13,988 matches
-
și prenume: D. A. Data nașterii:1995 Domiciliu : Suceava Studii: 11 clase - elevă D.A este este elevă în clasa a XI a la Liceul din Suceava. Prezintă un interes mediu față de actul educațional, însă nu absentează. Dorește să finalizeze cursurile liceale. Este fiica lui D.D. (55 ani) decedat, ca urmare a unei boli, cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice și a lui D.R. (53 ani, a fost confecționer), în prezent pensionată pe caz de boală. Istoricul familial Relațiile dinte victimă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
-o la Constanța, unde va absolvi în 1974 Liceul Teoretic nr. 4, apoi urmează Facultatea de Filologie, secția franceză-spaniolă, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, luându-și licența în 1979. Revine la Constanța, ca profesoară în învățământul gimnazial și liceal. În 1991 își începe cariera universitară, inițial ca asistent asociat la Universitatea „Ovidius”, devine lector în 1997 la Colegiul Universitar de Institutori - Birotică din cadrul aceleiași universități, an în care își susține și doctoratul, cu tema Fenomenul Baudelaire și poezia română
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
tehnologic inițiat de ruși prin lansarea Sputnik-ului în cosmos a determinat Congresul american să adopte în 1958 Legea educației pentru apărarea națională, care viza identificarea și încurajarea subiecților supradotați; în România, în 1990, ca urmare a „profesionalizării excesive” a învățământului liceal sub regimul comunist, au fost eliminate numeroase discipline vocaționale (s-a ajuns și la excese neraționale, ca în cazul reducerii numărului de ore de chimie pe motiv că această disciplină reprezintă profesia unui membru al cuplului dictatorial!); - noile tehnologii influențează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorbă”: „Căpitane, nu fi trist, Garda merge înainte prin Partidul Comunist”. S-au luat și măsuri grabnice pentru a facilita școlarizarea muncitorilor și țăranilor în care se puneau speranțe. Astfel au luat naștere „facultăți muncitorești”, unde se făceau toate studiile liceale în doi ani. Tot atunci, unii care ajunseseră studenți, dar și cu posturi de răspundere în Securitate, aveau obrăznicia să vină la examen în uniformă și cu pistol la brâu. În universități lipsa de cadre devenise acută, în special la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1.IV.1940, Săliște de Beiuș, j. Bihor - 6.VI.1991, București), poet, prozator și publicist. Este fiul Elenei (n. Foghiș) și al lui Pașcu Pituț, muncitor silvic. După ce urmează școala primară la Săliște, gimnaziul la Sudrigiu (1950-1953) și cursuri liceale de silvicultură la Năsăud (1953-1956) și Șcala de Maiștrii Forestieri din Sighetu Marmației (1958-1961), începe Facultatea de Filologie la Cluj (1962-1964) și o continuă la București (1964-1967). Între 1956 și 1958 a fost tehnician slivic la Beiuș, iar în 1961-1962
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
târziu în Miron Pompiliu. A urmat cursul primar în Ștei, fiind trimis ulterior la școala germană din Băița și la liceul din Beiuș, unde a fost coleg cu I. S. Bădescu, S. Fl. Marian și V. Ranta-Buticescu. După terminarea studiilor liceale la Oradea, obține bacalaureatul la Beiuș (1866) și se înscrie la Facultatea de Drept din Pesta. În 1868 este nevoit să fugă, din motive politice, la București, unde devine student al Facultății de Litere. Aici este membru al societății Orientul
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
, Magdalena (18.VII.1933, Roman), traducătoare. Este fiica Elenei (n. Vasiliu) și a lui Ioan Popescu, oficiant sanitar militar. După studii liceale în orașul natal, urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1952-1957), devenind cercetător științific la sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică al Academiei Române. Obține titlul de doctor în filologie în 1974, sub îndrumarea lui Al. Graur. Colaborează la
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
și al lui Dumitru Popescu, funcționar. A urmat la București școala primară, Liceul „Gh. Șincai”, absolvit în 1948, și Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, luându-și licența în 1961. Este profesor de latină și română în învățământul gimnazial și liceal din capitală, încheindu-și cariera didactică în 1995, la Colegiul „Mihai Viteazul”. Debutează la revista „Urzica”, în 1970, cu epigrame. Aici își însoțește, pentru prima dată, numele de familie, cu apendicele Cadem, rezultat din combinația abrevierii prenumelor părinților săi. Se
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
PORA, N.[eculai] (23.VII.1881, București - 12.XII.1940, București), prozator și traducător. Este fiul Vasilicăi (n. Popescu) și al lui Ioan Pora, funcționar. Face studii liceale la „Sf. Sava” din București, unde urmează și Facultatea de Litere și Filosofie, lucrând apoi ca secretar literar la Editura Cartea Românească. Debutează în 1903, la „Revista idealistă”, cu poezii, iscălite V. Brad și N.P., iar prima carte, Din alte
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
29.I.1939, Lazuri de Beiuș, j. Bihor), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Negrău) și al lui Alexandru Popa, preot. Face clasele primare la Bogei și Ciutelec, iar gimnaziul la Popești, județul Bihor (1950-1953). După ce urmează cursurile liceale la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, pe care o va absolvi în 1960. Peste zece ani își trece doctoratul în filologie, cu teza Ilarie Chendi, reluată în volumul de
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
, Paul I. (29.VI.1890, Focșani - 29.IV.1938, București), cronicar dramatic și dramaturg. Urmează cursurile liceale la București, unde va absolvi și Facultatea de Drept. Face și un stagiu de doctorat la Paris, nefinalizat. Practică avocatura și intră în ziaristică, mai întâi ca redactor la „L’Indépendance roumaine”, apoi la „Viitorul”. Scoate la București „Revista critică
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
, Alexandru (30.VIII.1942, Fălticeni - 17.X.1994, București), critic literar și poet. Este fiul Matildei (n. Procopie) și al lui Dan Protopopescu, profesor de limba și literatura română. Urmează cursurile liceale în orașul Târgu Ocna și, din 1960, devine student al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, pe care o va absolvi în 1965. Lucrează ca asistent la Institutul Pedagogic din Constanța (1965-1967), redactor la revista „Tomis
PROTOPOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
RĂDULESCU, Corneliu (25.X.1937, Coșuleni-Hotin), prozator. Este fiul Ninei Rădulescu (n. Gumeniuc), învățătoare, și al lui Nicodim Rădulescu, preot. Urmează cursurile primare și gimnaziale la Oteșani (județul Vâlcea), Homorod și Geoagiu (județul Hunedoara), iar pe cele liceale la Alba Iulia (1951-1954). Va frecventa două secții filologice ale Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția rusă (1955-1959) și secția română (1966-1971). Își începe cariera didactică la Școala Generală din Orăștioara de Sus, județul Hunedoara, iar din 1959 până în 1980 este
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
la douăzeci și trei de ani, fără să-și vadă fiul, fiind ucis de naționaliștii croați, încât copilul este crescut de bunicii paterni. Clasele primare le urmează la Kobișnița, apoi se mută în orașul apropiat, Negotin, unde își face studiile liceale, absolvind Facultatea de Filologie la Belgrad. Debutează în 1963 cu poezie, în revistele „Vidici” (Belgrad) și „Razvitak” (Zaiecear), acum publicând și traducerea a patru poeme de Nichita Stănescu. Prima carte, Postoji zemlja, îi apare în 1967, iar peste doi ani
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Sanda Mateiu, Ion Pillat (Nașterea Domnului), Octavian Goga (Iisus pe valuri, Îmi cântă moartea, Bisericuța din Albac) ș.a. De semnalat faptul că aici sunt găzduite în 1934-1935 câteva din primele versuri ale lui Radu Stanca, „elev în cl. V-a liceală” (Mesia, Hristos a înviat!). Cu proză este prezent Victor Papilian (Din alte timpuri), acestuia discutându-i-se și piesele de teatru Cerurile spun, Alt glas, precum și romanul În credința celor șapte sfeșnice. De o atenție specială se bucură opera lui
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
G. (30.XI.1860, Roman - 30.VII.1919, Broșteni, j. Neamț), prozator, autor dramatic și gazetar. Este fiul Catincăi (n. Polizu) și al lui Gheorghe Morțun, urmașul unei vechi familii de răzeși bucovineni, stăpân al unor întinse moșii. După studii liceale la Institutul Academic din Iași, unde în 1875 l-a avut profesor de limba germană pe Mihai Eminescu, și la Colegiul „Sainte-Barbe” din Paris, M. frecventează cursuri de litere și filosofie la Paris și Bruxelles, dar se întoarce în țară
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
, Nicolae (1. II. 1936, Fetești), poet și prozator. Este fiul Stanei (n. Botezatu) și al lui Zaharia Motoc, marinar. După cursurile primare, gimnaziale (1941-1948) și liceale urmate în Constanța, întrerupte din 1952 până în 1954, perioadă în care frecventează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, și după ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, va fi student la Facultatea de Filosofie a Universității
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
, Florin (7.II.1934, București - 9.II.1991, București), poet și prozator. Este fiul Rosei (n. Thau) și al lui Leon Mugur, ziarist. Își face studiile gimnaziale și liceale la Școala „Sf. Iosif” și la Colegiul „Sf. Sava” din București (1944-1954).Timp de doi ani le întrerupe, lucrând ca redactor de gazete, precum și la Radio. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1960) este profesor în județul
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
școlii neogramatice, desigur și prin intermediul lucrărilor lui A. Lambrior, pe care le analizează și le prelungește în încercările proprii, el are opinii în câteva chestiuni de gramatică istorică, dialectologie, limbă literară. Istoria limbei și literaturei române (1886), manual pentru cursul liceal superior, include și astfel de incursiuni, precum și o prezentare, sumară, uscată, cu destule inadvertențe, a cărturarilor și scriitorilor. Util, aplicat, interesul redactorului față de literatura populară face din „Contemporanul” o publicație citabilă în istoria disciplinei. De pildă, cerința culegerii fidele, riguroase
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
Grigore (17.I.1895, Mahala-Cernăuți - 2.III.1968, Kew, Marea Britanie), slavist, eseist și memorialist. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Nandriș. Memorialista Anița Nandriș-Cudla este sora sa. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1915 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. La declanșarea primului război mondial se înrolează ca voluntar, luptând efectiv pe front. Participă în Transilvania la rezistența împotriva atacurilor armatei ungare (1918). După
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
, Damian (14.II.1937, București), poet și prozator. Este fiul Anei (n. Racoviceanu) și al lui Alexandru Necula, inspector comercial. După absolvirea cursurilor liceale (1954) a lucrat ca tehnician topograf în București. Între 1960 și 1965 frecventează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București. Funcționează ca redactor la „Viața românească” până în 1987, când se refugiază în Franța. Colaborând la Radio BBC, în noiembrie
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
, Liviu (10.III.1952, Iași), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Pendefunda, medic. În 1959 începe școala primară la Liceul „Mihai Eminescu” din Iași, unde va urma și cursurile gimnaziale și liceale, absolvite în 1971, an în care și debutează cu versuri în revista „Convorbiri literare”. Urmează Facultatea de Medicină și Farmacie din orașul natal, pe care o termină în 1977. Practică medicina generală la Scânteia, județul Iași, până în 1982, când devine
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
, Cicerone (20.III.1928, Măscurei, j. Vaslui), filolog și istoric literar. Este fiul Mariei Poghirc și al lui Dumitru Poghirc, învățători. Urmează școală primară în Iana, iar gimnaziul și clasele liceale la Bârlad (1939-1947). Începe studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, secția clasică, dar le va termina la București, în 1951, fiind numit asistent la Catedra de filologie clasică. Face și studii de specializare în lingvistica indoeuropeană
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Gheorghe Nemeș, morar. Urmează școala generală în satul natal, apoi școala profesională a Grupului Școlar Electroputere din Craiova (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea serviciului militar) paralel cu frecventarea cursurilor liceale la Școala Medie nr. 3 din Craiova (1962-1964, 1966- 1968). Își continuă studiile la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1968-1972), funcționând după licență ca profesor de limba franceză la liceul din Baia de Arieș (1972-1978). Spirit
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, unde în 1944 își ia licența cu o teză de estetică. Este profesor de limba și literatura română la licee din Brașov și Alba Iulia (1946-1949) și inspector în învățământul liceal din județul Alba (1949-1950). Din 1951 va fi profesor la Școala de Literatură „M. Eminescu” și la Institutul de Limbi Străine „Maxim Gorki” din București, iar din 1955 și până la pensionare (1985) funcționează la Catedra de istorie a literaturii române
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]