6,604 matches
-
situație paradigmatică: persoana ce se confruntă „față către față” cu „celălalt”, considerat ca un subiect aflat în dificultate, slab și neajutorat dar care tocmai de aceea se impune ca un „Tu” impresionant, ca cineva „cu totul altul”, transcendent, care te mobilizează pentru generozitate și responsabilitate. Tăcerea celuilalt, slăbiciunea și suferința sa, fascinează și mobilizează subiectul spre actul etic. Tot comentariul este simbolic, cu elemente de mitologie creștină. Evident, acest scenariu paradigmatic și simbolic nu clarifică nimic normativ, nu indică cum să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un subiect aflat în dificultate, slab și neajutorat dar care tocmai de aceea se impune ca un „Tu” impresionant, ca cineva „cu totul altul”, transcendent, care te mobilizează pentru generozitate și responsabilitate. Tăcerea celuilalt, slăbiciunea și suferința sa, fascinează și mobilizează subiectul spre actul etic. Tot comentariul este simbolic, cu elemente de mitologie creștină. Evident, acest scenariu paradigmatic și simbolic nu clarifică nimic normativ, nu indică cum să te porți în manieră etică cu alții. Dar, e subliniat cu insistență nucleul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să fie surprinsă de o criză; b) dacă se mulțumește cu informațiile disponibile, acestea sunt prea vagi pentru a declanșa manevre strategice definitive. În toate cazurile se pune problema reacției progresive la semnalele slabe. Așa cum un tenisman Începe să se mobilizeze Înainte de a cunoaște traiectoria, viteza și efectul mingii adversarului, firma va proceda la o pregătire, axată În principal pe creșterea flexibilității sale pe baza unui incrementalism permanent (practică decizională care se exprimă prin tatonare sistematică și Înaintare cu pași mici
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare. O caracteristică comună a acestor firme este sentimentul frustrării, datorat insuficientei dimensiuni și fragilității rezultatelor lor. Deși capabile să formuleze În mod clar cele două provocări strategice, expansiunea și performanța, firmele Întârzie să se mobilizeze pentru inovație, cu toate că urgența acțiunii este recunoscută. Cu cât firmele se găsesc Într-o poziție mai vulnerabilă, cu atât ele sunt mai conștiente de necesitatea inovației tehnologice. Dacă, În plan global, 55% din eșantion clasifică cercetarea-dezvoltarea printre prioritățile de investiții
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Început să construiască fabrici mari și să asalteze publicul și producătorii de textile cu reclame, prezentări și mostre. În cazul optării pentru folosirea tuturor resurselor, imediat ce apar primele indicii că ținta a fost atinsă, inovatorul trebuie să fie pregătit să mobilizeze masiv resursele și să-și concentreze eforturile pentru menținerea poziției dominante pe piață. Ca urmare, această strategie este prea riscantă și prea costisitoare pentru a fi folosită În afara inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o gamă largă de stimulente. Un prim avantaj Îl reprezintă mobilizarea și utilizarea capitalurilor. Multe state se confruntă cu o insuficientă acoperire a cererii de produse și servicii și nu dispun de capitalurile necesare creării de noi unități de producție. Mobilizând fondurile disponibile, provenite fie din reinvestirea profiturilor, fie din transferuri din țările de origine, CMN contribuie la industrializarea și dezvoltarea statelor. Singapore, Taiwan, Thailanda, Malaysia, Coreea de Sud sunt adesea prezentate ca exemple relevante de țări care au utilizat investițiile străine pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
astfel Încât clientul tău să nu fie stânjenit - Concurenții tăi să nu te subestimeze niciodată - Concurenții tăi nu sunt platnicii tăi - Să ai Încredere În acte și Înscrisuri - Să-ți administrezi capitalul sănătos - Limbajul corpului te va trăda - În fața clientului tău, mobilizează-ți Întregul corp - Fă-ți timp pentru concluzii (Cathelineau, 1991, p. 344). Cele cinci faze ale negocierii constructive sunt prezentate În figura de mai jos. Într-o negociere bine condusă, tensiunea crește până În faza confruntării, apoi scade (fig. 49). Fig
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se prezintă nouă tipuri de strategii de intrare pe baza combinării know-how-ului comercial cu cel tehnologic. Fig. 53 - Strategii optimale de intrare pe piață Se constată că elementul-cheie al alegerii strategiei de intrare constă În capacitatea de a acumula și mobiliza un know-how comercial și tehnologic. Altfel spus, strategia optimală trebuie aleasă În funcție de distanța față de cunoștințele existente. Fig. 54 - Posibilități de mobilizare a resurselor externe Firmele cele mai dinamice sunt cele care combină utilizarea resurselor interne cu strategia activă de fuziune
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
că, odată produsul realizat, celula sa dispare. El este coordonatorul unei echipe de profesioniști de culturi diferite, cu scopul de a elabora un proiect (produs nou, schimbare organizațională). Șeful de proiect este și un manager care trebuie să imagineze, să mobilizeze oamenii, să evite conflictele și, dacă este nevoie, să inventeze un limbaj comun. Cea mai mare dificultate a șefului de proiect este absența experienței. Prin definiție, un proiect conține o mare doză de noutate, astfel Încât este imposibil să se inspire
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
30.VIII.1919, Vorniceni, j. Chișinău), poet și traducător. Școala primară și liceul le-a urmat la Chișinău. În 1939 se înscrie la Politehnica din Iași, pe care a absolvit-o abia în 1948, pentru că și-a întrerupt studiile, fiind mobilizat pe front. După terminarea facultății, a funcționat ca inginer la Făgăraș, iar din 1954, la București. A publicat și câteva lucrări de specialitate. C. a înființat și a condus cenacluri literare (cenaclul liceal „Al. Donici” din Chișinău, în 1938, cenaclul
CHIRIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
este nevoie să întrebăm cine îi va controla impulsurile agresive - pentru că, atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de puternice ca impulsurile să răzbată sau să-l mobilizeze. Va fi agresiv în situații în care agresiunea este adecvată realist, dar nu va fi copleșit de o nevoie impetuoasă de agresiune. Comportamentul său, în aceste domenii sau în altele, când el este deschis tuturor experiențelor, este echilibrat și realist
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Caragiale. Emil Petrovici scrie cu prilejul centenarului morții lui Gogol, Henri Jacquier la aniversarea unui veac și jumătate de la nașterea lui Victor Hugo. Numărul al treilea din 1953 apare cu portretul îndoliat al lui Stalin. O „cohortă” de condeie este mobilizată spre aducerea unui ultim omagiu: Aurel Rău (cu două poeme), Ion Horea, Ion Brad, Victor Tulbure, Ion Oarcăsu ș.a. „Cronica” este printre puținele rubrici în care literatura se află la ea acasă: Miron Radu Paraschivescu scrie despre actualitatea lui Maiakovski
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
rațional. Rolul programat al creierului este acela de a salva individul (a-i asigura supraviețuirea și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând procreația. Când se simte amenințat, va recepta și simți, va procesa, va percepe, va memora și va mobiliza organismul ca răspuns la amenințarea externă sau internă. Deși programat genetic pentru sănătate și fericire și înzestrat cu o uluitoare capacitate de refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului este dependentă de experiențele trăite. în programarea genetică sunt „așteptate”anumite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orice traumă. Important este, așa cum spunea K. Wilber (2005, p. 250) să devii „martorul destinului, nu victima lui”. Unii, după confruntarea cu o traumă, chiar dacă pentru o vreme simt că pilonii sufletești le-au fost retezați, au forța să-și mobilizeze resursele interioare, să găsească strategii pansatorii, pentru ca, în final să-și recupereze coeziunea și rectitudinea ființei. Alții, rămân cu ancorele frânte și nu se pot redresa nici măcar acceptabil decât prin ajutor. Sindromul de stres posttraumatic este o maladie grea și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creierului, efecte decelate cu RMNf, adică a unei tehnologii de mare performanță. Concluziile sunt edificatoare în sensul că, la nivelul creierului, nu se face distincția dintre real și imaginar, deși este suficient ca pe această din urmă filieră să putem mobiliza acele zone cerebrale utile în stimularea mecanismelor de autovindecare (sistemul imunitar având un rol privilegiat). La rândul său, geneticianul nipon K. Murakami (2007) a demonstrat rolul pe care factorii psihologici îi exercită în reglarea chimiei ADN-ului, ceea ce înseamnă că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
zone cerebrale utile în stimularea mecanismelor de autovindecare (sistemul imunitar având un rol privilegiat). La rândul său, geneticianul nipon K. Murakami (2007) a demonstrat rolul pe care factorii psihologici îi exercită în reglarea chimiei ADN-ului, ceea ce înseamnă că putem mobiliza în sensul dorit (inclusiv al vindecării), o parte din cele 90% de gene inactive, din care unele sunt patogene. Ca urmare, din dorința unui inspirat management genetic, prin promovarea unei atitudini pozitive, putem activa doar genele benefice, lăsând în stare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nenăscut. Concret, în așteptarea nașterii, acesta este utilat inclusiv psihologic și nu doar organic și funcțional. Așa cum observa una dintre autoritățile domeniului și anume, P.G. Fedor Freibergh (2005), copilul nenăscut este un partener psihologic și social. Concret, psihismul fetusului se mobilizează așa încât, în al treilea trimestru de viață intrauterină, întregul echipament senzorial a atins deja un anume nivel de maturizare, de asemenea, posedă memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață emoțională, activitate onirică etc. Datorită secreției de ocitocină, toate achizițiile mnezice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de suport, special creat de ea la San Francisco. Practicând meditația cu acribie zilnică, ea a reușit să-și controleze durerea, fără analgezice, deși metastazele îi cotropiseră întregul corp. Fiindcă și a menținut întreagă luciditatea, Treya a putut să-și mobilizeze ultimele resurse de energie vitală pentru a-și împărtăși până la capăt experiența. A folosit, în acest scop, jurnalul ei personal și, mai ales, a participat la o reuniune, unde deși nu s-a putut ridica din scaun și periodic trebuia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
altfel spus, dublul ei potențial: unul traumatic și altul de ecloziune lăuntrică, datorită forței sale transfiguratoare. Ca urmare, depinde de fiecare om dacă va capitula împreună cu trupul lui macerat de boală sau, dimpotrivă, va prefera deplasarea pe verticală, pentru a mobiliza în slujba vindecării, energiile înalte ale psihicului și spiritului său. Important este să nu uite nicicând că lumina așteaptă mereu în toate suferințele și bolile sale. 2.3.7. Moartea, o traumă anunțată „Moartea nu stinge lumina, stinge doar lampa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Sentimentul realității și al capacității de control asupra ei Competențe sociale bune: empatie/abilitatea de a stabili contacte sociale și de a coopera/conduită responsabilă în relația cu ceilalți Abilități de coping flexibile și active (de exemplu, abilitatea de a mobiliza suportul social la nevoie, dar și abilitatea de relaxare) O atitudine încrezătoare, optimistă, față de viață (sensul coerentei) Comportamente specifice atașamentului securizant Talente, înclinații, interese, hobby-uri. Factori prezenți în instituția educațională Reguli și structuri clare, transparente, consistente Climat apreciativ (afectuos
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din perspectivă comportamental-cognitivistă. Ele se bazează pe cunoștințe, pe ceea ce individul a învățat, pe eficiența proceselor cognitive care reușesc să orienteze soluții, dar au la bază o motivație pozitivă de a nu ceda, de a face față, de a-și mobiliza resursele și a avea încredere în succes. Numeroase intervenții eficiente posttraumă sunt ancorate în cadrul teoriilor cognitiv behavioriste și au ca scop dezvoltarea strategiilor de coping ale persoanei. Se consideră că terapiile de orientare cognitiv-behavioristă sunt cele mai utile în intervențiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Copiii rezilienți erau mai competenți în comunicare, în mișcări, și astfel erau mai bine integrați în jocurile copiilor de vârsta lor. Luptându-se pentru autonomia lor, ei aveau abilități complexe de autosusținere, dar în același timp se dovedeau capabili să mobilizeze în favoarea lor, la nevoie, sprijinul altor persoane din jur. Erau curioși, deschiși spre experiențe noi. Aceste noi experiențe le lărgeau capacitățile de a înțelege și de a stăpâni situațiile și astfel le sporeau posibilitățile de autonomizare. Acești copii rezilienți și-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de risc de vulnerabilizare a persoanei (un astfel de factor de o importanță specială este experiența timpurie, cum am arătat mai sus) nu acționează în mod izolat, ci compunându-se cu ceilalți factori de risc sau protectivi și adesea prin intermediul, mobilizând, alți factori care le mediază efectul. Dacă experiențele timpurii adverse petrecute într-o cronologie nefastă a dezvoltării conduc la construirea unui atașament insecurizant la copil, acesta, la rândul lui, va fi un predictor al comportamentelor de risc, al comportamentelor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de persoană, denumiți generic „reziliența persoanei”, precum și de factori externi persoanei, din ambient, care sunt în special factorii sociali, rețeaua socială de sprijin a persoanei. Gradual, putem distinge trei nivele ale stresului. La primul nivel, stresul cu rol de a mobiliza resursele persoanei în vederea adaptării la o situație nouă este o stare de frustrare, de nemulțumire, de tensiune și neîmplinire. Situația în care se află persoana este solicitantă, obositoare, impune termene, sarcini, judecăți de valoare nefavorabile persoanei în cauză, care chiar dacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de joacă etc. Peste tot există expectanțe, norme în acord cu vârsta copilului, cărora copilul trebuie să le facă față și pe care le poate trăi ca pe niște adversități ce-i vor induce frică, sentimente negative și-i vor mobiliza resursele în vederea adaptării. Exemple 1. în jurul vârstei de un an, când copilul învață mersul, dacă familia pleacă într-un concediu de două săptămâni lăsând copilul în îngrijirea bunicilor, acasă la aceștia, într-un mediu necunoscut copilului, mersul va stagna sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]