6,081 matches
-
asupra ei. Astfel, nimeni nu poate scăpa din acest cerc: toată lumea este supusă dominației și supune pe alții dominației, Într-o formă sau alta, ceea ce nu Înseamnă că unii nu domină mai mult decât alții, așa cum vom vedea În continuare. Mizele Fiind atât de importantă, practic indispensabilă pentru viața În comun, dominația constituie și miza unei lupte. Cei care reușesc să o controleze mai mult și mai bine Își impun ideile și interesele. Rezultatele acestor lupte sunt inegalitățile sociale. Capacitatea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și supune pe alții dominației, Într-o formă sau alta, ceea ce nu Înseamnă că unii nu domină mai mult decât alții, așa cum vom vedea În continuare. Mizele Fiind atât de importantă, practic indispensabilă pentru viața În comun, dominația constituie și miza unei lupte. Cei care reușesc să o controleze mai mult și mai bine Își impun ideile și interesele. Rezultatele acestor lupte sunt inegalitățile sociale. Capacitatea de a gestiona producția de bunuri și utilizarea acestora, ceea ce noi numim astăzi puterea economică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care reușesc să o controleze mai mult și mai bine Își impun ideile și interesele. Rezultatele acestor lupte sunt inegalitățile sociale. Capacitatea de a gestiona producția de bunuri și utilizarea acestora, ceea ce noi numim astăzi puterea economică, este una dintre mize; ea opune clasa producătorilor celei a administratorilor. Numele prin care sunt desemnate cele două categorii diferă În funcție de sistemul de relații În care ne situăm. Însă, prin practica acestor relații, administratorii Își Însușesc Întotdeauna produsul muncii producătorilor și decid ce se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se va face cu el. Această expropriere este ceea ce Marx numea alienare. Capacitatea de a gestiona ordinea internă a unei colectivități (de a legifera, de a judeca, de a pedepsi și de a guverna), cu alte cuvinte puterea politică, este miza luptelor politice, opunând elitele statale și cetățenii. Situația aceasta se reproduce În toate sistemele, inclusiv În cel democratic, căci democrația este până la urmă o utopie, un ideal niciodată atins. Ea trebuie mereu urmărită și refăcută, pentru că nu poate funcționa decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu alții ă hegemonia ă dă naștere altor confruntări. Anumite entități teritoriale controlează ordinea economică, politică și culturală internațională: ele exercită o formă de imperialism sau instaurează cooperarea; altele, dimpotrivă, sunt dependente: acestea practică alinierea sau caută să se elibereze. Mize ale unor nesfârșite lupte, puterea economică sau politică, autoritatea, influența și hegemonia se află la originea marilor inegalități care marchează colectivitățile umane. Mijloacele Și totuși, societatea nu este un câmp de bătălie: deși se bazează pe dominație și generează inegalități
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prevenire se dovedește o chestiune delicată: factorii responsabili cu organizarea strâmbă din nas, justiția nu este adaptată, școala nici ea, Întrucât „chestiunea școlară” nu se rezumă la interzicerea (sau nu) a purtării de semne ostentative, ci se Întâlnește cu problema mizei și a misiunii sistemului educativ, iar moștenirile și apartenențele nu trebuie distruse și nici minimizate În mod exagerat. Într-o astfel de atmosferă, „hipodoxia” (prin care vom Înțelege Împuținarea sistemelor de referință și a proiectelor pe termen lung) devine amenințătoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gestalttheorie, care arată că percepția este un act structurat, câmpurile de forțe și mecanismele de echilibrare fiind În centrul raționamentului. Toate aceste investigații, deși necesare, ridică două obiecții majore. În primul rând, li se reproșează lipsa de realism. În laborator, miza și implicațiile nu sunt aceleași ca În realitatea cotidiană. Pe de altă parte, subiecții se văd pe ei Înșiși ca pe niște „cobai”, resimt de aceea o anumită neîncredere și pot rămâne atenți, Încordați. Așa cum vedem, problema nu rezidă atât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dezbateri asupra acestora, ci o recunoaștere a limitelor propriei ierarhizări și orientarea Înspre căutarea unor norme comune, care să poată fi mobilizate În spațiul public (Hofstede, 2001, p. 454). Interculturalitatea arată și mai clar că, În medii culturale (relativ) omogene, mizele identitare nu se situează În centrul grupurilor sociale, ci, așa cum bine a spus Fredrick Barth (Barth, 1995), la frontierele lor, acolo unde se negociază identificarea „aceluiași” și diferențierea față de „celălalt”. Într-adevăr, un grup nu este cuprins Între granițe intangibile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constituit din „ansamblul locutorilor și receptorilor, al dispozitivelor și al procedurilor, având reguli proprii de funcționare și vehiculând semnificații diverse” (Pierre Ansart). Toate aceste construcții servesc drept bază pentru acțiunea colectivă și corespund, În funcție de dispozițiile cognitive, etice sau afective, unor mize specifice, indiferent dacă este vorba despre Întărirea coeziunii unei instituții, legitimarea comportamentelor și angajamentelor sau „demonstrarea” corectitudinii anumitor aspirații. Așadar, ideologia nu este neapărat ă chiar și Marx, În Optsprezece Brumar, era conștient de acest lucru ă o forță obscură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
religioase, 1912), trecând prin Despre sinucidere (1897), stă sub semnul coeziunii sociale. Această chestiune, așa cum se pune ea În Franța la Începutul celei de-a III-a Republici (1875), Îl provoacă pe Durkheim și Îl conduce pe drumul integrării. Iar miza fundamentală este refacerea Încrederii zdruncinate a națiunii franceze după Înfrângerea din 1870 și ca urmare a incapacității, Încă de la Începutul secolului, de a cuprinde În instituții stabile marile principii ale Revoluției. Din această perspectivă, este necesar să ne situăm În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domeniu În care modalitățile de integrare proprii fiecărei națiuni rămân În continuare semnificative În lumea contemporană, acesta este cel al imigrării (Schnapper, 1991 și 1998). De aceea, simpla menționare a diferențelor terminologice utilizate În diferite contexte pune În lumină numeroasele mize ale acestei recunoașteri. Dincolo de Atlantic, se folosește În continuare termenul de etnicitate, ceea ce trimite la ideea unei societăți rezultate dintr-o imigrație recentă, În care grupurile sociale și-au folosit, reinterpretându-le, originile culturale pentru a-și defini locul În cadrul asamblului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să reacționeze puterea civilă În aceste situații? Până la urmă, cui Îi aparține puterea? Pot exista, fără contradicții, două suveranități În cadrul aceluiași stat? Și dacă da, cum se Împart domeniile de competență? Cine trebuie să cedeze primul În caz de contestare? Miza este foarte importantă: este vorba despre libertatea credinței (sau necredinței) cetățeanului În raport cu autoritatea politică, despre independența deciziilor autorității politice În raport cu clerul, dar și despre pacea socială, despre Înțelegerea Între cetățeni atunci când mai multe religii se găsesc față În față, riscând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prețul unor eforturi susținute, Începute Încă din veacul al IX-lea, Franța s-a dotat cu o limbă națională oficială, aceeași pentru toțicetățenii, considerată astăzi un simbol puternic, alături de drapelul tricolor, de deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate și de imnul republican. Miza a constat În Înlocuirea cu o limbă unică a diferitelor dialecte,considerate dintotdeauna graiuri și obiceiuri de neînțeles, rustice și grosolane, având uneori rădăcini În vechea „limbă galică” (Littré). Deși aceste eforturi au fost Încununate, cu siguranță, de succes și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nemulțumirea. Așa s-a Întâmplat În cazul idiomurilor vorbite În regiunile Champagne, Gévaudan, Bresse, În zona orașelor Nisa și Dijon. În ceea ce privește mediile culturale alsaciene, basce, bretone și corsicane, deși acestea au participat cu multă reținere la anchetă, au recunoscut totuși miza studiului și și-au exprimat, În general, regretul că guvernul francez nu a ratificat Carta Consiliului Europei, adoptată la 5 noiembrie 1992. Problema Cartei Această cartă, semnată de optsprezece țări, dar ratificată de numai zece din cele patruzeci câte alcătuiesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
minorităților, coeziunea socială și echitatea Drepturile pe care le pot pretinde minoritățile fac și ele obiectul unor dezbateri substanțiale În sociologie și În teoria politică, din care iau naștere Întrebări care, deși sunt legate de dimensiunile juridice propriu-zise, trimit la mize mai importante din punctul de vedere al societății: ce este dreptul la diferență și până unde merge acesta? Se justifică el prin caracterul dat sau chiar intangibil al diferenței identitare, ori aceasta este, dimpotrivă, contingentă? Aceste drepturi sunt În mod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și cooperarea internațională. Ea se manifestă mai Întâi prin existența unor instituții, cele mai importante fiind create imediat după al doilea război mondial. Unele au știut să se adapteze și să-și Întărească poziția, ca În cazul OMC, care, dincolo de mizele tarifare, privilegiază accesul pe piețe, veghind ca normele sanitare și tehnice să nu aibă incidențe protecționiste. Această organizație, practicând negocieri sectoriale independente unele de celelalte, Îndepărtează unele negocieri politice (de tipul menținerii excepției culturale În domeniile audiovizualului și cinematografiei la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dreptății. Acesta este sensul cercetării Întreprinse, de circa zece ani Încoace, de Will Kymlicka. Acesta se străduiește să țină seama, dintr-o perspectivă ce se reclamă totuși de la liberalism, de exigențele pluralismului cultural, considerând că este vorba aici despre o miză democratică majoră (Kymlicka, 1995). Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ are dreptul la o apartenență comunitară, care constituie un „bun social de prim rang”. Or, dacă această apartenență este un astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grație canalelor și organismelor de difuzare marketing. În cazul bricolajelor muzicale underground, diferențierea este căutată nu prin imitarea strictă a unui curent, ci Întotdeauna prin voința de a crea un decalaj, oricât de mic, de subtil, față de un standard oarecare. Miza acestui comportament este păstrarea unei anumite imagini despre sine, atât În fața celorlalți, cât și În fața propriei persoane, și posibilitatea de a te construi prin intermediul propriei opere. Această ultimă nevoie este numită „vocație” de către Max Weber, În cartea sa Etica protestantă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un om fără trecut, n-a căzut din copac alaltăieri” (ibidem, p. 85). Se afirmă așadar bogăția Africii, măreția trecutului său, rafinamentul moravurilor și locul preponderent al culturii În cadrul societăților sale. Această dezbatere, care astăzi poate părea depășită, este o miză extraordinară pentru negritudinea pe cale de a se naște. Este important, mai Întâi, să se arate o istorie nouă, care să restabilească adevărul cu privire la respectabilitatea Africii ca spațiu de referință. Este nevoie, pe de altă parte, prin exaltarea „virtuților imaculate”, să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea atitudinilor atribuite indivizilor, fie ele rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și Meertens, 1993; Jackson et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu una, ci mai multe chestiuni rasiale, legate de politici publice distincte (de exemplu, protecția sau ajutoarele sociale, egalitatea În drepturi și tratamentul egal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alii, 1997, pp. 170-183). În Franța există o tendință accentuată, În mediile antirasiste, de a acuza imediat de rasism orice protest social Împotriva insecurității din așa-numitele cartiere „nesigure”. Și aceasta este o modalitate de a reformula teza „rasismului instituțional”. Miza rasială În sine nu se poate așadar reduce la o alegere afectivă de genul: a fi pentru negri sau contra lor, a avea simpatie sau antipatie pentru ei (Mayer, 1996, p. 428), a fi pentru maghrebini sau contra lor etc.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Teatrul Chaillot, la Paris, În 6, 7 și 8 ianuarie 1997 au permis evidențierea faptului că patrimoniul poate suscita pasiuni identitare. În acest sens, el constituie un element federalizator și adesea consensual pentru grupurile umane implicate. Poate deveni și o miză sau chiar o țintă În sine, În cazul conflictelor sau crizelor politice majore. De altfel, este folosit ca pretext al dezlănțuirilor regionaliste și naționaliste. Uneori, aceste pasiuni se dovedesc devastatoare, când alimentează izolarea, dar și creatoare, când sădesc, cu dragoste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
the Philosophy of the Sciences and Humanities, nr. 48, Atlanta (Statele Unite), Rodopi, pp. 137-166. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Putere, Suveranitate/suveranism Prejudecatătc "Prejudecată" Reluând preceptul socratic Înscris pe frontispiciul Academiei, Montesquieu enunța elegant o parte din miza problemei care ne preocupă, acum mai bine de două secole și jumătate, În Spiritul legilor: „M-aș considera cel mai fericit dintre muritori dacă aș putea face În așa fel Încât oamenii să se poată vindeca de prejudecățile lor. Numesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le atribuim naturii umane, presupusă invariabilă, sau le interpretăm, Într-o perspectivă biosocială sau sociobiologică, ca atitudini primordiale care combină respingerea necunoscutului și apărarea teritoriului, atitudini Împărtășite de specia noastră și de numeroase specii animale. Pentru a desluși mai bine mizele discuției, să pornim de la modelul clasic al etnocentrismului, așa cum continuă el să funcționeze și astăzi În antropologia socială. Chiar la Începutul cărții sale apărute În 1906, Folkways, sociologul american William Graham Sumner (Sumner, 1906, p. 13) introduce și definește astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu trebuie să ceară adoptarea și recunoașterea unor reguli juridice comune. Aboliționismul Eliminarea sclaviei presupunea o conștientizare care s-a produs destul de lent. Într-adevăr, era nevoie să se iasă din schemele de gândire proprii unei epoci, să se Înțeleagă miza economică și să se găsească eventual paliative pentru consecințele păgubitoare ale unei aboliri bruște. La argumentele politice s-a răspuns adesea cu atitudini religioase sau umaniste, fără să se poată face totuși o Împărțire a partizanilor și adversarilor sclaviei după
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]