122,821 matches
-
mereu surprinsă de aparițiile celorlalți. Ea nu cunoaște nici chipul lui Vâlsan, care prin intermediul memoriei involuntare, alteori voluntare, îi apare ca un clișeu neretușat ce nu alterează imaginea reflectată în oglinda sufletească. El este slab, înalt, cu figura desenată din linii precise iar ce vede ea este suficient. Viziunea unică a eroului ca personaj reflector intermediar către cititor, este des întâlnită în proza Hortensiei Papadat Bengescu. Cititorul știe chiar mai puțin decât par să știe personajele, portretele acestora sunt doar conturate
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pe calculator! Într-o zi Lucy și Shelley merg la birou la mama. Dar mama are multe treburi pe afară și le lasă singure la calculator. Shelley începe să caute ceva care să-i placă. − Ce-i prostia asta cu linii încolo și încoace? se întreba ea. Astea nu-s bune de nimic! Și apasă pe „delete”. Când se întoarse, Bărbie le spuse fetelor că are de făcut urgent o situatie la calculator. Apasă pe fișierul ei cu tabele, dar nimic
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3083]
-
și ale Securității, conturi deschise la diferite bănci din străinătate. Sistemul comunist din România nu și-a vândut doar evreii. Încurajat de succesul trocului cu Israelul, Nicolae Ceaușescu a inițiat o operațiune similară cu etnicii germani, vânzarea lor urmărind în linii mari aceleași direcții. După cel de-al doilea război mondial, recensământul populației din anul 1948 înregistra aproape 350.000 reprezentanți ai minorității germane în România, care reprezentau prin urmare 2,2 % din totalul populației. Numărul lor a crescut ajungând în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fost transformate, pe parcursul acestor decenii, în orașe cu dotări cvasimoderne. Ritmul crescut, an de an, în construirea de locuințe, apartamente, garsoniere, a făcut ca România să fie apreciată, la jumătatea deceniului nouă, ca țara socialistă europeană care a rezolvat în linii mari problema de habitatului. Regimul comunist a preferat însă constant cantitatea în locul calității, astfel că spațiul locativ construit în această perioadă lăsa de dorit în ceea ce privește confortul. Intensificarea industrializării a crescut presiunea locativă, stimulând construirea de noi locuințe, dar clădirile aveau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
până la clădiri cu trei sau patru etaje, proiectate de arhitecți renumiți, precum Ion Mincu și Horia Creangă. Sub nicio formă din acest ansamblu, proiectat de liderul comunist, nu trebuia să facă parte bisericile și mănăstirile, ele nu se încadrau în linia arhitectonică comunistă, deci se impunea eliminarea lor din acest spațiu. Lăcașurile de cult care au suferit în timpul sistematizării din anii ’80, pot fi catalogate în funcție de gradul de distrugere în: biserici dărâmate, biserici translatate și biserici agresate. Prima „victimă” a sistematizării
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
unor cuvinte sau sintagme care au legatură cu tema/problema pusă în discuție (scrisă în mijloc); c) stabilirea unei legături între cuvintele sau ideile produse de cuvântul, sintagma sau propoziția nucleu inițială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidențiază conexiunile dintre idei (conexiuni pe care le intuiți sau despre care credeți că există); d) scrierea tuturor ideile care au legatură cu tema/problema propusă, până la expirarea timpului alocat acestei activități sau până la epuizarea ideile. Rezultă o structură
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
o arteră hidrografică în zona dealurilor (confluența Prahovei cu Câmpinița) de 8m/km trădează existența unui subasment agitat. Structura variată este reprezentată printr-o gamă corespunzătoare de forme, dar roca puțin rezistentă nu a conservat totdeauna tiparele tipice structurale. Asfel, linia marilor înălțimi este extrem de variată, în unele locuri fiind formată din creste, iar în altele din adevărate coame netezite de altitudinea care oscilează între 880 și 300-400m. Desfășurarea spațiilor interfluviale este sinuoasă și uneori întreruptă. - Pe unele interfluvii, plăcile mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
văii. Așa de exemplu, în nord, deasupra Beliei, depășește 750m, la vest de Breaza de Jos se menține la 743m, mai la sud, la Poiana Câmpina atinge 687m. Caracteristic pentru această coamă prelungă care desparte aceste două bazine hidrografice este linia extrem de sinuoasă pe care o înscriu marile ei înălțimi, adică linia de cumpănă. Acolo unde afluenții Prahovei și Proviței se apropie între ei în zona de obârșie, înălțimile scad repede cu 100-150m sub nivelul general al culmilor. Acest fapt relevă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vest de Breaza de Jos se menține la 743m, mai la sud, la Poiana Câmpina atinge 687m. Caracteristic pentru această coamă prelungă care desparte aceste două bazine hidrografice este linia extrem de sinuoasă pe care o înscriu marile ei înălțimi, adică linia de cumpănă. Acolo unde afluenții Prahovei și Proviței se apropie între ei în zona de obârșie, înălțimile scad repede cu 100-150m sub nivelul general al culmilor. Acest fapt relevă atacul permanent pe care apele l-au dat asupra dealurilor având
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
însoțesc cursul Prahovei până în câmpie, constituind totodată și o mărturie sigură a direcției de dezvoltare a văii în zona subcarpatică. Terasele nu au o desfășurare uniformă. La Comarnic treptele sunt mai greu de recunoscut, totuși, ele se pot identifica în linia versantului, între valuri largi de alunecare. Drumul din Comarnic spre Colțul Pietricelei sau cel care traversează valea Comarnicului îndreptându-se spre Podu Vârtos ajunge treptat la altitudinea de100m. De aici se desfășoară în lungul Prahovei sub forma unor fâșii, o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul unui proces istoric îndelungat în urma căruia a fost populată regiunea, cu trăsături specifice întregului spațiu carpatic și subcarpatic al Munteniei, puternic influențată de cadrul economic și social s-a orientat pe linia unei evoluții generale permanent ascendente. Datele din sec. al XIX-lea de care dispunem (1835 și 1899) și apoi recensămintele secolului nostru oglindesc tocmai această evoluție. Dacă în 1835 în Breaza de Sus existau 342 de familii iar în Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a născuților vii (282 născuți vii în 1989, 144 născuți vii în 1992ă dar o menținere și chiar o creștere a decedaților. Un progres se înregistrează în ceea ce privește mortalitatea infantilă care a scăzut foarte mult și s-a menținut pe aceeași linie până în 2003. În perioada 1991-2003 natalitatea și-a continuat traseul descendent ajungând în 1999 la o valoare de 7, 6‰ coroborată cu cea mai mare mortalitate de după 1989 și anume: 13, 2‰. Bilanțul natural reflectă legătura dintre indicatorii de mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a forței de muncă apare ca un fenomen de masă cu implicații sociale și economice, începând cu a doua jumătate a anilor 60 și accentuându-se în deceniul 9 în paralel cu evoluția economiei regiunii și a zonelor limitrofe pe linia industrializării. Se remarcă faptul că deplasările diurne ce antrenează un număr însemnat de persoane se realizează spre orașele din imediata vecinătate: Câmpina, Comarnic, Sinaia, dar și spre centre urbane aflate la o distanță mai mare: Ploiești, Bușteni, Predeal. Deplasările către
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
greu transportabil, în butoaie de diverse mărimi, pe drumuri ce lăsau de dorit. Astăzi, însă, iluminatul a devenit un fapt obișnuit, în tot orașul neexistând zone neelectrificate. Alimentarea cu energie electrică a localității se face din sistemul energetic național prin linii electrice de medie tensiune, majoritatea de tip aerian și mai puțin prin cablu subteran. Ca disfuncționalitate se consemneză iluminatul public necorespunzător pe o serie de artere de circulație fie din cauza lipsei corpurilor de iluminat fie din cauza neîntreținerii curente a instalațiilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
telefonice digitale care deservesc abonații și o rețea de cabluri subterane și aeriene. De altfel, județul Prahova ocupă locul întâi în țară în ceea ce privește racordarea localităților sale la rețeaua telefonică națională și internațională. În Breaza centrala telefonică digitală echipată cu 3808 linii din care ocupate 3688 este montată la Oficiul telefonic Breaza. În zona Podu Vadului s-a instalat în spațiul Căminului Cultural o centrală telefonică digitală cu 504 linii care deservește 436 abonați. Centrala telefonică digitală cu 248 linii amplasată în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
telefonică națională și internațională. În Breaza centrala telefonică digitală echipată cu 3808 linii din care ocupate 3688 este montată la Oficiul telefonic Breaza. În zona Podu Vadului s-a instalat în spațiul Căminului Cultural o centrală telefonică digitală cu 504 linii care deservește 436 abonați. Centrala telefonică digitală cu 248 linii amplasată în clădirea Căminului Cultural din Nistorești deservește 233 abonați. Rețeau de cabluri subterană este conectată în zona drumului județean DJ 101A și parțial pe străzile adiacente acesteia la sistemul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu 3808 linii din care ocupate 3688 este montată la Oficiul telefonic Breaza. În zona Podu Vadului s-a instalat în spațiul Căminului Cultural o centrală telefonică digitală cu 504 linii care deservește 436 abonați. Centrala telefonică digitală cu 248 linii amplasată în clădirea Căminului Cultural din Nistorești deservește 233 abonați. Rețeau de cabluri subterană este conectată în zona drumului județean DJ 101A și parțial pe străzile adiacente acesteia la sistemul de telefonizare nou cu fibră optică. Și rețeaua de telefonie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
distribuitoare hidraulice. Ultimul etaj a fost destinat secției de sculărie. Tot în anul 1979 a început construcția unei hale destinate prelucrării de echipamente pentru armată, hala fiind finalizată și dată în exploatare în anul 1984. Începând din luna aprilie 1985, liniile de fabricație de serie pentru elemenți și supape de refulare au fost mutate la „Mefin” Sinaia, în cadrul fabricii Breaza rămânând un atelier de serie mică pentru elemente de injecție și supape de refulare. În același an, Mefin Sinaia a transferat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de serie pentru elemenți și supape de refulare au fost mutate la „Mefin” Sinaia, în cadrul fabricii Breaza rămânând un atelier de serie mică pentru elemente de injecție și supape de refulare. În același an, Mefin Sinaia a transferat la Breaza liniile de fabricație pentru variatoarele automate de avans. În mai 1990, unitatea s-a desprins de „Mefin” Sinaia, devenind o societate cu personalitate juridică sub denumirea de „Fabrica de Mecanică de Precizie” Breaza, iar în noiembrie s-a transformat în societate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fost construite și organizate stații de postă în lungul drumului prahovean. În secolul al XX-lea și aici au avut loc transformări importante prin apariția rețelei feroviare ce folosea locomotive cu aburi în anul 1879, pentru ca să fie data în folosință linia electrificată, aceasta porțiune fiind cuprinsă într-un drum de importantă națională și internațională-magistrală 2, dubla electrificată având o gară la Gura Beliei și două halte:la Breaza și la Nistorești. Situat în nord-vestul județului Prahova, orașul se află pe străvechiul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
110Km). În perioada următoare pe aici va trece autostrada care va lega Bucureștiul de Budapesta. BREAZA Principalele căi de acces în localitate sunt: -rutiere: DN1care traversează teritoriul administrativ al orașului de la km 95+400 la km 106+550. -feroviare: pe liniile magistrale: I-București-Arad-Curtici II-București-Oradea-Episcopia Bihorului IV-București-Satu Mare-Halmeu Calea ferată străbate localitatea de la sud la nord fiind paralelă cu râul Prahova și având două halte: Breaza și Nistorești și o gară: Gura Beliei. 15BFig. nr. 29 - Halta Breaza Circulația principală în oraș
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
calde 100...120 1,30/1,40 4 Zone cu apartamente în blocuri cu instalații de apă rece,calcă și canalizare, cu preparare centralizată a apei calde 150...180 1,20/1,35 Notă: 1 - Pentru Kzi valorile de deasupra liniei sunt date pentru localitățile cu climă continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
1000 mm. Îmbinarea acestor tipuri de tuburi de beton se face cu mufe, cep sau duză. 2.4.4.2. Conducte din material plastic 2.4.4.2.1. Conducte din polietilenă Folosirea materiilor prime de înaltă calitate, alături de utilizarea liniilor de extrudare de mare productivitate permite producerea constantă a tubulaturilor cu calități tehnologice deosebite, având următoarele rezultate (figura 2.41):rezistență optimă la stress - cracking cu fiabilitate mare în timp a conductelor sub presiune; - excelenta rezistență chimică; - protecție ridicată la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
patul de așezare. Umplerea șanțului și a săpăturii (figura 2.61) în general este operația fundamentală a lucrării. Materialul folosit pentru construirea patului va fi așezat în jurul tubului și compactat manual pentru formarea straturilor succesive de 20 - 30 cm până la linia mediană a tubului, având grijă să nu rămână zone goale sub tub și ca partea laterală dintre tub și peretele săpăturii să fie continuu și compactat (stratul L1). Cel de-al doilea strat al părții laterale L2, va ajunge până la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]