în Franța, planul meu nu-și întrerupsese niciodată cursul lent și discret. De la imaginea vagă a unei femei înveșmântate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sau neodihna veșnică (moartea În loc pustiu, fără ceremonia tradițională): Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ pân’ vei găsi plug de cuci,/ corbii la masă ducând,/ cioarele pită făcând:/ să mănânci din cea pită,/ să fii, mândruț, de ispită/ precum ți-am fost de iubită./ Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ nouă ani pe nouă cai,/ noroc sohan să nu ai -/ mânca-ți-ar corbii săul/ cum mi-ai stricat norocul;/ corbii bee-ți sângele/ cum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al acestuia, Îl reprezintă și Îi dăruiește victoriile. El se măsoară numai cu cei „Înarmați”, cei asemenea lui, apăra femeile și pe cei slabi (epica arturiană exprimă cel mai elocvent aceste teme mitice). Totodată, el trebuie să se ferească de ispitele femeii, să fie, așa cum spun baladele folclorice românești „un voinic curat”, care „de muieri nu e stricat”; d) eroul este condamnat la ceea ce G. Dumézil (1971) numește „cele trei greșeli funcționale” ale războinicului; În studiul său referitor la Sisupala (India
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe Rică Venturiano. Râdeam de ei, pe scenă, ca de o amintire sau ca de niște arhetipuri ale prostiei omenești. Devenise un comic în stare pură. Acum, însă, oamenii care asistă la Conu Leonida, la Noaptea furtunoasă n-au oare ispita de a căuta personajele în prezent?"24 Echivocul denunțării caragialiene paralizează râsul pentru că vizează esența și nu veșmântul contextual al referenților. Însă nu doar prin tentația echivalarii mentale a ridicolelor personaje caragialești cu noile și mult mai hidoasele specimene ("Pristanda
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Damian Stănoiu, un umorist apreciat de G. Călinescu pentru stilul savuros pastișând patristicul, dar care era desconsiderat de Ov. S. Crohmălniceanu, care îl caracteriza drept superficial, speculant al prostului gust pentru comic trivial, ieftin. În volumele de nuvele Călugări și ispite, Pocăința starețului, Necazurile părintelui Ghedeon, Eros la mănăstire etc. mediul monahal apare extrem de propice pentru explorarea discrepanțelor de esență boccacciană dintre stilul de viață predicat și identificat în mod ideal cu cel al reprezentanților bisericii și artificialitatea, automatismul și banalitatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
strălucitoare făceau chefuri de pomină”153. Noile câmpuri aurifere de la Ballarat, Bendigo și Castlemaine, În statul Victoria, determină valuri masive de imigranți și apariția de mici așezări fără nici un plan, care apoi erau abandonate, devenind un fel de „orașe fantomă”... Ispita aurului a făcut să crească populația după 1850 la un milion. Numai În 1852, 95.000 din noii sosiți s-au Îndreptat spre New South Wales și Victoria. Pentru minerit se impuneau capitaluri și forță de muncă calificată. Încetul cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
doar fructele de mare beneficiază de câteva cuburi de gheață. Tronează piramide de legume și fructe exotice (portocale, banane, ananas, kiwi, papaya, nucă de cocos, ș.a.), ghirlande de flori galbene sau roșii pentru serviciile religioase. Și totuși nu pot rezista ispitelor culinare din piața supraalomerată și la un colț de tejghea Înfulec cu poftă o porție de Sambal cumi-cumi (calmar prăjit cu sos pipărat de ardei iute) și un suc rece de ananas, servit direct cu paiul, din pulpa fructului. Tonetele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Ulici semnala însușiri precum energetismul, orgoliul mesianic, grandilocvența epatantă, logoreea narcisiacă, vehemența afectivă și angajamentul istoric, remarcând că numai ultimul avea să se manifeste constant de-a lungul întregului traiect liric al lui I. Observația, poate prea tranșantă (nici celelalte „ispite” nu au dispărut ulterior), este în esență corectă: se rețin în primul rând obsesia unei mitologii rustice, ancestrale, de sorginte dacică (deși sunt evocate și „săbiile izvoarelor latine”), apoi filonul glorificării măreției voievodale, celebrarea marilor momente ale istoriei naționale, mitologizate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
de curății virginale. Opalul, ametistul, aurul, safirul, diamantul, fildeșul, apele „fosforoase”, eterul „cerul de arme cristaline”, „sorii nuli”, toate alcătuiesc materia evanescentă a versului din Eulalii. Trupul însuși mai păstrează, chiar în cădere, ceva din aura lui siderală, astfel că ispita îi este deturnată în contemplație estetică. False descrieri, chiar când propun universuri artistice (Meling, Delft, Botticelli), poemele caută, de preferință, „ora difuză” a serii și a aurorei. Intenția de a conferi imaginii verticalitatea unor „dorice, prudente forme” (Proemiu) are a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
fost păstrată în întregime (de exemplu, la final, bufonul lui Lear interpretează o elegie la flaut), ideea ei a fost redata cu acuratețe, cel puțin din punctul de vedere al mîntuirii creștinești. Regele lui Kozintsev era un bătrîn uscat, supus ispitei și vrednic de toată milă. Kozintsev a regizat și o versiune teatrală în Uniunea Sovietică și s-a gîndit îndelung la semnificațiile piesei. În acest caz Regele Lear a fost tradusă cu succes dintr-o limba în altă și dintr-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de român, de martor al istoriei ultimelor șase decenii ale secolului al XX-lea, de „mic-burghez”, de intelectual erudit, de profesor de literatură franceză, de scriitor, de soț și tată, de prieten al prietenilor săi). „Motorul” îl constituie introspecția și ispita aprehendării ontologicului. Uneori, tema, autoimpusă, e comentarea unor fragmente filosofice sau literare, dar prin aceasta cartea nu devine câtuși de puțin un studiu critic în înțelesul obișnuit: exemplul cel mai frapant îl oferă Caietele lui Cioran, probabil capodopera lui C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
simbolice intermediare se păstrează între DIGITUS DEI (Mâna lui Dumnezeu), care i-a călăuzit și i-a ajutat pe evrei în Exodul lor din Egipt (Exodul, 8, 19), și DIGITUS DIABOLI, de care se leagă marile rătăciri ale minții și ispitele inimii, generatoare a faptelor. CE FORMĂ AU MUNȚII? Munții sunt părțile cărnoase din palmă. Diviziunile palmei arată egoul conștient spre degetul mare, spre police, și cel inconștient spre degetul mic. Diviziunea pe orizontală presupune la baza degetelor creativitate, spiritualitate, curaj
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
deoarece erau girate de preotul satului. În revista Viața a fost publicat la un moment dat un articol intitulat "Turnul lui Babel. Idolatria"694, în care cititorii erau informați despre păcatul idolatriei și sfătuiți cum să evite căderea în această ispită. Mesajul era transmis într-o revistă cu precădere destinată celor de la țară, pentru că la sate credința în Dumnezeu era amestecată cu numeroase practici păgâne, iar lumea nu cunoștea prea bine învățătura lui Hristos și nu conștientiza "pericolul păcatului idolatriei". În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ieșire, s-a hotărât să părăsească lumea plină de tentații, și-a luat ca merinde trei pâini uscate, a trecut Iordanul și a plecat în pustiu, unde a trăit în post și rugăciune, 47 de ani. Forța de învingere a ispitelor datorată credinței a făcut-o să se înalțe de un cot deasupra pământului când se ruga și să treacă pe deasupra râului Iordan în care fusese botezat Iisus. În pustiu a întâlnit-o monahul Zosima, duhovnicul ei, care a ascultat-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
afla Pelaghia pe un asin, provocator îmbrăcată și acoperită cu bijuterii. Doar episcopul Nonnus a privit-o admirativ, spunând: Nu v-a desfătat frumusețea ei? Pe mine unul m-a desfătat. S-a rugat mult episcopul pentru că nu a rezistat ispitei de a privi o femeie desfrânată. I-a spus diaconului Iacob că a visat o porumbiță ce s-a apropiat de altar; era murdară, s-a curățat în cristelniță și s-a înălțat la cer. Tânăra artistă, măgulită, a mers
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
remușcărilor pentru viața desfrânată. Unchiul a implorat-o să părăsească locul pierzaniei și să se întoarcă la mânăstire. Și el s-a considerat vinovat că nu a ocrotit-o suficient pe nepoata sa, că nu a avertizat-o de eventualele ispite. S-a întors la mânăstire, în chilie a mai trăit, în rugăciune și în privațiuni lumești, încă cinci ani, după care a mers la Domnul. Teodora trăia, în jurul anului 472, la Alexandria, în Egipt. Părinții au căsătorit-o cu un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a înșelat și a fost înșelată, a muncit pentru a realiza ceea ce și-a dorit, și-a iubit copiii, dar i-a dat spre creștere doicilor. A mărturisit de multe ori că a trăit în apropierea Necuratului, el fiind justificarea ispitelor și actelor reprobabile moral, dar s-a căit. În ultimii ani destinul i-a fost favorabil, a moștenit ceva avere, s-a îmbogățit și a trăit în liniște și bunăstare. Mama ei, osândită pentru un furt mărunt și apoi deportată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Bovary Gustave Flaubert, Doamna Bovary Creația artistică a scriitorului francez Gustave Flaubert (1821-1880) este un model de trudă obsedantă pentru perfecțiunea stilului literar și, în mod îndreptățit, lucrările lui sunt considerate capodopere: Doamna Bovary (1857), Salammbo (1862), Educația sentimentală (1869), Ispita Sfântului Anton (1874) ș.a. Romanul Doamna Bovary, o frescă a moravurilor lumii franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creează un personaj magistral Emma Bovary ce a generat termenul de bovarism, prin Jules de Gaultier, și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu timiditate și fără bani de casa curtezanei ce avea 15 ani, s-a temut însă că va fi refuzat. Ulterior, gândul la Thaïs a devenit păcatul lui cu care urma să se lupte. Lui Pafnutie îi apărea ca o ispită care-l urmărea și-i submina liniștea. Se ruga la Dumnezeu să-i îndepărteze gândul de la frumoasa curtezană. S-a consolat spunându-și: Dacă mi-am oprit gândul asupra acestei femei, e pentru că e opera Ta, Doamne... ea e suflarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca, pe lângă informarea amplă în domeniu, să intre în relații cu o faimoasă gheișă din anii 1960-1970 din Gion, celebrul cartier din Kyoto, Mineko Iwasaki ce i-a furnizat felurite informații despre lumea puțin cunoscută a gheișelor. Avântul scriitoricesc și ispita ficțiunii din romanul Memoriile unei gheișe l-au făcut să se îndepărteze de informațiile realei gheișe, ceea ce a deranjat-o și l-a dat în judecată. Romanul l-a făcut celebru pe autor, dovadă fiind ecranizarea lui. În replică, Mineko
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]