6,722 matches
-
băiețește. Nu se omora după inele, cercei, sau alte podoabe. Dar brățara de la Claudia era altceva. Îi plăcuse de la-nceput amestecul ei geometric, în nuanțe cafenii. Și-o pusese de două ori, pe sub mînecile puloverelor lăbărțate. Tița o ascultă pe mătușă și, năpădită de gînduri negre, dădu fuga acasă. Prin geamurile verandei văzu cîteva vecine în negru. Intră să-și vadă tatăl... Îl puseseră deja pe masă. De disperare, sparse toate oglinzile - acoperite cu pînză - din casă. S-a-ntors în București imediat
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
Brancea, o văduvă fără copii, pe care bătrânul o primise în casă, ca menajeră, după moartea propriei soții și care jucase rolul unei mame adoptive pentru tânărul Brumă. De altfel, ea este cea care descoperă cadavrul, după cum își informează Costache mătușa: "îl găsise în fotoliu la birou, cu capul căzut pe-o coală de hârtie, cu degetele zgârcite pe condei. Tocmai începuse să scrie ceva...". Semințele intrigii terifiante acum se sădesc. Natalia devine, brusc, curioasă: "Ai văzut hârtia?". Fiul lui Manole
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-și viziteze nepotul la conac, unde este întâmpinată de Maria Brancea, care o informează că tânărul Costache nu a ieșit încă din cameră. Subit, bătrâna realizează cu îngrijorare că, în seara precedentă, îl lăsase pe Brumă în compania lui Păun. Mătușa Natalia decide că trebuie să intre cu forța și, cu ajutorul grădinarului, sparg ușa din fundul coridorului: " În odaia de culcare, patul era neatins. Intrară în birou. Trupul lui Păun rostogolit peste trupul lui Brumă rămăsese cu capul pe umărul acestuia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bătrâni cu oamenii, cu trupuri omenești mai ales...". Capitolul următor reia firul întâmplărilor din dimineața subsecventă, când, la masă, Simina, sora mai mică a Sandei și nepoată a Christinei, face o confesiune uluitoare, declarând că este vizitată, în vis, de mătușa ei moartă, care-i declară că doar din partea ei mai simte iubire. Este momentul în care naratorul ne poate furniza, jamesian, prin gura doamnei Moscu, primele detalii legate de Christina, ucisă în timpul răscoalei din 1907. Tinerele fete o cunosc doar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este esențială, ea oferind o cale spre însăși natura lucrului. Cel puțin două locuri din Copilărie berlineză... sunt revelatorii din acest punct de vedere. Primul este fragmentul „Steglitzer ecke Genthiner“, „Steglitzer colț cu Genthiner“, în care Benjamin povestește cum strada mătușii sale Lehmann era, în copilărie, învăluită de magia unei etimologii subiective: Steglitz-Stieglitz (sticlete). Această magie a numelor impregna decisiv percepția: „Und hauste nicht die Tante wie ein Vogel, der reden konnte, in ihrem Bauer?““ La fel, în alt fragment, hala
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
atunci când te întâlnești cu cineva. Reține! II.2. STRADA POLITEȚII Joc de rol Imaginează-ți că ești în locul Miei și că ai plecat de acasă la școală. Pe drum te întâlnești, pe rând, cu un coleg de școală, cu o mătușă și cu doamna învățătoare care se îndreaptă și ea spre școală. Apoi ajungi în clasă și îi vezi pe colegii tăi. Scrie în fiecare căsuță de mai jos formula de salut potrivită. Realizează un dialog din care să reiasă toate
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
să-ți dai telefonul pe “silențios” pentru a nu întrerupe activitatea, deranjându-i pe ceilalți. III. BUNA-CUVIINȚĂ ACASĂ III.1. FAMILIA TA Familia Miei este alcătuită din trei membri: mama, tata și fetița. Desigur că ar mai fi și bunicii, mătușile și unchii. Toți o iubesc mult și uneori o cam alintă, astfel că Mia mai uită uneori de bunele maniere atunci când este în familie. cuvintele magice care ar trebui să însoțească orice rugăminte. Mia știe că mama ei îi iartă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
am avut așa impresie.") însă rezervat cu ironie față de cea a tînărului Emil Isac care îi solicita în anii 1911 o prefață: "O fată, intrînd în bal împodobită cu toate grațiile frumoasei vîrste, nu mai are nevoie de recomandația unei mătuși." Unii contemporani au notat despre Caragiale impresii contradictorii ("June pesimist, sceptic și cinic" Iacob Negruzzi, "totdeauna vesel, sarcastic, glumeț" Pantazi Ghica) sau l-au stigmatizat ("Caragiale, ăla, berarul") așa cum la rîndu-i a procedat nu de puține ori: "Nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care nu-și găsesc pe solul românesc substanța (fondul): în localitatea Cocioc (Teatrul la țară) se constituie prima Societate dramatică națională rurală avînd ca membri pe Niță Zâmbatu, Mitică Șontoroagă, Gheorghe Fleașcă, Neacșu Buleandră, Nicolae Pârțan; în Art. 214 clanul mătușilor cuprinde pe Răduleasca, pe Popeasca, pe Ioneasca, pe Otopeanca, pe Hurdubiloaia, pe Popeasca ailaltă a lui Mache al popei Zamfirache, de-i mai zice și Ampotrofagu; același efect poate fi obținut prin glisarea numelor între reprezentanții diferitelor generații după modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
prin glisarea numelor între reprezentanții diferitelor generații după modelul Jean, fiul lui Ion: la domnul Stavrache Stavrescu, proprietar în strada Grațiilor no.13 bis stau în gazdă domnișoara Matilda Popescu cu mama sa Ghioala Popescu și domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa Anica Ionescu (Proces verbal); trecerea antroponimelor asupra regnului animal devastează semnificația acestora din care nu rămîne decît ridicolul: Zambilica e o cățelușă foarte frumușică, Bismarck dulăul ofițerului care șade cu chirie la Papadopolina, Bubico este copilul lui Garson și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mine [...] la fiecare îmbucătură mă gândesc cum îți ar fi plăcut de mult." În perioada premergătoare căsătoriei, Mateiu parcursese o etapă de severe privațiuni, așa cum rezultă și din amintirile Ștefaniei Velisar Teodoreanu: "L-am întâlnit pe Matei prima oară la mătușa mea Margareta Miller-Verghy [...] domn de oarecare vârstă, distins și urât [...] parcă era dintr-o ilustrație veche de roman franțuzesc [...] înfățișarea neașteptată [...] aerul desuet [...]. Era în întregime mic, îngust și pirpiriu, și totuși impozant în felul lui [...]. Hainele lui Matei erau
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cățelușă, Zambilica, foarte frumușică! șade alături de mine; suntem prietene; și dumnealui (arată pe Bubico), curte teribilă! (Către Bubico:) Craiule!... [...] Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, care era soră cu Zambilica a Papadopolinii, ceea ce, care va să zică, însemnează că Zambilica este mătușa lui Bubico după mamă..." Panoplia trivialului se întregește și cu celebra înjurătură națională in extenso într-un raport oficial al procurorului, Telegrame: Atunci Costăchel Gudurău care sta la altă masă criticînd guvernul gura mare, sculat și apostrofînd directorul strigat ba
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a satului, dar are și acea sensibilitate prin care îi dovedește copilului că îi poate oferi alinare în orice moment dificil al vieții. Smaranda este o femeie deschisă, prietenoasă, bucuroasă de oaspeți. După întâmplarea cu pupăza, ea o cheamă pe mătușa Mărioara, cu care se certase, din pricina lui Nică, la o masă bună, cu plăcinte și un pahar de vin, „ca cele rele să se spele, cele bune să s-adune”. Mama scriitorului dobândește valențe magice, reușește să se ridice deasupra
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Cardinal Mermillod „Inima mamei este casa copilului” Henry Ward Beecher „Cele mai frumoase din toate alte lucruri în viață vin doi câte doi sau trei de zeci și sute. Mulțime de trandafiri, stele, apusuri de soare, curcubee, frați și surori, mătuși și veri, dar numao mamă, în întreaga lume.” Kate Douglas Wiggin „Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi-aduc aminte; și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat când îi sugeam țâța
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
prin care am trecut: la mijlocul drumului între Arad și Șiria sunt în câmp deschis cele două cârciume 101. În Pădureanca descoperim, de asemenea, o anume comuniune cu lumea prezentată. Acțiunea se desfășoară și în Șiria, comuna natală a scriitorului. O mătușă a sa, "pădureancă", fire independentă, Catarina, fiica lui Paia Slavici, se mărită în Curtici după bogătanul Sofronie Gîrba, om moale, fără voință, întocmai ca Iorgovan din nuvelă. Căsnicia pare să nu fi mers bine încă de la început și în 1867
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al Mariei lui Ilie. Era frate cu Ionuț Țăran din Preluca. Căsătorit a doua oară, și-a cam Îndepărtat copiii de el,(Nuțuca, Gheorghe și Sofronia. Pe aceasta din urmă a crescut-o și a purtat-o la școală o mătușă, Mărița Mariei lui Ilie, care stătea În Preluca, soră cu tatăl, iubind-o de parcă ar fi fost copilul ei). Cu ea am bătut drumul până la Școala din Părău și apoi la centru, timp de șapte ani. Puțin pistruiată, dar ageră
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dulău ciobănesc, gata să sară poarta și să-i rupă. Nu vă fie teamă! Aici stă uncheșul Sandu și ne adăpostește el undeva câteva zile, zise Traian Pop. Vezi, Sandule, cinei că acesta latră la oameni, Îl știu eu, zise mătușa Toderică. Cu lămpașul aprins, strigă de pe prispă cam speriat: Cine-i acolo? Om bun, uncheșule, zise Traian Pop Da ce-i cu voi, măi băieți, acu În miez de noapte? Vin și ne dă drumul că suntem mai mulți! Prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru nevestele gravide. Faptul că Ana din romanul Ion de Liviu Rebreanu va naște la câmp când era la secerat nu e doar așa o poveste. Astfel de scene s-au Întâmplat și la noi În sat. Îmi amintesc cum mătușa Maria a lui Neculai a Nastasiei a născut pe unul din cei zece copii la câmp În timpul secerișului. I-a venit vremea, bietei femei, atunci acolo la câmp unde l-a și născut. I-a tăiat buricul cu o seceră
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se Îmbrățișau. De acum nu mai aveau voie să se certe niciodată și se adresau unul altuia cu fârtate, În cazul bărbaților, și cu surată În cazul femeilor. Copiii lor, mai târziu, când veneau pe lume, le ziceau unchi sau mătușă. Era aceasta o frumoasă abatere de al regula potrivit căreia neamurile nu ți le alegi. * * * Cât privește atitudinea În fața morții a oamenilor acestora ai muntelui, cred că este necesar să stăruim ceva mai mult. Apropierea de momentul extincției la orice
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nivelul de reușită școlară a copilului. Per global, aprecierile mamelor și taților sînt aproape identice. Bunicii din partea mamei sînt cei care se implică cel mai mult în educația nepoților, apoi un frate sau o soră mai mare a copilului, unchi, mătuși, iar bunicii din partea tatălui au o poziție ultimă, foarte apropiată de cea a verișorilor. Am putea presupune că interacțiunile copilului cu rețeaua de rudenie sînt mediate, în primul rînd, de mamă și că aceasta favorizează familia ei de proveniență. Relația
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tatălui 44 16% 65 28% 87 24% 132 29% 335 26% Bunicii din partea mamei 44 30% 65 37% 87 38% 133 45% 336 40% Fratele sau sora mai mare 44 48% 65 42% 87 38% 131 30% 334 36% Unchi/mătuși 44 27% 65 23% 86 31% 133 34% 335 30% Verișori/verișoare 44 16% 65 15% 87 28% 133 30% 336 25% TATA: Pe lîngă părinți și profesori, care persoane au o influență educativă importantă Media generală 5-7 sub 7
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tatălui 40 22% 61 20% 77 25% 123 28% 308 26% Bunicii din partea mamei 40 30% 61 34% 77 40% 124 44% 309 40% Fratele sau sora mai mare 40 45% 61 41% 75 33% 124 33% 307 36% Unchi/mătuși 40 22% 61 26% 73 30% 125 36% 306 30% Verișori/verișoare 40 23% 61 23% 75 27% 123 29% 306 27% Rangul nașterii copilului este clar asociat cu implicarea rudelor în educație: influența bunicilor, atît din partea mamei, cît și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
puțin consistentă cu cît copilul are mai mulți frați mai mari tabelul 3.16, Anexa 3. Invers, frații sau surorile mai mari sînt percepuți ca avînd o influență foarte însemnată în familiile cu doi sau mai mulți copii. Implicarea unchilor, mătușilor și a verișorilor nu pare a fi influențată de rangul nașterii copilului. Primii născuți, avînd performanța școlară cea mai bună, beneficiază în cea mai mare măsură de interacțiunea cu adulții. Ei fac parte, după cum știm, în marea lor majoritate din
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
28% 35 34% 33 36% 335 26% Bunicii din partea mamei 61 36% 49 29% 155 42% 35 37% 33 61% 336 40% Fratele sau sora mai mare 61 49% 49 27% 154 34% 35 31% 32 38% 334 36% Unchi/mătuși 61 36% 50 24% 153 27% 35 37% 33 33% 335 30% Verișori/verișoare 61 28% 50 16% 154 25% 35 37% 33 24% 336 25% TATA: Pe lîngă părinți și profesori, care persoane au o influență educativă importantă Studiile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
30% 26 19% 49 27% 308 26% Bunicii din partea mamei 24 29% 96 39% 113 42% 26 31% 49 49% 309 40% Fratele sau sora mai mare 24 50% 95 39% 112 31% 27 37% 49 35% 307 36% Unchi/mătuși 24 46% 94 22% 111 25% 27 52% 49 37% 306 30% Verișori/verișoare 24 29% 95 25% 112 23% 27 41% 48 29% 306 27% TABELUL 3.16. Ponderea rudelor considerate importante, de părinți, în educarea copilului în funcție de rangul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]