4,695 matches
-
mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y eut un murmure, leș hommes se bousculèrent pour la voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle are, pe lângă rafinament și elegantă, și calitatea de a provoca: "Elle portait une robe marron foncé, qui moulait să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
direct din graiul epocii: răcori, se pălesc, nu-ș ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai des întâlnite obstacole în calea ascultării efective? * Pseudoascultarea. Este o imitare a ascultării propriu-zise, prin inducere în eroare. Putem să ne prefacem că suntem atenți la celălalt, păstrând un contact vizual formal, clătinând din cap în semn de încuviințare, murmurând "da", "aha", "înțeleg" etc. * Atenția selectivă. Apare atunci când nu suntem interesați decât de anumite informații dintre cele pe care clientul încearcă să ni le transmită. * Presupunerea. Uneori ne putem grăbi să formulăm concluzii fără să așteptam toate detaliile pe care
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
fereastră mare, pe care vedea lacul cel întins." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu la suflarea unui vânt." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel de împărat trăiră fericiți și fără supărare, cum trăiesc oamenii buni la suflet și înțelepți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dintr-o mătase care mi se învălătucea pe picioare și aluneca la orice mișcare. Prințul Carol m-a acaparat. Nu dansa, și conversația noastră îi îndepărta pe ceilalți de mine. Intrând în salon, prințul imperial îmi spuse bună seara și murmură: Sper că ești odihnită, la care eu n-am răspuns decât printr-o reverență. S-a format un cerc. Era o atmosferă foarte solemnă. Trecu la brațul mătușii sale. Purta uniforma de gală a nu știu cărui regiment, la gât avea o
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecută — Îți mulțumesc pentru Sisif, zise Vasile Elisav, cu patosul cu care Ady Endre ar fi spus versul următor, bisându-l: „Îți mulțumesc pentru sărut“. — „Îți mulțumesc pentru sărut,/ Îți mulțumesc pentru sărut“, murmură, involuntar aproape, Nora. — „Köszöni a csókodat,/ Köszöni a csókodat“, făcu retroversiunea de cuviință, Carmen. — Nu mă mai mir că știi și ungurește, spuse, nu fără un anume imperceptibil esitando, semn al complexului de inferioritate, domnul Vasile Elisav, cu o străbunică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
și... ghici? Una dintre surorile Williams, riscam... Da, băi, cum de te-ai prins? Și-n toiul luptei, eu încercând, cu furie, să-ți disloc oasele, cumva buimăcit de voluptatea de a-ți desprinde de-a binelea crestele ilace, tu murmurându-mi: împinge, trage, împinge, trage... știi ce e asta? Nope, gâfâiam eu... Cineva care iese și intră, iese și intră... la librăria Eugéne Ionesco, băi! Așa scrie pe ușă, în interior și în exterior: împinge, trage... Ne lucrează subliminal la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să moară ca să-l cruțe pe iubit de lacrimi! Asemănătoare este povestea cu fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care o ignoră, așa că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
focalizator. În textul care urmează, a ales soluția (a): "În cele din urmă, nu s-a mai putut controla și a căzut în genunchi în fața sexului în erecție. Nu l-a atins, doar s-a uitat la el și a murmurat: Cât e de frumos! Scena l-a afectat în mod vizibil. Sexul i s-a întărit și mai mult. Marianne a îngenuncheat foarte aproape de el aproape că-l putea atinge cu gura -, dar, din nou, n-a spus decât: Cât
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
un zgomot, care o împiedica să audă ce avea de auzit. Ce se întâmplă? întinse el mâna cuminte pe bancă. Teodora săltă fruntea: Aud zgomot de săbii încăierate. Totul vine din partea asta indică cu mâna direcția sud. Nu se poate... murmură Matei, înfrânându-și impulsul de a o contrazice până la capăt. Aud și țipete într-o limbă pe care n-o știu, dar înțeleg ce spun, continuă ea. Matei nu îndrăznea să o privească în ochi, rămase oarecum înțepenit aștepta cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cel mai învățat dintre animale - ca să-i ceară un sfat. Dar ariciul refuză să-l ajute pe motiv, zicea el, că Dumnezeu este atotștiutor. Albina știa totuși că ariciul avea obiceiul să vorbească singur. într-adevăr, ea îl auzi curând murmurând: «Firește, Dumnezeu nu știe că trebuie să facă munți și văi ca să lase loc Apelor». Albina zbură spre Dumnezeu, și ariciul o blestemă și-i sorti să nu mănânce decât murdării. Dar Dumnezeu binecuvântă albina. Murdăria pe care o va
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
scris de Ishiguro. Totul se petrece într-o Japonie subjugată de cultura americană. Ironia trece aici în ură. Japonia imperială zace îngenuncheată la picioarele lui Popeye the Sailorman, idolul noii generații de copii. Meditația, lecția nerostită a autorului pare să murmure: Ce ne mai rămâne din noi înșine? Unde e mândria națională de altă dată? An Artist of the Floating World anticipează în parte The Remains of the Day, mai ales politic vorbind. În Rămășițele zilei, America privește cu îngăduință Anglia
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a creației. Pe rând, narațiunea alunecă din ratare în ratare. În cele cinci părți călătorim alături de un protagonist ascuns și mai ales de vocile pe care le adună, de la momentul copilăriei la maturitatea deznădăjduită. Poemul exprimă răul, exorcizează ratarea, și murmură spre autoloniștire, shantih... In mod paradoxal, pornind de la întuneric, degradare hidoasă și disperare, The Waste Land aduce pace și lumină. Poemul debutează cu strigăte disperate, cadavre dezgropate, hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère!, pentru a se încheia în șoapta de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
inovatoare. El nu este savant sau rece, iar livrescul inaugurat de The Waste Land nu cere explicații exterioare textului, chiar dacă sunt citați alți scriitori. Dacă încercăm să identificăm contextele citatelor și să prelungim explicația, descoperim o ironie distrugătoare. Eliot își murmură refrene culturale și se amuză să le răsucească cu un umor de care puțin știu că era în stare. Exemplele sunt nenumărate. Autorul domină nu numai propria operă, ci și o întreagă literatură, tot ce a adunat memoria lui de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la "punctul cheie" unde "sălășluia miezul viului". Tandrețea cu care cercetează trupul iubit (spate, craniu, picior, piele, inimă, vârstă, mijloc, mână) e și ea o formă de apărare, tristă și neputinicoasă. Trupul e pentru Szirtes încântare și exasperare deodată ("Ereditatea murmură în gene jalea bolilor"). Într-o vreme obsedată de demitizarea sentimentului, de golirea lui până ce nu rămâne decât sexul din el, o vreme ce se desfată cu vulgarități și reduce inexprimabilul la dimensiunea vorbei banale, tandrețea lui George Szirtes ocrotește
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
caniculei, și care m-a consolat asigurându-mă că, oricum, nu se stătea mult în închisoarea din Uranus; o bătrână țărancă (o fi fost oare chiar așa bătrână cum mi se părea în vremea aceea?) ghemuită într-un colț și murmurând rugăciuni; o țigancă cu rochie înflorată; o profesoară între două vârste; tânăra Măriuca C., arestată pe stradă și adusă - Dumnezeu știe de ce! - direct la Uranus, în rochie de seară și pantofi roșii cu tocuri înalte... Eram toate vinovate de delicte
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de vîndut [...]. Și în acel an 1577, cam pe la sărbătoarea de Saint-Michel, fu văzută pe cer o stea trăgînd după ea o coadă lungă, ca și cum ar fi fost o creangă de copac sau un mănunchi de vreascuri, așa încît lumea murmura că era vreun semn mare de la Dumnezeu, pentru că aveam fără încetare ciumă, foamete și nu se făcea nici un schimb de mărfuri și nici alte mijloace de trai". Mémoires de Jean Burel, bourgeois de Puy, Le Puy, 1875, p. 44-48 Războaiele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pulbere argintie sub cerul albastru, știm totdeauna că ea e împinsă de legea fizică să atingă din nou, nivelul superior de unde s-a coborât. În strădania ei, ce pare însuflețită de un avânt nedomolit, e parcă un semn ce ne murmură și nouă povestea unor înălțimi pierdute, a căror nostalgic o purtăm în suflet. Geniul, care e prin excelență chipul lui Dumnezeu în această lume a păcatului și a morții, îndeplinește parcă o solie cerească de a ne aminti prin plăsmuirile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
operei sadoveniene au remarcat faptul că portretul Magului din Creanga de aur are la bază imaginea unui (alt) "preot bătrân", care se întâlnește în Strigoii lui Mihai Eminescu: Ajuns-a el la poala de codru-n munții vechi, Isvoară vii murmură și saltă de sub piatră, Colo cenușa sură în părăsita vatră, În codri-adânci cățelul pământului tot latră, Lătrat cu glas de zimbru răsună în urechi. Pe-un jilț tăiat în stâncă stă țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mână, preotul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ni se spune clar că legătura directă dintre partea morală , spirituală, a unui om și felul cum acesta trăiește material, nu este întîmplătoare și ea face parte din programul pe care-l avem de împlinit pe pămînt. Biserica Ortodoxă mai murmură timid și neconvingător cum că scopul omului în lume este ,,înălțarea sa în spirit “, dar nu are nimic împotriva hoților, mai ales dacă aceștia, din banii furați de la alții , mai dau ceva și pe la biserici. Rîndurile următoare vor deranja desigur
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
timbrate în 43 p, cu evidențierea expresivității melodiei în care notele punctate vor fi realizate la nivelul clapei cu „pernuța” degetelor, totul pe un suport discret de doimi; III și IV - degete „plate” detimbrate în nuanța de ppp care vor „murmura” acompaniamentul de șaisprezecimipe arpegiate pe un suport de octave executate ușor la nivelul clapei: Ex. 1.3.3. Planurile sonore Odată stabilită concepția muzicală comună, cei doi parteneri trec la următoarea etapă în construirea muzicii pentru duo de pian și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri, prin clase, printre ferestre, pe lângă icoane. Numai vreo rază rătăcita din amurg îi iese în cale și-l recunoaște, murmurându-i moldovenește, cu glasul ei de miere: “Să ne trăiești, MariaTa”... Mihai Sadoveranu tace. Și zâmbește. Locul lui e pretutindeni și nicăieri. Dar Pașcaniului de azi și Colegiului Național “Mihail Sadoveanu” de azi le place să creadă că el este
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
a lui Zaheu și îl întâmpină spunând: „Zaheu, grăbește-te de te pogoară căci astăzi trebuie să rămân în casa ta”. Zaheu s-a coborât și L-a primit pe Iisus cu mare bucurie în casa lui, în ciuda celor ce murmurau spunând că a intrat în casa unui păcătos. El simte în conștiința lui că trebuie să facă ceva spre a răspunde înaltei cinstiri ce i s-a făcut și o face într-un chip care trebuia să dea de gândit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru niște zdrențăroși? Cine să adopte niște oropsiți ai sorții? Cine să-și pericliteze situația de dragul altuia? Cine să accepte dizolvarea ierarhiilor, egalizarea, răsturnarea valorilor? Când nu ai mai nimb din cele necesare traiului, nu ai ce pierde, ar putea murmura cârcotașii. Dar te ai pe tine. Când te dăruiești pe tine celorlalți, testul e trecut. Orice ideal poate fi confiscat de oportuniștii cu fler. Idealul spiritual este imediat terfelit în pasta gelatinoasă a politicii. Creștinismul e alungat ca bolșevism ori
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]