4,456 matches
-
bună tradiție revoluționară transilvăneană". Ceea ce nu era deloc un compliment. Masa de oameni adunată la Alba Iulia voia să organizeze un marș asupra Bucureștiului, ceea ce, din fericire, nu s-a întîmplat. Uriașa întrunire politică de la Alba Iulia a fost o izbucnire vulcanică împotriva sistemului liberal. Iorga ar fi putut-o tolera, dar conflictul cu Maniu și, mai ales, dezaprobarea vădită a Palatului l-au influențat. A scris un editorial intitulat Politica și Masele, în care explica limpede că o națiune are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
profesia strămoșilor lor fiind cea de pădurar. În tinerețe, Corneliu, ca fiu al marcantului camarad de arme al lui Iorga, a fost educat în spiritul "Neamului românesc" și al sămănătorismului și în cel al visurilor naționaliste ale lui Iorga. La izbucnirea războiului, tînărul Corneliu, care avea abia 17 ani, s-a înscris ca voluntar și l-a însoțit pe tatăl său, ofițer în armata română, în marșul spre Transilvania, dar a fost trimis acasă de comandantul său din cauza vîrstei sale fragede
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prim-ministru a devenit Argetoianu. În cele din urmă, guvernul a fost format de versatilul Tătărăscu. Aceasta a fost perioada "Războiului Fals", de care Iorga nu s-a lăsat înșelat. El era îngrijorat de soarta națiunilor mici. Chiar în momentul izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial, Iorga a scris un articol foarte important în care își reafirma credința: Gloriosul nostru secol al XIX-lea". În acest articol, el își amintea că, în 1901, un francez spunea că este o epocă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sine", URSS-ul nu se predă în fața Americii în Războiul Rece. Astfel, atît Bush cît și Gorbaciov au cedat elegant în fața... naționalismului 4. Să ținem minte toate aceste fapte și să punem un moratoriu pe automulțumirea noastră față de decesul Yaltei. Izbucnirile noastre de indignare față de evenimentele din Balcani sînt totodată sintetice. Statele Unite și Occidentul n-ar fi trebuit și n-ar fi putut controla situația de acolo în alt mod. Ele ar fi putut preveni tragedia chiar și după 1990. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după ce I. D. Ștefănescu (profesor de istoria artelor) se întorsese dintr-o vizită, în timpul căreia fusese primit de Regele Albert, îi spusese că suveranul își amintise cît de șocat fusese de faptul că, atunci cînd îl vizitase Iorga, acesta avusese o izbucnire vulcanică și insultătoare la adresa lui Giurescu 155 Etude d'Historiographie (sub îngrijirea lui Lucian Boia), Université de Bucarest, București, 1985. Interwar Romanian Historiography in Transition, Paul E. Michelson, pp. 227-240 156 Memorii, vol. VI, p. 333 157 Munteanu, pp. 410, 417
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Alocațiile familiale reprezentau un element-cheie pentru creșterea ratei natalității (o adevărată obsesie În țările care suferiseră pierderi masive În război) și au fost introduse mai Întâi În Belgia (1930), apoi În Franța (1932), iar În Ungaria și Olanda chiar Înainte de izbucnirea războiului. Dar nici una dintre aceste scheme, nici măcar cea a naziștilor, nu reprezenta un sistem propriu-zis de asistență socială. Ele erau doar o colecție de reforme ad-hoc, fiecare Încercând să rezolve o problemă socială anume sau să Îmbunătățească măsurile deja existente
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cifrele spun totul: pe durata celui de-al doilea război mondial, banca națională a Germaniei a depus În Elveția echivalentul În aur a 1.638.000.000 de franci elvețieni. Iar autoritățile elvețiene au fost cele care au solicitat, Înainte de izbucnirea conflictului, ca pașapoartele germane să indice dacă posesorii erau evrei, pentru a limita numărul sosirilor nedorite. Trebuie spus că autoritățile elvețiene aveau motive temeinice să mențină prietenia cu naziștii. În iunie 1940, marele stat-major al Wehrmachtului a amânat invadarea Elveției
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
americană - În sud-vestul Germaniei, Într-o regiune lipită de frontiera franceză și mult la vest de linia frontului sovietic. Însă efectul acestor Încurajări a fost umilirea și mai tare a unei națiuni Îngenuncheate. La Început, francezii au reacționat cu previzibile izbucniri de orgoliu. În Comisia Aliată de Control din Germania, ei au blocat sistematic implementarea deciziilor luate de Cei Trei la Conferința de la Potsdam, pe motiv că Franța nu participase. Autoritățile provizorii franceze au refuzat inițial să coopereze cu guvernele militare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să redirecționeze fonduri pentru a-și Îndeplini angajamentele militare În detrimentul asistenței sociale, ceea ce a scindat Partidul Laburist, aflat la putere, și l-a făcut să piardă alegerile din 1951. Costul vieții În Occident creștea pe măsură ce cheltuielile publice agravau inflația - după izbucnirea războiului din Coreea, În numai doi ani prețurile au crescut În Franța cu 40%. Europa de Vest, care abia Începuse să culeagă roadele ajutorului economic american, era evident incapabilă să susțină pentru mult timp echivalentul unei economii de război, lucru confirmat de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și diplomatice ajungeau la 6 milioane de lire sterline pe an. În 1947, bugetul prevedea 209 milioane de lire sterline numai pentru costurile militare. În iulie 1950, În zorii războiului din Coreea - adică Înainte de marile cheltuieli pentru Înarmare antrenate de izbucnirea conflictului -, Marea Britanie avea o flotă navală completă În Atlantic, una În Mediterana și o a treia În Oceanul Indian, precum și o „stație chineză” permanentă. În Întreaga lume existau 120 de escadrile ale Aviației Regale Britanice, iar armatele sau trupele erau staționate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Comitetului Antifascist. Solomon Mihoels, principalul său animator și o figură majoră a Teatrului Idiș din Rusia, a fost asasinat la 12 ianuarie 1948. Când Golda Meir, ambasadoarea Israelului, a sosit la Moscova pe 11 septembrie 1948, a fost Întâmpinată cu izbucniri spontane de entuziasm, iar de Rosh Hashana și Yom Kippur au avut loc demonstrații de stradă și s-a cântat „Anul viitor la Ierusalim” În fața legației israeliene. Pentru Stalin, aceasta ar fi fost oricând o provocare inacceptabilă. În acea perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Est”. Rechizitoriul revela În acuzați „tendința slugarnică de a se subestima” pe care spionii occidentali o exploataseră cu succes. Vestul era așadar o amenințare care trebuia exorcizată repetat. Desigur, existau spioni occidentali: cei adevărați. La Începutul anilor ’50, după izbucnirea războiului din Coreea, Washingtonul a luat În considerare varianta destabilizării Europei de Est, iar serviciile de spionaj americane au avut câteva tentative eșuate de a penetra blocul sovietic, ceea ce conferea un strop de verosimil comuniștilor care mărturiseau că ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
culturii americane - de la filme la răcoritoare - și despre ambițiile imperialiste ce motivau prezența americană În Europa. Dacă Uniunea Sovietică punea În primejdie Europa pe moment, America reprezenta un pericol mai insidios și mai durabil. Aceste vederi au câștigat teren după izbucnirea războiului din Coreea, când Statele Unite au Început să pledeze pentru reînarmarea vest-germanilor. Comuniștii puteau combina acum atacurile asupra ex-naziștilor din Bonn cu acuzația că America sprijină „revanșismul fascist”. Ostilitatea naționalistă față de „anglo-americani”, Încurajată În timpul ocupației, dar Înăbușită după eliberare, a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unde citeau ziarele și Împrumutau cărți. În liceele austriece, elevii au optat pentru studiul limbii engleze În loc de franceză sau limbi clasice. Ca și posturile de radio finanțate de americani (Europa Liberă a fost inaugurat la München la o lună după izbucnirea războiului din Coreea), programele Casei Americane erau uneori subminate de imperativele grosiere de propagandă ce porneau de la Washington. La apogeul erei McCarthy, directorii Caselor Americane au petrecut mult timp scoțând cărțile de pe rafturi. Printre zecile de autori ale căror scrieri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tot mai costisitor și inutil de a Învinge trupele Vietminh. Statele Unite au sponsorizat practic modernizarea economică postbelică a Franței, În timp ce aceasta Își aloca resursele războiului. Din 1950, ajutorul american a luat forme mai directe. Din iulie (la o lună după izbucnirea războiului În Coreea Învecinată), Statele Unite au intensificat puternic asistența militară pentru forțele franceze din Asia de Sud-Est. Francezii au negociat la sânge Înainte de a accepta să sprijine proiectul de apărare european (destinat eșecului) și intrarea Germaniei de Vest În NATO. Ceea ce au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la o revoltă În regiunea Kabilia, la est de Alger, insurgenții au fost zdrobiți fără ezitare. În următorul deceniu, atenția Parisului a fost Îndreptată În altă parte. Iar când acești ani de furie Înăbușită și așteptări frustrate au culminat cu izbucnirea, la 1 noiembrie 1954, a insurecției organizate, era prea târziu pentru un compromis. Frontul algerian de Eliberare Națională (Front pour la Libération Nationale - FLN) era condus de o generație mai tânără de naționaliști arabi care disprețuiau strategiile moderate și francofile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ajutor extern iminent. Este de Înțeles faptul că, atunci când sprijinul nu s-a materializat, rebelii Înfrânți și deziluzionați au alunecat În cinism. Chiar dacă guvernele vestice ar fi vrut să facă mai mult, circumstanțele de moment erau foarte neprielnice. În ziua izbucnirii revoltei maghiare, reprezentanții Franței și ai Marii Britanii se aflau la Sèvres, unde purtau convorbiri secrete cu israelienii. Franța, mai ales, era peocupată de problemele sale din nordul Africii: după cum explica ministrul de Externe Christian Pineau pe 27 octombrie Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de vehicule În 1950, posesia de mașini În Marea Britanie s-a ridicat la 8 milioane În 1964 și a atins cifra de 11,5 milioane la sfârșitul anilor ’60. Italienii, care dețineau doar 270.000 de automobile particulare În momentul izbucnirii războiului și 342.000 În 1950 (mai puține decât numărul mașinilor din Londra și suburbii), aveau 2 milioane de vehicule În 1960, 5 milioane și jumătate În 1965, peste 10 milioane În 1970 și aproximativ 15 milioane cinci ani mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Franța), Halbstarker (Germania și Austria), skinknuttar (Suedia) și londonezii teddy boys afișau o atitudine cinică, indiferentă, un amestec de Marlon Brando (În The Wild One șSălbaticulț) și James Dean (În Rebel Without a Cause șRebel fără cauzăț). Dar, În ciuda unor izbucniri de violență sporadice - cele mai serioase În Marea Britanie, unde bande de tineri Îmbrăcați În piele au atacat imigranții caraibieni -, acești tineri și hainele lor nu amenințau decât noțiunile de bunăcuviință ale unei generații mai În vârstă. Ei arătau diferit. Vestimentația
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cândva de Londra ca terorist armat și violent, el era acum respectabilul purtător de cuvânt al unor ambiții greco-cipriote „rezonabile”. Între timp, comunitățile greacă și turcă continuau să trăiască În proximitate, Într-o atmosferă de disconfort și suspiciune punctată de izbucniri sporadice de violență intercomunitară. Guvernele de la Atena și Ankara se erijau În protectoarele compatrioților lor, amenințând ocazional cu intervenția. Dar prudența (și presiunea internațională) le-au reținut, chiar și atunci când atacurile din 1963 asupra turcilor ciprioți au determinat sosirea forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Idilă, În doliu, Tip din Macedonia, Moldoveancă, Stil Japonez, Efect (2), Cap, desemn cărbune, Cap de copil, desemn cărbune, Bătrână, desemn cărbune. Succesul lui Loghi, nu numai pentru un public mediocru, ține de atmosfera romantic-simbolistă din la belle époque, până la izbucnirea Primului Război Mondial. În 1898, când pictorul se situa în avangarda simbolistă, pictura sa era elogiată pentru elementele sale novatoare de către un critic precum Leon Bachelin, în articolul său despre expoziția societății artistice Ileana, unde pictorul remarca și capacitatea acestei picturi de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
e bine, e undeva pe la mijloc, nu are nici o relevanță. Note: Th. Codreanu, „Transmodernismul”, Ed. Junimea, Iași, 2005; ALTE CURENTE ȘI MIȘCĂRI LITERARE Expresionism Avangardism românesc Trăsături Avangardismul este o reacție Împotriva incapacității științei, artei și literaturii de a stopa izbucnirea primului război mondial. Susținătorii acestui curent propun În schimb o literatură a iraționalului:confirmarea libertății absolute a spiritului; - lumea existenței e o lume a culorilor; -arta, expresie profundă a sufletului uman, nu o reproducere a naturii; - explozia sentimentului, starea dionysiacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezintă Începutul romanului românesc modern. Scriitorul ardelean, urmând tradiția prozei obiective, inaugurată de Ioan Slavici, realizează În romanul „Ion” o frescă socială de mari proporții, raportată la o epocă de mari frământări țărănești, o prefigurare a acestor frământări a căror izbucnire se afla În faza acumulărilor de tensiuni și conflicte. Viața satului, prezentă aici, se Înfățișează Într-un vast tablou realist, cu detalii cuprinzătoare și din alte straturi ale societății vremii, viziunea scriitorului dovedindu-se atentă la manifestările multiple ale vieții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1907. Cea mai bună carte despre acest tragic eveniment a fost definitivată de scriitor, În chip simbolic, Într-o perioadă de noi frământări sociale dintre anii 1929 - 1933; În același timp, În anul 1932 se Împlineau 25 de ani de la izbucnirea răscoalelor țărănești din 1907. Romanul prezintă o frescă a societății românești de la Începutul secolului al XX-lea. Liviu Rebreanu a venit În București În anul 1909, la doi ani de la reprimarea răscoalelor. Deși venea dintr-un mediu diferit, scriitorul cunoștea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]