5,243 matches
-
Teatrului Național, cu piesa "Zoe sau Amantul împrumutat", "vodevil cu cântece". Clădirea teatrului a fost construită în stil baroc în cea mai mare parte, avea un parter cu 338 staluri, trei rânduri de loji, un foaier luxos cu scări de marmură de Carrara și o mare galerie, unde aveau acces studenții și elevii, în mod gratuit. În primii doi ani de la deschidere, teatrul a fost luminat cu lumânări de seu iar din 1854 s-au folosit lămpi cu ulei de rapiță
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
agreat niciuna dintre variantele de frescă prezentate pentru a fi executate pe pereții rămași „în zidărie aparentă”, se pare că din cauză că nu apărea și el reprezentat. Ulterior, cărămida aparentă din zona rezervată frescelor a fost îmbrăcată cu un placaj din marmură de Rușchita. Modificarea din 1983 - În anii 1980, la cererea lui Nicolae Ceaușescu, clădirea a fost complet remodelată la exterior și parțial la interior (s-au păstrat parțial din versiunea originală foaierele), de către o echipă condusă de arhitectul Cezar Lăzărescu
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
analiza monumentele din partea dobrogeană a Moesiei Inferior care au reprezentate motivul "Pomului vieții". Din acest teritoriu provin șapte astfel de monumente, toate funerare, dintre care cinci de la Tomis, iar două de la Capidava. Șase dintre acestea sunt scrise pe monumente de marmură și una singură pe calcar. În ceea ce privește limba inscripțiilor, patru sunt în limba greacă, iar celelalte trei în limba latină. Din punct de vedere cronologic cea mai timpurie provine de la Tomis și datează din secolul I d.Hr., iar cinci sunt datate
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
conflictele sângeroase din perioada Republicii Ungare a Sfaturilor susținute de URSS. Astfel, la Kereki a fost ridicată o statuie din lemn, în mărime naturală, reprezentându-l pe Horthy. La Debrețin, pe zidul colegiului evanghelic, a fost amplasată o placă de marmură în onoarea sa, pe locul unde una similară fusese înlăturată în 1947. De asemenea, în Budapesta urmează să fie amplasată o statuie ecvestră a conducătorului. Imagini Video
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
Samos, iar un al treilea prin Peloponez și Creta până la Rhodos, despărțind Egeea de Mediterană. Multe insule au porturi și golfuri sigure, însă navigația pe mare este în general dificilă. Unele insule sunt de origine vulcanică, fiind întâlnite zăcăminte de marmură și fier. Există două insule mari, care țin de Turcia: "Bozcaada" (în greacă: Τένεδος "Tenedos") și "Gökçeada" (în greacă: Ίμβρος "Imvros"). Majoritatea insulelor însă (95%) aparțin Greciei, Marea Egee putând fi practic considerată ca o mare interioară a acesteia, sursă de
Marea Egee () [Corola-website/Science/302748_a_304077]
-
caritate față de săraci. A murit în ziua de Crăciun a anului 795, după un pontificat de aproximativ 24 de ani. Carol cel Mare a plâns atunci pierderea unui prieten și a unui părinte spiritual; a dispus ca pe lespedea de marmură a lui Adrian I să fie cioplit un epitaf de 19 versuri, lespedea în prezent este zidită în peretele din spate a porticului din Bazilica Vaticanului (cf. G.B. De Rossi, "L’ inscription du tombeau d’ Adrien I", în "Mélanges d
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
clădirii a fost înlocuită cu inscripția "Casa Centrală a Armatei". După 1989, aceasta a fost înlocuită cu inscripția "Cercul Militar Național". Legea 346 din 21 iulie 2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, prevede, între altele: O impresionantă scară din marmură, în dublă pantă, conduce oaspeții către etajul al doilea și către sălile de recepție. Scările de acest tip nu sunt doar simple elemente de legătură, ci sunt gândite ca parte din regia unui ceremonial. Pe durata parcurgerii sale, vizitatorul are
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Scările de acest tip nu sunt doar simple elemente de legătură, ci sunt gândite ca parte din regia unui ceremonial. Pe durata parcurgerii sale, vizitatorul are prilejul să vină în contact, treptat, cu ambianța interioarelor, să le admire. Sala de Marmură a fost destinată de la început celor mai importante evenimente, poate fi socotită astăzi una dintre cele mai reușite realizări ale arhitecturii românești. Ferestrele înalte arcadate de pe latura dinspre Bulevardul Regina Elisabeta își găsesc echilibrul în șirul de coloane înalte care
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
Motivele decorative sunt de evidentă inspirație antică, cu stilizări și prelucrări în stilul epocii. Săbii, stilete, scuturi, lănci, coifuri, săgeți, Victorii înaripate, zeități ale războiului fac aluzie, toate, la mediul militar. Sala Maură se află plasată în prelungirea Sălii de Marmură. Ea are pereții îmbrăcați în lambriuri din lemn de calitate, cu motive ornamentale discrete. Plafonul este conceput din casete, decorate cu motive florale stilizate și acoperite cu foiță de aur. Sala Bizantină își trage numele de la concepția în stil bizantin
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
ars în întregime. Astăzi se mai păstrează doar terasa ce oferă o superbă panoramă asupra orașului și urme ale „căzilor” de piatră pentru răcit sticle în mica peșteră. În anul 2001 Consiliul Județean Brașov a ridicat înăuntru o cruce de marmură, iar în 2006 a remontat literele ce compun numele municipiului (după ce anterioarele, din 2004, fuseseră smulse de vânt) în dreapta terasei, asigurându-le iluminatul artistic pe timp de noapte. Construită în 1865, Casa de tir ("Schützenhaus", în germană) a reprezentat multă
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
dăruit cu pasiune de amant credincios. Răsplată ți-a fost izbândă și locul ce-l ocupi în plastică românească."Ion Irimescu. „Există sculptori care sculptează liniștea. Există sculptori care sculptează spațiul și alții violență. Marcel Guguianu sculptează tandrețea. El iubește marmură albă de Carpați, la fel și pe cea cu nuanțele de mozaic ale Munților Pentelici. El evita planurile unghiulare, dure, taietoase pentru a privilegia curbele lente și sinuoase, suprafețele uniforme, continue, fluide pe care lumina alunecă în mângâieri imperceptibile. Umbrei
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
de toată curbura Munților Carpați, de Iașii Teiului eminescian, de triunghiul Bârladului care duce în moarte din dragoste. Marcel este îndrăgostit mereu de toate femeile care ajung soprane deasupra Europei, fluturi multicolori în admirația lumii și subiecte pentru așezarea în marmură. Marcel Guguianu se înscrie în zodia mării dăinuiri, avându-l cap de linie pe Brâncuși, Medrea, Paciurea, Mantu și isprăvind cu din nou nemurirea, ceea ce înseamnă, cu Apostu, Irimescu și Anghel și cu toți cei ce vor șui în eposul
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
în eposul neamului românesc. Marcel Guguianu vine din pietrele României și va urca în Munții Carpați, al acestei țări, ca stâncă detunata pe care o vor tăia cu dragoste și suferința toți sculptorii viitorimii numiți de Dumnezeu. Marcel e de marmură, de cântec și vin băut cu copii din flori. Marcel sunt eu, tu, el și noi înșine. Dincolo de frumusețea lui începe răsăritul soarelui și asfințitul lunii. Marcel este singurul sculptor de purpura albă.” Cu dragoste, Fănuș Neagu. Mădălina Firanescu Eternul
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
prin felul unic în care „sculptează tandrețea”. „Atâta timp cât am să trăiesc, Femeia o să fie - în sensul frumos-vesnica mea preocupare”, mărturisea maestrul. Un moto care explică emoția care țâșnește din lucrările sale, în care greutatea pasiunii o egalează pe cea a marmurei și a bronzului. Marcel Guguianu - seducția feminității Valentin Ciucă - membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă Dacă artă a fost definită drept ceea ce place fără de concept, acest lucru nu înseamnă că artiștii nu-și configurează o viziune și o
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
viului. Studiile libere de artă au avut avantajul de a nu-i bloca imaginarul în formule impuse de autoritatea unor maeștri ci, dimpotrivă, să-și configureze de timpuriu o sigla de identitate și stil. Indiferent că a lucrat în piatră, marmură sau bronz, a visat să plampdeasca o lume a femininului ca principiu esențial al regenerării organice. Viața seamna în opera să cu un veritabil și continuu elogiu adus feminității, maternității ca elemente constituționale ale misterului lumii. Afin soluțiilor irimesciene a
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
știe să impună armonie, Și-n artă lui, cea limpede și vie, Creația divină o îngâna. Sfârșitul lumii iarăși ne încearcă, Trăim, gheboși, în niște paranteze, Ca într-un fel de resturi de la Arca, Dar mai exista conștiințe treze, Când marmură consimte să urmeze Aceste mâini, din alte veacuri, parcă. Până în urmă cu câteva zile, Sala Dalles a fost gazda unei expoziții de excepție: Retrospectivă Marcel Guguianu. Plasticianul Tandreții, așa cum a fost numit, a reunit la un loc, cu prilejul închiderii
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
loc, cu prilejul închiderii, multe personalități de calibru: Sabin Bălașa, Adrian Păunescu, Răzvan Theodorescu, Cornel Todea, Mugur Isărescu, Ioan Talpeș, Adrian Vasilescu, Monica Davidescu ș.a. Artistul, ale cărui lucrări stilizează eternul feminin în sculpturi unice, realizate în materiale diverse, de la marmură la bronz, Guguianu este, la 85 de ani (vârstă pe care a aniversat-o recent, prilej cu care îi uram La mulți ani!), acelasi veșnic îndrăgostit. Femeia, fie ea mama, sora, soție ori prietena, îi inspiră creații care își revendică
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
turlă înaltă, a cărei îmbinare cu restul ansamblului se face prin bolți, rezultând un tot arhitectonic de o zveltețe inegalabilă. În fața intrării se află un agheasmatar deschis, a cărui cupolă cu arcuri dantelate se sprijină de patru coloane, lucrate în marmură de felurite tonuri și împodobite cu desene (1516-1517). Precum întreaga biserică, și acesta reprezintă o admirabilă operă de artă. Văzut dinspre apus, agheasmatarul cu invelitoarea de plumb și crucea aurită se proiectează pe cele 12 trepte care urcă spre intrarea
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
susțin crucile sunt aidoma unor mari bijuterii lucind în soare. În interior, pe lângă zugrăveală executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor și tâmplă făcută din marmură, bronz aurit și onix, pe lângă icoanele ei lucrate în mozaic, atrage atenția, ca o excepțională realizare sculpturală, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli; aceste coloane dau cu adevărat o impresie de viu și
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
fasciculate conform modelelor orientale, colonete ca ale bisericilor rusești, vase persane din care se ridică ramuri înflorite, motive geometrice întâlnite și în Georgia și Armenia, paramentul împărțit de o centură în formă de sfoară răsucită încadrată de două benzi de marmură decorate în stil renascentist sau baroc. Toate acestea se aranjează într-o unitate căreia lumina pare să-i dea viață. În plus subliniată printr-o colorare lazurit pusă în evidență prin aurire, această decorație contribuie din plin la celebritatea pe
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
timp de 25 ani al mănăstirii (1971-1995) și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1981-1995). În perioada stăreției sale, s-au efectuat lucrări de reînnoire ale bisericii (s-a refăcut acoperișul cu tablă de zinc, s-a pardosit interiorul cu marmură, s-a înnoit mobilierul, veșmintele, vasele de cult etc.), s-au refăcut casa domnească, stăreția, turnul-clopotniță, cuhnea, zidurile de incintă etc. În sala gotică s-a amenajat un paraclis. În afară de acestea, starețul Mitrofan a amenajat o modernă gospodărie anexă. Prin
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
istorice" din 1913 în care apar numeroase ilustrații de mare interes, au constatat o serie de intervenții care au denaturat aspectul inițial al clădirii și anume: Pe peretele nordic al acestei clădiri a fost amplasată în 1930 o placă de marmură cu următoarea inscripție: Pe latura de nord-est a incintei, la mică distanță de curtină ca să nu întrerupă drumul de strajă, se află o clădire fortificată cu un etaj, care a servit drept casă domnească pentru Gheorghe Duca. Palatul este construit
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
48 de ani, din cauza unei pietre la ficat „care a rupt vezica fierei și a căzut în pântece unde a făcut puroi”. Este înmormântat în Cimitirul Bellu. În anul 1903 a fost realizat un monument de către sculptorul Ion Georgescu, din marmură albă de Carrara, care a fost demolat în anul 1948 de autoritățile comuniste. În prezent, un bulevard din sectorul 2 al capitalei îi poartă numele.
Emilian Pake-Protopopescu () [Corola-website/Science/302927_a_304256]
-
în partea de vest, cu fața către Neva, a fost complet reproiectat în anii 1790-1793 de Giacomo Quarenghi. El a transformat anfilada originală cu cele cinci camere de stat într-un apartament cu trei săli vaste, decorate cu coloane din marmură apărentă, basoreliefuri și statui. O a doua suită de camere de stat aflată la sud de Biserica Mare a fost amenajată pentru Ecaterina a II-a. Între anii 1787 și 1795 Quarenghi a adăugat acestei suite o nouă aripă de
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
din urmă, după unsprezece ani de construcție și de conflicte între arhitecți, primul muzeu de artă din Rusia, Muzeul Imperial Ermitaj, a fost deschis pe 5 februarie 1852. Fațadele clădirii au fost inspirate de arhitectura schinkelescă, având trei arcade din marmură gri. Întregul complex este remarcabil pentru planurile asimetrice ale aripilor și etajelor sale. Din ordinul țarului, vizitatorii muzeului erau obligați să poarte rochie de seară, chiar și dimineața. Țarul a decretat, de asemenea, că jobenele gri sunt pălării „evreiești” și
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]