5,080 matches
-
zori, cumătrul a ajuns acasă doar mahmur. IARMAROCUL încă se mai ținea iarmarocul de vară în târg la Oniceni, când altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din băteliște un car cu var de la Bicazul ardelean ori chiar munteni de departe, cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mijloace și se mai întorcea și cu vânat, abia atunci fata era întrebată dacă dorește să se mărite. — Da, spuse André, dar după aceea au venit francezii, oameni cu stil și maniere, care i-au „civilizat“ în așa măsură pe localnici, încât acum toți trăiesc pe ajutor social de la stat și nici unul nu mai vrea să miște un deget. Le-au închis gura cu bani, praf de pușcă și coniac. — Oricum, bine că nu am prins vremurile alea, răsuflă ușurat roberto
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și Desert Rose se uitară la Kitty, neștiind dacă să se așeze lângă cei doi necunoscuți sau să caute alt loc. Kitty le aruncă o privire fugară celor doi bărbați. Păreau prietenoși. Și era curioasă să stea de vorbă cu localnicii. Așa că se uită la prietenele ei și zise: — Să mergem, nu sunt chiar hidoși. 4 Ferește-te de bărbații iranienitc "4 Fere[te‑te de b\rba]ii iranieni" Se făcuse seară și era frig. Cele trei femei Îi Întrebară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Statul Federal German nu expulza pe nimeni. Refugiații erau primiți, li se ofereau temporar locuințe, mâncare pe săturate, plus bani de buzunar. Uneori puteau fi primiți să lucreze Însă cu destulă greutate. În primul rând nu se puteau Înțelege cu localnicii Încât nu vorbeau limba lor, În timp ce patronii aveau obligația să angajeze lucrători germani: țara lor se confrunta cu o sensibilă criză economică...! Și la drept vorbind, toți evadații politici ori economici, nu se mulțumeau cu puținul ce li se oferea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
soarelui pruncul Petre Hossu. Este fiul cel mai mic al Învățătorului Andrei Hossu și al Elisabetei Hossu. Elisabeta, numită Caba, ca fată, era fiica mezină a preotului greco-catolic Petru Caba. Pomenit de-a pururi să fie numele acestui sacerdot de localnici fiindcă lui Îi datorează cheudenii zidirea bisericii din sat, În anul 1900! La doar șase ani și două luni Începe Petre Hossu, În Cheud, primul ciclu de Învățământ, pe care-l isprăvește cu brio În 1932. Studiile liceale (cu durata
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
integritatea teritorială a României, tatăl meu Îi mărturisi lui Nicolae Iorga că incendiile, jafurile și crimele bandelor de comitagii se răriseră de la o vreme. Probabil că și alți martori audiați de Iorga au declarat că starea de spirit În rândul localnicilor români devenise, dacă nu excelentă, În orice caz mai bună decât cea existentă În toamnă (către sfârșitul anului 1939). La despărțire, În fața primăriei din Hasi Kioseler, Iorga, după ce mulțumi pentru ospitalitate, Încredințează această taină, care Îl lasă pe tata perplex
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de fier forjat cu deja murdara și boțita placardă "Bine-ați venit în tabăra Budila!" și-am luat-o, mergând încet, cu capul în pământ, pe drumul dintre casele țărănești și fântânile cu căruțe de tablă, legate cu lanț. Nici măcar localnicii care treceau pe lângă mine nu păreau să mă observe. Doar pe pragul vreunei porți câte o fetiță în rochie de stambă, cu un cântar și un coș cu cireșe înainte, se uita lung după mine, cu ochi lărgiți de o
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mâncare, o bulimie universală se cerea potolită. Prima zi, Jacopo se arătase complet dezinteresat de a plonja în adâncul apei. Se întreba mereu de ce hazardul îl adusese acolo. Își construise o colibă de frunze pe malul plin de soare, cu ajutorul localnicilor care-i povesteau istorii vechi cu rechini și alte animale exotice. Erau vădit îngrijorați de faptul că animalele mari ale apei deveneau din ce în ce mai rare, iar ei se obișnuiseră să trăiască din turism. Soarele ardea tare și nici o briză nu traversa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
că fabrica de mobilă de la Văleni intrase în faliment, că pe locul ei ar urma să se construiască un hotel, așa că ar putea lua ceva mașini de acolo la preț de nimica. Îl mai informă că în Bucura trăiește un localnic, Pavelescu, fost inginer la fabrica de mobilă din Văleni, un om foarte priceput, disponibilizat de jumătate de an din cauza problemelor fabricii. Petre reținu această informație și, preocupat de Paști, se interesă de un miel bun și eventual de un purceluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și note de Ion Crețu) se respiră un aer orwellian și se întâmplă monstruozități, plasate printre faptele de zi cu zi de mâinile discrete și dibace ale unui conspirator. Unul dintre orașele-simbol ale Americii, în care echilibrul emigranților destabilizează echilibrul „localnicilor“ și cel al avidității după putere pe cel al confortului normalității, e deconstruit, depersonalizat și supus analizei. Franzen dărâmă, rând pe rând, mituri (americane) și oameni înregimentați în sistem. Jammu, o indiancă-mână-de-fier, ajunge șefa poliției din St. Louis. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
prețioșilor hribi de toamnă, furați de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit, o dată cu soarele amiezii, într-un cătun retras. Puținii localnici întâlniți, ce vorbeau limba huțulă îdialect ucrainean), ne-au spus că ne aflam pe teritoriul localității Secrieș, la granița de nord cu „vecina” Ucraina, unde se agață harta-n cui. Pe drum, am purtat un lung dialog, eu fiind elevul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
făcut excepție! Situat in coasta de sud a Insulei Hong Kong a fost unul din primele locuri unde au debarcat trupele britanice de război în 1841. Însa istoria localității este mult mai veche cu implicarea crâncenă a locuitorilor pentru păstrarea bunurilor localnicilor în 37 lupta lor pentru supraviețuire. Această luptă este ilustrată și în imaginea de mai jos. PARCUL OCEANIC Ocean Park se află în Districtul de Sud al Hong Kong ului, într-o peninsulă cu dealuri, alături de Aberdeen. Practic, parcul este despărțit
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
serie de muzee statice, ci într-o lume plină de viața terestră sau marină, care-și modifică existența în fiecare clipă, ca și tine, în calitate de vizitator. În Ocean Park rămâi uluit de cât de multe obiective de distracții au construit localnicii pentru vizitatori și câte vietăți contemporane cu turiștii își trăiesc viața. Conștientizezi asta doar vizitându l! VIZITĂ DE O ZI ÎN INSULA CHEUNG CHAU (INSULA CEA LUNGĂ) Din cartierul Wan Chai, de lângă Turnul Hopwell Center (cunoscut mai ales datorită celebrului
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
din Hong Kong, de 118 etaje, ultimul construit. Insula Cheung Chau face parte dintre cele 263 de insule ale Hong Kong-ului. Ea are doar 2,4 km pătrați și poate fi vizitată pe jos. De altfel, în insulă sunt interzise autoturismele, localnicii 53 preferând bicicletele. La coborârea din feribot ne întâmpină multitudinea de ambarcațiuni mai mici sau mai mari din port (majoritatea dintre ele sunt sampane sau bărci de pescuit, toate legate de mal sau unele de altele, într-o aparentă dezordine
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
uimește cu clădirile exclusiviste, fie vile, fie blocuri de apartamente, așezate de-a lungul principalei străzi a cartierului. Stanley Village exista drept cea mai mare așezare comercială din zonă și rai al piraților, la sosirea britanicilor în 1841. Pe atunci localnicii se ocupau în special, pe lângă produsele de pescărie și cu piața de fructe și legume de la fermierii locali. Cu timpul, transformările s au făcut rapid: magazinele, barurile, restaurantele și mărfurile multicolore s-au diversificat, mulțumind clientela tot mai pretențioasă. În
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de o parte și de alta a drumeagului sau a punților de acces peste zone umede, te surprindeau mici terenuri de câteva zeci de metri pătrați, amenajate și irigate pentru cultura unor plante de consum curent, pe care le îngrijeau localnici în ținută de lucru și cu nelipsita pălărie de pai. Plaja din Tung Wan nu este la fel de întinsă ca cea din Stanley Village sau Gold Coast, dar nefiind aglomerată, îți dă senzația de liniște și te bine dispune. Am stat
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
experiență de multe sute de ani, s-au întâlnit, păstrându-și specificitatea, de la cele chinezești, indiene, arăbești, mongoleze, până la cele engleze, sud americane sau franceze. Este un fel de internaționalism culinar, care satisface cu prisosință toate poftele turiștilor și ale localnicilor. Ca o curiozitate a contrastelor și a inițiativelor din Hong Kong, la un restaurant al unui bloc cu 14 etaje, poți servi miere foarte gustoasă de la albine crescute pe acoperișul clădirii. Seara poți merge la festivaluri de modă sau film, la
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
club JJs pentru tinerii bogați, cu hotelul la fel de elegant ca și clubul lor select sau Devil’s Advocate în stil britanic, unde se vând o serie de băuturi la prețuri acceptabile și berea locală Dragon’s Back, apreciată atât de localnici, cât și de străini, sau Delaney’s, un pub cu muzică irlandeză live și bere Guiness la discreție. Dacă pentru unii fericirea înseamnă doar un acoperiș deasupra capului și o mâncare pe masă, pentru alții poate însemna o bijuterie scumpă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
între tehnică și dezvoltarea plantelor. Prin „trunchiul” unor copaci, te poți urca cu liftul de 12 persoane până aproape de vârf. Acolo, ai o pasarelă lungă și suspendată, ce face legătura cu alt supercopac, asemănătoare canopelor din jungla ecuatorială, construite de localnici. Fiecare supercopac este o grădină verticală cu multiple funcții, care includ până și instalații de producere a curentului electric. Noaptea sunt o feerie multicoloră, care luminează împrejurimile până departe. Copacii construiți din oțel, aluminiu și sticlă, pe care crește o
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
centre comerciale valoroase în special pentru turiști, dar nu numai, cum ar fi Tekka Piața sau Tekka Mall primul și singurul mall modern, cu aer condiționat, în care nu simți gălăgia de afară. Mulțimea acestor centre, buticuri și restaurante oferă localnicilor și vizitatorilor cele necesare vieții, precum și prilej de întâlnire și socializare, sporind animația și culoarea specifică a cartierului. Locul sacru de închinare poate fi și alături de taraba cu legume și fructe La festivalul hindus de lumină Deepavali, ca sărbătoare publică
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
patine (care în campionatul Asiei are multe titluri cucerite) și concursurile auto-moto. În Macau sărbătorile se țin lanț tot anul. Din amestecul de peste patru secole de tradiții laice și religioase chino-portugheze, s-a născut o serie de festivaluri, care încântă localnicii și turiștii. Sărbătorile încep cu Anul Nou european, urmat de marele festival al Anului Nou Chinezesc din ianuarie februarie, apoi de Festivalul de Artă din martie, Festivalul Dragon Boat din iunie, Festivalul Ghosts 202 din august și Festivalul Internațional de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Restaurant Fernando, care-ți oferă un ulcior de vin Sangria înainte de masă. Tot în Coloane, mai poți vizita statuia A-Ma de 20 m, ridicată în 1998. A-Ma a fost o fată simplă din provincia Fukien, devenită în credința localnicilor Zeița Mării, care salva marinarii pe timp de furtună. Satul Cultural A-Ma de alături, cuprinde clădiri de pe timpul Dinastiei Qing cu un palat și un muzeu. După vizitarea Templului Țin Hau (sau Templul A-Ma), poți trece pe la Parcul
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Breaza pentru suma de 250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
activitatea Caselor Naționale. Dintre întemeietorii acestui locaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea. După 1900 în cadrul acestei instituții funcționau: un cor, o echipă de teatru și o fanfară formată din localnici. Tot aici sunt de amintit conferințele ținute de mari personalități ale culturii naționale precum: Gheorghe Țițeica, dr. Mina Minovici, Sextil Pușcariu, Ion Simionescu, Simion Mehedinți, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Tudor Vianu, George Călinescu, Gala Galaction, Ion Marin Sadoveanu. În anul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]