5,001 matches
-
prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive și semantice între acestea, alcătuire de scheme mentale, rețele interactive, scenarii cognitive. • Prin regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive, spații de referință precizate. Metode deductive Procedee
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
construite propriu, verbalizare a căutărilor și a sintezei lor, explicare și apreciere a argumentelor în construcție, întocmirea hărții cognitive a înțelegerii, analogie cu alte rezolvări de succes, realizare de transferuri metodologice, contrastare cu alte experiențe, motivare a deciziei de alegere, modelare a construirii rezolvării. • Prin utilizare de instrumente cognitive, ca operatori: tabele criteriale de analiză, liste sau pachete cu algoritmi implicați, liste de întrebări și ipoteze, scheme cognitive, rețele cognitive cu variante de rute de rezolvare, plan final de soluționare și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe, rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente • De respectare a condițiilor necesare climatului creativ: încurajarea independenței, limitarea constrângerilor, încurajarea comunicării, stimularea intereselor variate, acceptarea unor riscuri
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în situații reale, chiar prin folosirea simulării, a jocurilor interactive, a studiilor de caz. • Cea mai eficientă procedură în clasa numeroasă este conversația euristică, cuplată cu explorarea directă și în grup. • Cele mai eficiente metode de cunoaștere științifică: experiențele directe, modelarea mentală, Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții informare nesistematizată, detalii, insuficienta argumentare, neprecizarea punctelor cheie, nesolicitarea prelucrărilor proprii și a reflecțiilor, neorganizarea finală a datelor, evitarea problemelor-conflict și a erorilor, limitarea la manual. utilizarea instrumentelor de organizare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tip behaviorist, el va recurge la a propune un scenariu riguros, pe obiective operaționale, strict determinat, detaliat, secvențial, cu termene și acțiuni precise, cu rezultate observabile și măsurabile standard, aceleași pentru toți educații implicați și interpretate teoretic, atunci va aplica modelarea specifică designului instrucțional, mult dezvoltată prin corelare cu programarea softurilor din tehnologia inteligenței artificiale. Dar dacă va aborda o manieră constructivistă, bazată pe interactivitatea cu educații, flexibilă în adaptare la specificul și dinamica activității și a clasei, cu utilizarea metodologiei
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de rezolvare. Atunci ca rezolvare constructivistă de situații-problemă specifice procesului de educare, formare a capacităților, competențelor, atitudinilor așteptate, într-un anumit context pedagogic, în proiectarea astfel necesară, educatorul poate structura, adopta ca strategii: fie prin ghidare și îndrumare, fie prin modelare, fie în mod creativ-imaginativ, fie prin derularea bazată pe interactivitate, fie valorificând reflecția și reglarea continuă sau prin acțiuni-cercetare ș.a. Ar mai rezulta că noul sens al paradigmei arată un mod efectiv practic, superior calitativ, de conceptualizare a unei analize
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și revizuire continuă, • verifică valoarea unor alternative metodologice, • permite corelații variate interne și externe, între experiențe anterioare și anticipări, între formal și nonformal. În timp, s-au conturat cercetări interdisciplinare asupra teoriei însăși a designului instrucțional inițial (caracteristici, procese, metodologie, modelare, criterii de eficiență practică și dezvoltare, limite). În acest context, Ch. Reigeluth studiind evoluția problematicii (1999, pp. 12-14) insistă asupra unor probleme critice, privind înțelegerea a ceea ce nu este această teorie a ID. El semnalează astfel: confuzia cu teoriile învățării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și în grup. • Lecția bazată pe valorificarea experiențelor anterioare pregătitoare, în mediu nonformal. • Lecția bazată pe îmbinarea explicației cu folosirea unui soft tematic prin TIC. • Lecția bazată pe studiul în cabinet, laborator, muzeu, bibliotecă, în teren. • Lecția bazată pe utilizarea modelării, a descoperirii prin analogie. • Lecția bazată pe problematizare, studiu de caz, simulare, experiment, observare, documentare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu expuneri parțiale ale educaților. • Lecția bazată pe rezolvarea temei de acasă în predare și fixare, aplicare. • Alte combinații strategice
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru cercetări constatative, ci și generator de analize critice, interpretări variate, explicații, reflecții argumentate, ipoteze, teorii, schimbări de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate (operaționalizare a celor științifice), cunoștințe strategice (de concretizare a aplicațiilor și de formalizare), cunoștințe praxiologice (pentru acțiune eficientă), cunoștințe practice (context, realitate, calitate, explicare, execuție). În felul acesta se poate rezolva și vechiul deziderat al pedagogiei, ca știință
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în crearea condițiilor necesare desfășurării cercetării, cu efectuarea unor acțiuni de probă, de pretestare. b) Abia apoi are loc cercetarea-acțiune-formare propriu-zisă, ca un proiect global care unește: • spiritul științific de cunoaștere (scopuri, baza teoretică, interogații asupra realului, interpretări, corelații, variante, modelare, obiectivitate, semnificații, analize critice, feedback), • cu acțiunea (de punere în practică a proiectului, în condițiile reale, fără izolare de laborator, cu cuplul cercetător-practician sau cercetătorul-actor direct ca practician) și • cu formarea (ca scop, formarea spiritului științific prin exersare continuă, prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltând conștientizarea diversității imaginilor relațiilor internaționale. Sarcina teoriei internaționale constitutive este să analizeze diferitele forme de reflecție asupra naturii și caracterului politicii mondiale și să sublinieze că aceste forme de cunoaștere nu oglindesc pur și simplu lumea, ci ajută la modelarea ei. Prin ce se deosebesc între ele teoriile relațiilor internaționale? Cu toate că acest volum identifică perspectivele majore, autorii nu vor să dea impresia că școlile de gândire reprezintă tradiții teoretice monolitice și omogene. Cu toate că pot împărtăși anumite presupoziții elementare, exponenții oricărei
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a politicii mondiale. Acest capitol explică natura și afirmarea constructivismului în teoria internațională, situându-l în relație cu teoria raționalistă și cu teoria critică. Constructivismul este caracterizat de o subliniere a importanței structurilor normative și materiale, a rolului identității în modelarea acțiunii politice și a relației de constituire reciprocă dintre agenți și structuri. Când folosesc termenii de raționalism sau teorie raționalistă, mă refer nu la școala "groțiană" sau "Engleză" din teoria internațională, discutată de Andrew Linklater în Capitolul 4 al acestui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
despre natura a ceea ce este bine sau drept, un proiect ce fusese revigorat prin multitudinea de dileme etice aduse de sfârșitul Războiului Rece și avântul globalizării, ci pentru că a făcut multe pentru a demonstra puterea ideilor, normelor și valorilor în modelarea politicii mondiale. În vreme ce discuțiile despre "forța ideilor" au avut mare răsunet în afara spațiului academic al Relațiilor Internaționale, un astfel de discurs în cadrul domeniului a fost mult timp văzut drept idealism naiv și chiar periculos. Calculele materiale, precum puterea militară și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fund de mare sau regiune cu teren uscat. Aceste fenomene au favorizat două aspecte mai importante și anume: cel de depozitare, creind stratul de cuvertură, gros de peste 100 m, iar cel de-al doilea aspect se referă la acțiunea de modelare a cuverturii, sub influența numeroșilor factori externi. Datorită retragerii și înaintării mărilor de pe acest teritoriu, depozitele de cuvertură ale etajului superior a dobândit în componența lor, ca predominante, argilele și marnele, cu unele intercalări de nisipuri și de orizonturi subțiri
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
instrumentar tehnic, un sistem de valori"12. Adevărate mecanisme de reglaj și de autoreglaj, prin care literatura își asigură propria evoluție, curentele artistice impun canoane, iar dacă pornim de la premisa că literatura înseamnă în primul rând expresie, formă, o anumită modelare a viziunii asupra lumii a scriitorilor, putem constata că "orice schimbare de canon e sinonimă cu o modificare substanțială a paradigmei formale a unei epoci, a posibilităților sale de reacție la stimulii realului. Evoluția literaturii române nu e, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sale, cu un interesant amestec de expresionism, diferit, însă, de cel al extazului, aproape diametral opus. "Cele mai recente poeme ale Ilenei Mălăncioiu cuprind secvențe halucinante, dintr-un ritual funerar. Cu aceeași expresivitate cu care se compunea, prin postarea și modelarea propriei ființe, reprezentări ale violenței vieții, poeta interpretează acum scene din comedia macabră a extincției"181 : "Azi nu mai scriu versuri, nu mai visez,/ Nu mai tremur, nu mai plâng, nu mai sunt/ Într-o așteptare apăsătoare, m-am îngropat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pentru că mă simțeam vinovat față de tine, ci dintr-o necesară discreție, din disciplină față de norme și convenții care, la drept vorbind, dacă noi nu le-am creat, ne creează ele pe noi, dar mai ales, și tocmai opunîndu-mă acestei brutale modelări, din convingerea că viața mea e totuși numai a mea, că iubirea nu-ți este conferită ca o decorație, ca o diplomă de onoare, că nu ți-o dă nici un principiu, nici o lege și că, deci, nu ți-o poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
matematică, de a te învăța să operezi cu numere, suprafețe, volume etc., cât prin ceea ce aduc ele în mod indirect. Să gândim matematica sub forma unui instrument de gândire, să-i vedem influența asupra instrumentelor de gândire. Este vorba de modelarea anumitor conexiuni, putând considera că intuiția își capătă formele și din modelele matematice. Preluând o idee a unui autor, s-ar putea ca în momentul în care cunoaștem semnificația lui "2", a semnului "+", a lui "2" (iarăși) și a semnului
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
influenței unor factori previzibili sau imprevizibili, e construită de individ sau Îi este impusă de alții, este egală sau inegală etc. Toate aceste aspecte pledează pentru faptul că În organizarea și dinamica vieții individuale se discută intervenția unor „factori” de modelare psihobiografică. Cunoașterea lor este esențială În Înțelegerea naturii și a dinamicii existenței și a psihobiografiei individului. Înțelegem prin factorii modelatori ai existenței acele influențe care, exercitându-se asupra persoanei, fac ca viața sa să se desfășoare după un anumit plan
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
deosebire Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate de modelul sociocultural, de mentalitatea Cetății. Conduitele sociale colective cuprind, În interiorul lor, totalitatea tendințelor psihologice primare, naturale, ale individului, dar care prin modelarea socioculturală și moral-religioasă devin ritualuri. Educația socială a omului În cetate Îl transformă. El va Înceta de a mai fi cel care era În natură. În cetate, omul cetățean va adopta un alt tip de conduite, pe care, interiorizându-le și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cenzură, În cazul Încălcării acestora. Aceste aspecte apar cu atât mai mult evidențiate, atunci când este vorba de acțiunile umane, În care sunt implicate libertatea și responsabilitatea. După cum am arătat deja, libertatea cetățeanului este pusă sub semnul responsabilității acestuia. Este o „modelare normativă” a pulsiunilor, a conduitelor individuale. Orice abatere de la aceste norme morale este pedepsită. Nu poți fi și nu poți face ceea ce vrei, ci ceea ce trebuie sau mai precis ceea ce Îți este permis. Altfel, cetatea te va izola, iar tu
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]