5,440 matches
-
și ireale) alte părți diferitele perspective și retrospective de interpretare ale textelor, probate istoric, dar mai ales valoric-transtemoral. A.B.Prin ce faceți, dar și prin pledoariile pe care le aveți referitoare la artă, sunteți un autor care își ia menirea în serios. Într-un mod clasic, să zic, chiar dacă aveți un travaliu pregnant în valorificarea literaturii avangardei, în special a celei ruse și ucrainene. Pornind de la seriozitatea actului scriitoricesc, cum vedeți, pe de altă parte, parcă minimalizarea lui de tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
al ființei. În adăpostul ei locuiește omul. Cei ce gândesc și făuritorii de vers sunt veghetorii acestui adăpost. Când am aflat că făuritorii de vers sunt veghetorii acestui adăpost, mi-am pus noi întrebări: pot fi, sunt eu acela? Este menirea Poetului, făuritor de vers: să vegheze acest adăpost al ființei. Este cel mai puternic argument ce ne obligă să ne iubim limba neamului; să o apărăm, azi, când este atât de neglijată de lucrătorii unor ziare și reviste, unele chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ecou. După părerea mea, nu poți construi un concurs de literatură adresat tinerilor dacă nu ai niciun habar despre literatura celor mai noi promoții literare și tendințele ei actuale. Ce să cauți în fruntea unei asemenea instituții care are că menire descoperirea și sprijinirea curentelor și tendințelor novatoare din cea mai dinamică literatură a momentului, dacă nu ai niciun fel de pregătire în acest domeniu, nu ai descoperit, promovat și urmărit măcar un creator? Dacă nu ai scris despre poezia sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
B.Pentru finalul interviului, v-aș ruga să transmiteți un gând cititorilor... Toată stima mea cititorilor, o castă apreciabilă, elita umanității bruiată de globalismul atotcuceritor. Relația scriitor-cititor e un amor etern și indestructibil. Fără cititori literatura n-ar avea sens, menire, nutrient. Cristina Rhea Am găsit Viena drept un spațiu absolut unic și încântător, cu multe bijuterii culturale, un loc în care oamenii trăiesc relaxați și extrem de civilizat... Deși încă de mică am fost autodidactă, impulsivă și originală de felul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aici se Înțelege cu totul altceva. Clubul nu e o reuniune de seară, cu jocuri de cărți și distracții și nici o reuniune politică cu cancanuri și susțineri de candidaturi. Clubul de aici are o serioasă bază socială și culturală, cu menirea de a strânge rândurile, de a promova, de a spori educația fiecărui cetățean. Clubul pe care-l vizităm face parte din cea mai mare organizație socială americană, denumită Clubul 4H. Aceste cluburi sunt răspândite pe toată Întinderea țării, din care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de la Pitești. Cartea folosește și o altă sursă de informații, neglijată până acum-interviurile directe cu supraviețuitorii. Dacă unii dintre ei au mai scris sau au mai vorbit despre Pitești (cazul lui Traian Popescu, de pildă), interviurile luate acestora având doar menirea de a le completa informațiile, am reușit să stăm de vorbă și cu victime care fie nu au vorbit deloc până acum despre experiența lor, fie au făcut-o prea puțin. Dintre numele cele mai importante am aminti aici pe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să-l conving să ia aminte asupra persoanei mele, prin puterea propriului exemplu. Abia atunci va deveni atent la mesajul meu și mă va urma fără să mai insist. Concluzie: Iisus-Dumnezeu a trebuit să devină Om pentru a-Și desăvârși menirea - noi ar trebui să devenim sfinți și să ne prezentăm ca oameni. CREDE ȘI NU CERCETA! Pentru un individ cu formație intelectuală este dificil de acceptat și urmat acest precept. Personal, mi-l însușesc în măsura în care am convingerea că vine dintr-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Bucovina a luminat ca un far nestins și generațiile următoare pe acest colțișor de țară. Includerea acestui nume - Bucovina - pe fruntea acestei foi este, așadar, un tribut de recunoștință, expresia voinței țării de a simți și făptui românește; b) Astăzi menirea acestui colțișor de țară s-a schimbat. El trebuie să redevină ce a fost sub domnia Marelui Ștefan Vodă, pază harnică la frontierele țării mari românești. În interesul statului unitar am cerut în programul nostru să se înființeze și la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de vedere, că se va putea controla averea tuturor înalților dregători, a oamenilor politici care au ocupat sau vor ocupa posturi înalte în cadrul conducerii statului. Pe lângă că este chemată să scoată din viața politică pe cei necinstiți, legea are și menirea să întărească încrederea cetățenilor în slujbașii statului, în conducătorii lor politici și administrativi... „Pilde din alte țări” este un alt demers care vizează evitarea păgubirii țăranilor de „roadele muncii lor din cauza intermediarilor, adică a negustorilor care le cumpără produsele pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și preoți, funcționari, învățători și tot poporul au trebuit să înțeleagă că numai o solidaritate fermă ne va duce, cu pași repezi, la realizarea dorințelor noastre, mărind prestigiul și autoritatea poporului nostru românesc din Bucovina, care ca băștinaș, are dreptul, menirea și chemarea de a fi întâi în țară.”... Această gazetă înlocuia Revista politică de la Suceava, iar pentru a o organiza, membrii Societății bucovinene „Concordia” l-au chemat din Transilvania și l-au folosit pe publicistul Pompiliu Pipoș, care redacta partea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zi de sâmbătă. În „Să ne regăsim” redacția își propunea ca „în locul pizmei și urii” și să ne „împrietenim, să pășim spre regenerare, punând temelii noi pentru o viață nouă!” Invitați să facă abonamente, cititorii aflau și mai clar că menirea ziarului era „de a strânge rândurile românilor de bine pentru organizarea energică și dezinteresată a intereselor românești di Bucovina.” Ziarul vorbea despre cei cinci ani de când democrații dlui Fl. Lupu „au pus mâna pe Centrală”; despre adunarea preoților români pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți”, „Privire generală asupra literaturii beletristice românești”, „Un odor din Mânăstirea Sucevița” ș.a. * Almanachul Literar pe anul 1903 era realizat de „Întrunirea academică română Bucovina”, la Societatea tipografică Bucovina, Editură proprie, care în prefața, nesemnată, spune că lucrarea „va avea menirea să fie răspândită și citită în fiecare cabinet de lectură și în fiecare familie românească”, adăugând: „Dațivă deci mâna dreaptă / Cu un sacru jurământ, / Că-n unire și frăție / Vom trăi pân' la mormânt.” Cuprindea : aforisme de dr. Nica Țucan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nichita, Cernăuți, la editura proprie a autorului, Piața Daciei nr.6 și tipografiat la Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”. Începe cu o prefață semnată de autorul care crede „ că în fiecare an succede a edita un nou exemplar”, pentru că, „menirea almanahului este și va fi, întotdeauna, a lumina științele cele mai de înainte și cele curente de la oamenii cei mai însemnați din lume” la care „le pun și pe ale mele proprii.” Acest almanah - spune prfațatorul - nu este nimic altceva
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scriau chiar pe atunci nu: limbă mămească, respepta, miezicul, năciunălitate, probavăr, carăpter etc., ci, limbă modernă, respecta, mediul, naționalitate, probabil, caracter... Între aceștia se distingeau George și Alecu Hurmuzachi în chiar corpul revistei. Ei își dădeau seama până și de menirea neologismului... (Victor Morariu - cronică în Junimea Literară nr.13/1933, cu ocazia sărbătoririi al 70-lea an de existență a Societății pentru cultură...) * Ion Gh. Sbiera (1 XI 1836-22 X 1916) este unul dintre intelectualii bucovineni care, în 1862, s-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
slavismului să se înece, fără a mișca un deget măcar, comune mari românești, ca Cuciurul-mare, unde s-au constatat la ultimul recensământ aproximativ 10.000 de suflete românești, dintre care 3200 sunt alegători, și ca Mihalcea, acest sat conștient de menirea sa națională, care a închis cu puterea școala ruteană de acolo, fiindcă i se refuzase în curs de mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românii bucovineni au rezistat atât perioadei „Homo sovieticus”, cât și astăzi, când naționaliștii ucraineni exacerbează exclusivitatea intereselor ucrainene... Când conștiința apartenenței naționale a românilor bucovineni continuă să fie pusă încă la grea încercare, revista de față, crede Alexandrina Cernov, are menirea să „recupereze adevărul istoric, ”cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viață spirituală religioasă, dicționare bibliografice, portretele reprezentanților științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul Bucovinei, revista - se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Prin noi înșine” Semnificative devin versurile lui G. Coșbuc de pe pagina a doua a copertei: „Trăiesc acei ce vreau să lupte Iar cei fricoși se plâng și mor. De-i vezi murind, să-i lași să moară Căci moartea e menirea lor.” Din numărul doi, iunie-iulie 1992, editat în colaborare cu Editura „Licurici” din Suceava, am reținut tableta „Românul se trezește”, de Dimitrie Covalciuc, din care cităm: „Sentimentul fricii l-a părăsit cu desăvârșire și în sufletul lui s-a sădit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
problemă importantă de rezolvat: dirijarea către cititori a ziarelor și revistelor - către arhive și biblioteci -, nu către topitorie! „Avem datoria de a cunoaște trecutul presei românești, căci ea ne legitimează drepturile, aspirațiile”... spune prof. I. Hangiu. Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de mondializare și globalizare, căutarea rădăcinilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Direcției Literare care cuprindea "toate problemele legate de creația literară și de punerea la dispoziția maselor populare a cărților de literatură originală și străină. În ansamblul preocupărilor Ministerului artelor și Informațiilor, Direcția Literară ocupă deci un loc important, întrucât are menirea să îndrumeze și să organizeze una dintre cele mai ascuțite arme ideologice literatura". Se urmărea "a da pe linie de stat o cât mai largă contribuție în vederea introducerii liniei Partidului Muncitoresc Român în sectorul creației literare și pentru combaterea ascuțită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a creat o nouă metodă artistică, realismul secolului socialismului, realismul socialist. El se deosebește de realismul clasic, tradițional, prin intenția educativă conștientă a autorului. Ideea se întemeiază pe concepția marxistă asupra gîndirii revoluționare care, în loc de a oglindi doar realitatea, are menirea s-o transforme, și pe principiul leninist al spiritului de partid în literatură, care consideră literatura ca o armă în lupta de clasă și o unealtă în construcția socialistă". Deviza pe care o afirmă coraportorul cu Probleme ale poeziei, Dan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Și ni se prezintă un exemplu elocvent: "Astfel, curînd după apariția fabulelor lui M. Breslașu, în presa de dreapta a fost publicată o cronică (autor: Șerban Cioculescu) în care se afirma verde că poetul, preocupîndu-se de probleme politico-sociale, își trădează menirea și că tendențiozitatea (citiți "situarea pe pozițiile clasei muncitoare") anulează valoarea estetică a poeziei. În concluzie, Breslașu era sfătuit să caute surse de inspirație "mai potrivite" (citiți "atemporale"), de pildă, biblica legendă a lui Iov, pentru a nu altera puritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
binecunoscutul catren al lui A. E. Baconsky, ușor amendat de coraportor: "Trece-o noapte, trece înc-o zi, / Se ascute lupta între clase, / Iar chiaburii se arată-a fi/ Elemente tot mai dușmănoase". După cum ne învață necontenit partidul, atenționează Dan Deșliu, menirea noastră (probabil se referă la scriitorii participanți la Congres n. n.) pe acest pămînt este să cîntăm în vremi înaripate ziua de azi a patriei, să însuflețim cu aripi largi deschise zborul către ziua de mîine". Mai ales că "avem pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
știau care era adevărul, fiind suficient de inteligenți și cultivați în a decela între literatură și nonliteratură, combăteau partinic, marxist-leninist, cu vehemență tot ce știau bine că era marea literatură română, pentru a deschide drum liber imposturii realist-socialiste. Criticii aveau menirea de a se maturiza prin însușirea consecventă a metodelor științifice de lucru, singura cale ce asigura eliminarea treptată a rămășițelor estetiste și subiectiviste. Împlinirea acestor deziderate a impus desfășurarea unei "lupte grele în care forțele democratice din țara noastră, conduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre nou, despre val sau prezent este vorba aici. Și nici despre vânzări și cifre, deși sunt sigur că ele vă afectează mai mult decât pe mine. Căci scopul dumneavoastră este să faceți bani, pe când al meu, cu totul altul. Menirea mea este să schimb lumea cu cântecul meu, nu să devin milionar. Să deschid inimile oame- nilor, pe scenă sau în casele lor, pe discuri sau la radio. Să le cânt sentimentele și să-i fac să danseze și să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ceea ce nu exclude sinceritatea, dar Îi dă mereu o formă „artistică“. Maria și-a „jucat“ viața; a crezut cu tărie În ceea ce a făcut, neîncetând totodată să interpreteze un rol sau o multitudine de roluri. Dar oare nu aceasta este menirea celor care poartă coroană? Vremurile „normale“ de după război i s-au potrivit mai puțin. În 1919, la Conferința de pace de la Paris, și-a avut partea ei În demersurile românești (România insistând pentru o frontieră cât mai avansată spre vest
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]