5,204 matches
-
toate aspectele sale, procesul educațional trebuie să promoveze "cultivarea dragostei față de patrie, partid și popor, de trecutul de luptă pentru libertate socială și națională a poporului român, față de tradițiile comune de luptă împreună cu naționalitățile conlocuitoare, față de lupta revoluționară a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate, a Partidului Comunist Român, a hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică și socială a țarii, de a apară cu orice sacrificiu cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei" (1978, art.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai demnă" (Programul PCR, 1975, p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unității proletare care a fost relegată pe plan secund. Registrul discursiv setat de parametri internaționalismului proletar (1947- 1964) interpreta trilogia unirilor românești (de la 1600, 1859, respectiv 1918) ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
găsit validarea internațională în "strălucita inițiativă de pace a tovarășului Nicolae Ceaușescu" (p. 250). Realegerile seriale în funcția de secretar general al PCR sunt tot atâtea prilejuri de efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu al clasei muncitoare, simbolul idealurilor de libertate, pace și progres ale poporului român, personalitate proeminentă [...] a vieții politice internaționale", în funcția supremă de secretar general "s-a înfăptuit într-o ambianță de un entuziasm și o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
personalități pe care le canonizează istoric prin introducerea lor într-un panteon. De cele mai multe ori, în jurul acestor figuri panteonizate este țesută ceea ce am numit a fi o martirologie. Regimul comunist și-a elaborat propriul său panteon proletar-partinic, prin canonizarea eroilor muncitori care s-au sacrificat în numele idealului luptei sociale. Răsturnarea regimului din 1989 a basculat și panteonul său proletar-partinic. Gradual, pe măsură ce manualele au început să abordeze subiectul regimului comunist (prima generația de manuale stopau narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că pe lângă o anumită școală funcționează „și un curs de analfabetizare”. În sfârșit, În ziarul Înainte din Brăila s-a strecurat următoarea greșeală: „Regimul de democrație populară a deschis drum larg spre cultura cea mai Înapoiată fiilor și fiicelor poporului muncitor” (Ficeac, 1998, p. 60). E interesant că aceste greșeli au fost sesizate În faza șpalturilor, fiindcă În ziarele consultate de noi, existente În fondurile documentare ale bibliotecilor, ele nu au putut fi descoperite. Sau poate că fuseseră sesizate În ziarele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
alta, ta re și fericită, spre a‐și recupera cu o oră mai înainte cuvenitul ei loc între națiunile cele mai valoroase ale Europei”, scria Semănătorul” la 6 decembrie 1870. Iar ziarul Paloda din 28 august 1897, subliniind calitățile omului muncitor, inteligent, exigent , sobru, de o mare voință - conchidea: „Ion Popescu a insuflat elevilor iubirea de patrie, iubirea de limba lor strămoșească, încr ederea în puterea și vitalitatea Românilor.” La 12 iulie 1901 Vocea Tutovei anunțase că Ion Popescu, 164 profesorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
blândă și mai cumpănită. Era însăși prietenia și discreți a, și seninătatea, și șoapta dulce, și încrederea în biruința bunului simț. Purta inima pe față, iar fața lui era numai zâmbet. Bun cunoscător de oameni, avea un tact de bătrân muncitor trecut prin sitele multor vremuri iar ca vechi socialist nu‐ și etala convingerile în acei ani foarte ispititori pentru a o fi făcut. În tinerețe lucrase în Canada la defrișarea lazurilor rămase după violentele despăduriri de la începutul veacului, iar la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
posibil." Celălalt jurat: "Pun pariu că niciodată nu v-ați mai înșelat ca acum. Vă pierdeți timpul. Ar fi cazul să terminăm." Arhitectul: "Presupuneți că dvs. ați fi cel judecat." Celălalt jurat: "Nu e treaba mea să presupun. Eu sunt muncitor. Patronul meu e cel care presupune. Dar sunt de acord să încerc. Să presupunem că aveți cîștig de cauză și că băiatul și-a ucis cu adevărat tatăl." Arhitectul nu răspunde, rămîne pe gînduri. Ședința reîncepe. Un jurat ține să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de regularizare, din 1811, a fost începutul. Germania este prima țară în care s-a constituit un partid socialist puternic. Ferdinand Lassalle a fondat în 1863 Asociația Generală a Muncitorilor. Aceasta apăra un ideal reformist, considerând că instrumentul eliberării clasei muncitoare nu era revoluția, ci cucerirea pe cale pașnică a puterii prin sufragiu universal. Întemeiat pe idei contrare acestei Asociații de către August Bebel și Wilhelm Liebknecht, în 1869, Partidul Muncitoresc Social-Democrat din Germania 373, care se revendica de la Internaționala I, promova cucerirea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la 56-60 ore muncă, săptămâna de lucru de șase zile, ceea ce făcea realizabil orizontul de 48 ore muncă săptămânal. Statul german a început să-și construiască rețeaua de politici sociale. Dacă în 1839 Prusia emitea deja un regulament pentru protecția muncitorilor copii și adolescenți, în 1871 Reich-ul înăsprea măsurile de protecție, iar în 1878 începea inspectarea fabricilor. Planurile de asigurare socială au fost anunțate într-un discurs de către împărat în anul 1881444. După ce Bismarck a introdus asigurarea medicală pentru muncitori (1883
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Un sistem foarte bine pus la punct de denunțare a populației la toate nivelurile, o propagandă mincinoasă permanentă și chemări mincinoase la solidaritate dădeau, mai ales în ochii tinerei generații, un caracter de retorică consolatoare pretențiilor conducătorilor, formulate pentru "clasa muncitoare și partidul său marxist-leninist" (Constituția RDG, art.1). În acest timp, populația reclama o serie de drepturi, între care dreptul la autonomie, la autodeterminare și, înainte de toate, mai multă libertate individuală, ca și creșterea numărului bunurilor de consum și a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
putea provoca efecte în direcții de nedorit, mulți gînditori din secolul XIX, fără a refuza progresul liberal, au propus, cum remarcă profesorul româno- american, îmbunătățirea și moderarea acestuia printr-un număr destul de mare de măsuri sociale menite a ajuta clasele muncitoare; practic, ei au fost printre primii inventatori ai conceptului de "plasă de siguranță". Virgil Nemoianu susține o îndreptățită pledoarie în marginea social-democrației, a rolului ei de restabilire a unui echilibru cît mai corect între aspectul material și cel spiritual; pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gestalt" politic al epocii moderne: "Iată cîteva dintre cele mai importante principii. Demnitatea persoanei era opusă individualismului atomizat al capitalismului liberal: ea reprezenta stîlpul de susținere în lupta pentru dreptul la viață, pentru opțiunea preferențială a săracilor și a clasei muncitoare, pentru libertățile omului, pentru toleranță, dar și pentru sprijinirea comunității și controlul judicios al pieței. Subsidiaritatea susținea statutul inalienabil al familiei ca cea mai importantă celulă socială, apăra drepturile locale și încuraja numeroase forme locale de implicare comunitară, mergînd pînă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sociale a muncii (aici se poate introduce, ad libitum, termenul direct folosit de primarul Constanței, la Congresul PSD de vineri, la adresa procurorului care îl ancheta, cu referire directă la hipsterii de azi, iubitori ai comunismului de bistro) era implacabilă: "clasa muncitoare - clasa cea mai înaintată a societății -, brava noastră țărănime și intelectualitatea". Așa era pe vremea aceea. Dar astăzi? Ce s-a ales din prestigiul, demnitatea și recunoașterea socială a profesorului? "Se sparie gândul!" Cei 2190 de lei ai mei, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
romanele sale, mereu, același procedeu: inventează un tip uman excepțional, pe care îl pune în situații considerate reprezentative pentru o anumită epocă. Indiferent cum se numește acesta, Alexandru Severin, Crișan, Ion Mușat, drumul său e unul singur - în slujba clasei muncitoare. Romantismul sincer și naiv și scriitura alertă salvează aceste texte mediocre de la ridicol. C. reprezintă însă cazul acelui scriitor la care toate celelalte scrieri au fost puse în umbră de apariția, mai întâi a unei cărți, apoi a unui ciclu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
folcloric, altoit pe aceste practici magice și vrăjitorești Însoțește viața poporului de la naștere pînă la moarte, În legătură cu munca sa, cu gospodăria sa, cu sărbătorile de peste an. Munca este cheia fermecată ce deschide porțile văzduhului. Românul din firea lui este muncitor. El Însoțește munca cu cîntece. Terminatul arăturilor de primăvară se numea ,, hodorît”. La sfîrșitul ultimei brazde, boii erau opriți pentru o odihnă mai prelungă, iar plugarii, stăteau pe grindeiul plugului sau pe brazdă, vorbind despre arături și făcîndu-și planuri de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
arăta dubla semnificație a acestei zile: a. Ea este ziua, În care, acum patru ani, fiara fascistă a fost sfărîmată În bîrlogul ei de la Berlin de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, conduse de genialul strateg și marele Învățător al omenirii muncitoare, İosif Visarionovici Stalin. Datorită acestei victorii și a uriașelor acțiuni de luptă eroică ale Armatei Sovietice și țara noastră a putut să se dedice În pace operei de consolidare a regimului de democrație populară și apoi, măreței munci de construire
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
LUMEA NOUĂ, revistă apărută la București, lunar, între 5 martie și 16 octombrie 1911 și la 5 ianuarie 1912, ca supliment al „României muncitoare”, organul sindical al Partidului Social Democrat. Într-un succint program se precizează că L. n. dorește să contribuie la „luminarea maselor și în special a proletariatului orășenesc și sătesc prin știință și artă”. Versuri semnează Al. Vlahuță, D. Th. Neculuță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287888_a_289217]
-
creadă, în mod eronat, că au făcut o afacere bună. O atitudine similară era la modă și în rîndul micilor comercianți din Bombay, în anii '70, cînd ceasurile fabricate în India erau prezentate clienților ca fiind aduse prin contrabandă de către muncitorii emigranți care se întorceau acasă. În ambele situații, un client care descoperă că a fost înșelat nu poate apela la lege pentru a-și face dreptate, deoarece cumpărarea de bunuri de contrabandă sau furt îl face pe client părtaș la
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nesinceritate nu se limitează numai la psihologii dezvoltării mintale care au o orientare mai liberală; relația este observată și de membrii unor sub-culturi în care exercițiul imaginației este dezaprobat. John și Elisabeth Newson (1968:189) notează că în rîndul clasei muncitoare din Anglia anului 1960, un număr mic de mame nu aveau încredere în "imaginația care, după părerea lor, poate să îl determine mai tîrziu pe copil să-și ia obiceiul de a fi nesincer". O femeie din această categorie, care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
semnificative de la o cultură la alta în modul în care această capacitate este folosită. În Anglia, fantezia este privită altfel de fiecare clasă socială, mamele din clasa de mijloc din Nottingham încurajînd mai mult imaginația copiilor decît cele din clasa muncitoare; aceste descoperiri s-au repetat uin deceniu mai tîrziu, în Leeds, odată cu cercetările întreprinse de către Dunn (1980:210-211). Nu este însă clar dacă diferă și atitudinile față de minciună. Reacțiie părinților la fanteziile copiilor nu sînt singurul aspect educațional care îi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
realitatea, iar critica marxistă a ideologiei este destinată să reașeze la locul său ceea ce a fost inversat 19. Ulterior, în teoria marxistă au apărut alte două concepte aflate în relație cu ideologia: cel de "falsă conștiință", care justifica imposibilitatea clasei muncitoare de a-și înțelege scopurile obiective (printre care eliberarea de ideologie, deci de imaginea falsă asupra realității), și cel de "interes", al cărui rol era de a explica raportul de dominație existent în societatea capitalistă. Prezentată în această manieră, ideologia
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de producție, cum ar fi în mare un catâr sau o piesă din mașinărie. Iar dacă deții sau controlezi forțele de producție incluiv forțele umane atunci aparții clasei dominante. Mai puțin simplu și mai precis: aparții clasei supuse sau clasei muncitoare dacă nu ești proprietar și ești de fapt silit să-ți transferi munca sau "puterea de muncă" în folosul altuia pentru plăcerea sau profitul acestuia". Această dominație economică a clasei burgheze este dublată, în societatea capitalistă, de o dominație politică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]