6,060 matches
-
de educație, însă, fără să i se poată substitui. CONSIDERAȚII PRIVIND ORIGINILE POPORULUI EVREU Cuvântul evreu (există în limba română și varianta azi arhaică „ovrei") provine din limba ebraică. Cuvântul ebraic עברי (ivrí) este înrudit cu verbul עבר a trece. Mitologia evreiască leagă acest nume de Eber (ebr. 'Ever) de un strămoș al lui Avraam (Abraham, ebr. Avraham), urmaș al lui Sem (ebr. Șem) sau de faptul că vechii evrei au venit în Canaan „de dincolo (ever) de râu” (Iordan sau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
mână, o cerere înainte de a purcede la o deflorare brutală. El nu mai poate decât dacă își violează partenera să exercite o dominație falocratică. Dimpotrivă, trebuie să știe să se controleze, chiar dacă poate fi uneori dureros. La fel ca în mitologia iubirii curtenești, tânărul trebuie realmente să se plieze dorințelor partenerei sale, să o respecte. Chiar dacă primește și el sărutări și mângâieri, tânăra este regina încoronată, iar plăcerea ei suverană. Plăcerea... În timp ce Jeanne nu simte, în noaptea nunții, decât frică, urmată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că Atena a constituit unul din tre cele mai importante puncte istorice ale timpului iar ast ăzi unul din frumoasele complexe arhitectonice ale lumii antice, către care se îndreaptă tot mai mulți interesați în activitatea de cercetare, mai ales. În mitologia greacă, Atena este și zeița înțele pciunii, nebiruită în războaie, protectoare a artelor frumoase, a științei și a meșteșugurilor, ocrotitoare a ora șelor, născută, după legendă, din capul lui Zeus, gata înarmată cu scut, coif, lance și platoșă. Emblema zeiței
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
s-ar putea supăra niscaiva vecini. Realitatea este una, și trebuie să o acceptăm, istoria este alta și nu trebuie s-o uităm. 26 aprilie 2008 Fiul cerului și Dalai Lama Împărații chinezi erau "fii ai cerului", iar "cerul", în mitologia și religia chineze, era divinitatea supremă. Dalai Lama este șeful spiritual -, dar și politic al unui numeros grup de credincioși budiști, locuitori ai unui întins teritoriu aflat la mare altitudine, înconjurat, în mare parte, de munți, situat în sud-vestul Chinei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aici mult prin glisarea spre metafizic și, În același timp, deschide o cale nouă spre o altă specie, putin reprezentată În literatura noastră contemporană. Cele câteva poeme În proza (numite, prudent, ,,Eseu 1”, ,,Eseu 2”, ,,Alta scurtă constatare”, ,,Despre vise”, „Mitologie”, „Propunere”, „Dorința”) mă fac să cred că Alină Tăcu e pe cale să se (re)descopere nu În zona de frontieră dintre poezie și proza (cum, greșit, se plasează amintită specie), ci chiar În miezul literaturii. Poemele În proza din ,,Ironiile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în Italia, vol. I-II, Editura pentru Literatură, București, 1969 Cornea, Andrei, De la Școala din Atena la Șoala de la Păltiniș, Editura Humanitas, București, 2004 Delumeau, Jean, Civilizația Renașterii, Vol. I și II, Editura Meridiane, București, 1995 Girardet, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997 Oțetea, Andrei, Renașterea și Reforma, Editura Științifică, București, 1968 Randell, Keith, Luther și Reforma în Germania 1517 1555, Editura All, București, 2002 Servier, Jean, Istoria utopiei, Editura Meridiane, București, 2000 Wunenburger Jean Jacques, Utopia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o istovitoare luptă pentru hegemonie, care le-a făcut vulnerabile și le-a adus în situația de a fi cucerite de romani în secolele II-I î. Hr. Cultura Greciei Antice s-a remarcat în toate domeniile: știință, artă, filozofie, tehnică, mitologie, politică etc. Legată de vechea cugetare și de vechile îndeletniciri autohtone, precum și de organizările raționale ale unora dintre mituri, ea a fost receptivă față de influențele orientale, între care se remar-că influența culturii egiptene, care avea deja o tradiție milenară. Cultura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
după secolul al XVIII-lea (prin contribuția lui Im. Kant), au desăvîrșit activitatea începută de greci. Alta este însă situația în Estul european, în special, în zona slavismului ortodox, unde există încă un sincretism pro-nunțat, o nediferențiere clară între filozofie, mitologie, religie, artă și cunoaștere științifică propriu-zisă sau între palierele popular și erudit ale culturii și ale limbii, fapt care atestă că aici se mențin încă stări culturale și lingvistice ce nu urmează întotdeauna orientarea de principiu la care a ajuns
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care se întruchipează în Fiul lui Dumnezeu, care înfruntă oprimarea și nedreptatea și are rolul de mijlocitor între Divinitate și lume. Iudeul Philon din Alexandria, ajuns în contact cu filozofia grecească, a încercat pentru prima dată să adapteze la ea mitologia iudaică. El a preluat din filozofia stoicilor ideea existenței unei substanțe primare divine, căreia i-a dat un aspect dogmatic afirmînd că din substanța primară emană existențe secundare, fără însă ca prin acest proces substanța primară să sufere vreo scădere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
inteligibile mai tîrziu, îndeosebi cînd au fost inserate în operele literare scrise în zonele protestante, răspîndindu-se astfel prin contact cultural. Sub acest aspect, protestantismul a produs un fenomen asemănător aceluia din comunitatea antică grecească, în care erau constante aluziile la mitologie (precum se atestă în opera lui Homer: călcîiul lui Ahile). Mișcarea reformată a produs schimbări și în zonele europene unde nu s-a impus ca atare și unde au continuat vechile culte creștine, catolicismul și ortodoxismul, contracararea extinderii Reformei producînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și istorie, Editura de Vest, Timișoara, 1993. 97 Vezi Ernst Robert Curtius, Literatura europeană și Evul mediu, București, 1970, p. 46-47. 98 Vezi Antoine Meillet, Caractères généraux des langues germaniques, Librairie Hachette, Paris, 1937, p. 21-22. 99 Nibelungii sînt, în mitologia germanică, o comunitate de pitici posesori ai unor comori fabuloase, care le-au fost luate de zeul Loki, și ai unui inel cu puterea de a preface totul în aur. 100 Vezi Mihai Eminescu, Luceafărul, Editura Cartea Românească, București, 1984
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dramaturgul i-a cerut să compună notița biobibliografică din deschiderea piesei Fântâna Blanduziei -, Alecsandri recita cu ușurință din Eneida. Textul piesei este însoțit de numeroase note redactate de autor care aduc lămuriri privitoare la istoria, geografia, instituțiile, obiceiurile, gastronomia, mentalitățile, mitologia, religia, superstițiile, sărbătorile, arhitectura și literatura vechii Rome. Astfel de precizări nu mai însoțesc și piesa Ovidiu, ceea ce nu înseamnă că documentarea autorului ar fi fost mai puțin riguroasă. Corespondența lui Alecsandri dovedește preocuparea sa de a-și procura și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ani, se învățau latina, greaca, slavona, polona (acestea erau de altfel și limbile de predare în Colegiu), la care se adăugau noțiuni de matematică, de catehism și de cântare bisericească. În anul patru se studiau teoria literară, genurile literare și mitologia, iar în anul cinci, retorica. La intrarea în Academie, elevul Petru încearcă să fie cât mai conștiincios cu putință. Studiază fără odihnă, sperând să-și mulțumească profesorii și mama. Cu timpul, însă, învățătura predată aici, bazată pe logică și pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în ritmul deplasării orășeanului de la locul de muncă spre casă, în timpul săptămînii, din oraș spre satele din jur în week-end. De la "trenul de agrement" pentru categoriile sociale modeste, la "vagoanele de dormit" ale marilor exprese internaționale, se răspîndește o adevărată mitologie a drumui de fier, fie în muzică, cu "Pacific 231" a lui Arthui Honegger, în poezie sau în roman (de la "Proza Transsiberianului" de Blaise Cendrars la "Madona vagoanelor de dormit" a lui Maurice Dekobra), sau în prezentările cinematografice ale locomotivei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în acest domeniu, prezența de afișe, reviste ilustrate, cinematograf, teatru sau spectacole de music-hall, imaginea merelui vapor de lux care constituie fundalul vieții unei elite cosmopolite lipsită de grijă și ruptă de problemele ce frămîntă lumea, face parte integrantă din mitologia epocii. Patruzeci de ani mai tîrziu aceasta va fi evocată de Fellini în admirabilul său film "Amar-cord". Dimpotrivă, automobilul a încetat să mai fie o curiozitate sportivă sau un lux al celor bogați. Nu se poate vorbi încă de o
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan, Logică și filosofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13. I.Saizu & Al.Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Nöel Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. I 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. Const. Ciopraga, Personalități literare române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de taină, se vorbea de "duhul" locului ca-ntr-o istorie a culturii, chiar dacă lipseau Anatole France sau Robert Frost, ca-ntr-un metadiscurs despre personalitatea urbei, se fixau parcă liniile și trăsăturile unui portret pentru a întrezări ceva din mitologia acestui spațiu, trecut din vârstă în vârstă pentru a-l apuca și noi, cei de azi. Iașii noștri poartă pecetea unui "senior inspirat/creator în orice vreme", născut, apoi înflorind, slăbind, suferind, reînflorind ca în niște file de incunabul mirific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Busuioc, Olga și Constantin Rusu, Ion Mitican, Gh. Macarie, Const. Radinschi, Lucian Vasiliu, Val Gheorghiu, Vasile Ilucă și lista poate fi completată cu alți oameni: de teatru, pictori, muzicieni, publiciști, arhitecți, arheologi, istorici etc. Se poate vorbi chiar de o "mitologie a Iașului", conturată în timp de documente și scrieri ale unor memorii colective culturale, fără de care trecutul orașului ar rămâne, în mare parte, necunoscut. Pentru cei care vor să cunoască cu adevărat orașul nostru, cu defectele și calitățile lui (defectele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
totul rămâne ca o taină agățată pe cerul fantastic al orașului, în cântecul clopotelor cu sunet de catedrală. Vizitatorii străini nu pot rămâne indiferenți la formele și stilurile de artă, la imaginea de ansamblu a Cetății. Iașul artei într-o mitologie cu nimic mai prejos față de altele, una veche, de durată și notorietate. Există un limbaj al artei? Dacă există, el cheamă la inefabil și la ascunsul magic pentru a-l descifra în tăcerea lui luminoasă. Un Winckelmann ar spune și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Trecem peste potrivniciile vremurilor, peste episoadele tragice derulate de-a lungul istoriei, peste adversități, incertitudini, înfruntări, încercând să descoperim prin memoria altora și a noastră acel târg cu uliți vechi peste care au plutit întâmplări și evenimente, luând seama la mitologiile locului, acea urbe care și-a format un stil și o fizionomie proprii, exprimate prin monumente, edificii, relicve, mărturii și cărți, multe cărți care stau la temelia culturală a orașului. Revenim tot la magistrul Constantin Ciopraga: "Lui Mihai Codreanu sonetistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
domenii cu care ne-a obișnuit..." (Ion Hurjui). "E un mod foarte interesant de a provoca cugetătorul, de a-l ghida într-un labirint și după un itinerariu dificil să realizezi un discurs profund, coerent, referitor la istorie, literatură, filozofie, mitologie, istoria artelor, folclor, psihologie, sociologie etc." (George Bădărău). "Neîndoios, cartea ne amintește de spațiul peripatetic al lui Aristotel și de grădinile lui Akademos, fapt recunoscut de către autorul însuși. Eseurile, dense în idei și expresie, panseurile și dialogurile incitante și agresive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ediție (în duplex) conferă absorbția continuă a sensibilității și cunoașterii a prins rădăcini cu ajutorul cărora s-a netezit calea spre decodificarea fenomenelor din jur și din marele univers. Acest fapt ne trimite, poate, la unul dintre exemplele trecutului îndepărtat, la mitologia lui Ghilgameș, eroul sumerian, nu luptând împotriva dragonului, a tenebrelor, a vrăjmașilor, ci prin semnificația a ceea ce are forța dăinuirii, a ceva ce poate fi regăsit în lumea noastră de azi. Avem nevoie, însă, ca și Ghilgameș, de un Enkidu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aripi uriașe. La ce să ne mai gândim? Pentru consolare, poate la chipul vestalei pe care citești virtutea fără de care întreținerea focului sacru nu este posibilă, la chipul unei bacante pe care înfloresc zorile voluptății, pe cel al zânei din mitologia populară românească unde se întrevăd profunzimile dragostei adevărate. Toate dau măsura frumosului râvnit, acea infinită plăcere, înainte de orice estetică, care menține lumea departe de urât și cenușiu. Au trecut și s-au trecut asachienele Saloane... PARCĂ ERA DIN ALTĂ LUME
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acasă din brâul verde ideal al urbei, ieșenii parcă au un alt ritual al înțelegerii frumosului și a vieții libere, ei își deschid ferestrele caselor și mai larg pentru a pătrunde aerul, poemul și cântecul ca niște ecouri din abisul mitologiei bătrânilor arbori. Un vânt ușor ca de șoaptă recheamă din nou oamenii în pajiștile cu oglinzi de argint dintre cortegiile luminilor umbroase ale ramurilor de copaci imperiali. DIALOG LA EDITURA "JUNIMEA" Vorba filozofului, purtăm pecetea spațiului intim și de suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mai prinde fantomele nopții, marele condor să se întoarcă din văzduhul infinit pentru a căuta, cu agerimea ascuțită a privirilor lui, ispititoarele, grațioasele mirese ale orașului de pe coline, cu grădinile lui nesuspendate și fără personaje sosite din închipuirile și esențele mitologiei lumii. DESPRINS DIN SPIRITUL CETĂȚII De cele mai multe ori, nu putem explica clar ideile. Și câte idei nu ne trec prin cap? Cu atât mai mult ideile-întrebări. De pildă: singurătatea exorcizează? Dincolo de emoții se ascunde și ceva inuman? Necunoscutul motivează existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]