36,388 matches
-
referitor la Mins, înțelegem că acesta reprezintă în fond acțiunea efectiv interpretativă (de conduită) în raport cu un concept, schemă de compoziție, proiect sonor configurat în/ca partitură sau un dat spre audiție. Desigur, după natura fiecăreia dintre aceste ipostaze ale operei muzicale, C-Mins va arăta altfel. Ceea ce este însă propriu Mins în oricare dintre ipostaze, constă în următoarele: reprezintă subiectul interpretativ într-un act de expresivizare; se relevă exclusiv prin actualitatea faptului său, de aici-acum; se adecvează expresiv (interpretativ) unui precedent formal
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
scade (odată cu micșorarea sau mărirea duratei tm). Practic este vorba de un transfer spontan al Ttm-Mins pe un alt nivel/grad de tempo, ducându-se în sens invers celui spre care variază nivelul pulsației tm. Cu alte cuvinte, o piesă muzicală lentă (de grad Ttm scăzut) va prezenta numeroase durate pe niveluri divizionare mari (grad de pulsație-tm ridicat), pe când într-o piesă de tempo repede vom întâlni mai des durate cumulative, ori de niveluri divizionare mici. Deducem de aici și cel
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
volumul evenimentelor/masa sonoră, relevându-se ca amplitudine Mins, prin accentuare și/sau diminuare. Toată această complexă perspectivizare a Mins, despre care am încercat să vorbim în textul de față, își află utilitatea atunci când suntem implicați efectiv într-un act muzical, fie ca prim-interpreți - compozitori ai unui proiect de configurare sonoră livrabil grafic, ca/prin partitură -, fie ca interpreți secunzi - producători-executanți ai sonorității unei lucrări muzicale preformate în partitura compozitorului-, fie, într-un stadiu interpretativ terțiar, ca naratori verbali (critici
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
în textul de față, își află utilitatea atunci când suntem implicați efectiv într-un act muzical, fie ca prim-interpreți - compozitori ai unui proiect de configurare sonoră livrabil grafic, ca/prin partitură -, fie ca interpreți secunzi - producători-executanți ai sonorității unei lucrări muzicale preformate în partitura compozitorului-, fie, într-un stadiu interpretativ terțiar, ca naratori verbali (critici, analiști, comentatori, prezentatori) într-un fapt călăuzitor de inițiere în perspectiva sensului gândirii muzicale ce ni se destăinuie ca operă, determinați prin aceasta, și odată cu propria
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ca/prin partitură -, fie ca interpreți secunzi - producători-executanți ai sonorității unei lucrări muzicale preformate în partitura compozitorului-, fie, într-un stadiu interpretativ terțiar, ca naratori verbali (critici, analiști, comentatori, prezentatori) într-un fapt călăuzitor de inițiere în perspectiva sensului gândirii muzicale ce ni se destăinuie ca operă, determinați prin aceasta, și odată cu propria noastră prezență-participativă, în propria devenire - dintr-un oarecare-auditor (posibil-martor), în acel anume-chemat întru revelația ascultării (ca cert-mărturisitor). Dacă, în fizică: entropia este o mărime de stare care, în
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
stare care, în mod spontan, tinde (ca transfer termic) în omogenizarea cu un mediu; prin analogie, în muzică: expresivitatea este o trăsătură de caracter care, în mod intențional, temporizează (ca Mins) în adecvarea (coerență) cu o Fmz. Astfel, pe plan muzical, variația dezechilibru→echilibru, se aspectează ca temporizare expresivă, din diferite perspective modal-interpretative: disonanță→consonanță (armonic); sensibilă→tonică (melodic); aperiodic→periodic (ritmic); tensiune→relaxare (emoțional); sunet→tăcere (instrumental); asimetric-simetric (figurativ); discontinuu→continuu (conceptual); început→sfârșit (narativ); alterat→pur (ideatic) etc. Circularitate
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
raportat aspectelor form-temporale de înfășurare/desfășurare, Mins comportă o expresie de continuitate prin discursivitate, aceasta din urmă ținând de natura gândirii asociată limbajului. Prin urmare, continuitatea ține de intenționalitate (conștiința Mins), iar discursivitatea, de modul gândirii (corespondent instrumentării Mins), inclusiv muzicale. Din perspectiva modului Mins deci, Fmz este o discursivitate orientată într-un interval de continuitate, respectiv o desfășurare temporală orientată narativ, între două pozițiți funcții (dev) pe care le numim de-început sau incipit (In) și de-sfârșit sau finalis
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
este însă confuz, unele personaje au căpătat alt nume, precum Bufonul de la curtea prințului, care este prezentat acum drept prietenul acestuia, Beno, dar are aceeași psihologie a personajului, și mai mult chiar aceeași coregrafie binecunoscută a Bufonului, pe aceleași partituri muzicale. Intervenția majoră s-a făcut însă în legătură cu un alt personaj important al baletului, Rothbart, și el dispărut și înlocuit cu numele unui alt vrăjitor, Deirfgeist, care le preface pe tinerele fete în lebede, tot el fiind însă și un alter
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
dar într-o viziune nu numai nouă, ci și limpede, și a mai lipsit curajul coregrafului de a-și concepe unitar opera, în stilul care îi este propriu. Fără aceste două calități, este riscant să încerci să reconfigurezi o capodoperă. Muzical, premiera a fost cât se poate de bine susținută de orchestra Operei, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, nu la fel de bine fiind ajutată și de plastica scenografică a altui invitat, Luisa Spinatelli, costumele invitaților - păsări, de la balul din vis, fiind mai
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
nu sfâșie, ci macină. Nu furnizează decât iluzii și jocuri cu zaruri fără numere pe ele. Puțin mai contează bunăstarea, pricopsirea. De multe ori exilatul este doar regele unui ținut de umbre. În artă însă lucrurile stau oarecum diferit. Diaspora muzicală, bunăoară, are acces la cetățenia unei patrii alterne: arta sunetelor. Astfel, nutrește speranța de a adăsta, tihnit, redempția, căci ajung la adevărata înțelegere numai cei care pornesc din nou pe drumul pierdut cândva și regăsesc tainele pe care le-au
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Violeta Dinescu); "Irlandezii sunt foarte talentați. Există similarități între temperamentul irlandezilor și al nostru" (Adrian Petcu); "A fost o schimbare majoră în viața mea și a familiei mele, pentru faptul că deschidea noi orizonturi în a cunoaște mai bine nivelul muzical din Europa" (Mircea Călin); "La contactul cu un ansamblu occidental, primul lucru pe care l-am învățat a fost disciplina de orchestră" (Violeta Cîrstea Călin); "America a fost construită de emigranți, ei având un rol foarte important și în ceea ce privește cultura
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
lucru pe care l-am învățat a fost disciplina de orchestră" (Violeta Cîrstea Călin); "America a fost construită de emigranți, ei având un rol foarte important și în ceea ce privește cultura, arta" (Lory Wallfish); Întotdeauna am visat să cunosc mai îndeaproape viața muzicală europeană" (Liviu Morna). Sau printre avatarurile variilor școli, tendințe, culturi: În Europa se pune mai mult accentul pe o anumită diferențiere coloristică, stilistică, pe când în America se pune mare accent pe o perfecțiune tehnică, poate chiar exagerată" (Irina Mureșan); "Foarte
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
tendințe, culturi: În Europa se pune mai mult accentul pe o anumită diferențiere coloristică, stilistică, pe când în America se pune mare accent pe o perfecțiune tehnică, poate chiar exagerată" (Irina Mureșan); "Foarte interesante erau lecțiile de fagot în direcția pur muzicală, în ceea ce privește frazarea, interpretarea" (Adrian Jojatu); "Noile curente care circulă în lume ajung după șase luni, un an în România" (Adrian Mantu); Profesorii mi-au fost și părinți, și mentori, și prieteni" (Mariana Bâldea); "Organizarea este foarte bună, orice problemă apare
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
cu decoruri impresionante" (George Petean); "În Franța, Conservatorul funcționează după un sistem care datează de două sute de ani și abia acum se va schimba radical. Această reformă se încearcă a fi făcută de vreo 30 de ani" (Diana Ligeti); "Învățământul muzical din România este încadrat în circuitul școlilor și universităților. În Franța muzica este în plus" (Dana Ciocârlie); Există două școli principale pe plan mondial: cea franceză și cea rusă. Școala românească are un rol foarte important, pentru că este singura care
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
umilitoare pentru creații. Este o decadență la care nu concepeam să se ajungă" (Lili Dușescu); "Publicul de muzică clasică este un public în formare" (Sergiu Năstase). Și tot traseul marcat de Sebastian Crăciun ne transportă printre criterii și mentalități: "Selecția muzicală a fost întotdeauna exclusivistă și mulți muzicieni străini nu au putut rezista în Franța" (Costin Cazaban); Foarte puțini tineri mai sunt dispuși să facă o carieră muzicală" (Constantin Sandu); În momentul de față jazzul suferă, nu are un public foarte
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
tot traseul marcat de Sebastian Crăciun ne transportă printre criterii și mentalități: "Selecția muzicală a fost întotdeauna exclusivistă și mulți muzicieni străini nu au putut rezista în Franța" (Costin Cazaban); Foarte puțini tineri mai sunt dispuși să facă o carieră muzicală" (Constantin Sandu); În momentul de față jazzul suferă, nu are un public foarte numeros"(Marian Petrescu); "Ministerul Culturii din Cehia promovează foarte mult creația națională în lume" (Anda Louise Bogza); Cele mai importante nume le găsești în Elveția, iar nivelul
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Lascae). Dar și printre apatii și neglijențe: "România este mai cunoscută prin interpreți, prin muzicieni de calitate, însă compozitorii români sunt foarte puțin cântați. Probabil nici autoritățile culturale românești nu au pus acest domeniu printre prioritățile lor" (Marian Mitea); Viața muzicală în general în Europa a devenit din ce în ce mai complicată, sunt din ce în ce mai puțini bani pentru artă" (Silvia Simionescu); "S-a mai cântat Enescu, dar muzica românească în ansamblu, cu ceilalți compozitori care sunt foarte importanți, este o raritate, o excepție" (Ștefan Zorzor
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
pentru Leni. A fost aici ieri, s-a dezbrăcat și, pe urmă, în fața năruirii mele..." Ascultă, mereu-mereu, concerte de muzică simfonică la toate posturile de radio din Europa, face liste de titluri și compozitori preferați, își deplînge autoironic proasta memorie muzicală, dar, alt secret, acceptă să fie cronicar muzical "pentru bani și cu mari garanții de anonimat", utilizînd un pseudonim pe care îl încredințează numai Jurnalului. E un refugiu și un fel de salvare a sufletului, o pasiune și o obsesie
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
dezbrăcat și, pe urmă, în fața năruirii mele..." Ascultă, mereu-mereu, concerte de muzică simfonică la toate posturile de radio din Europa, face liste de titluri și compozitori preferați, își deplînge autoironic proasta memorie muzicală, dar, alt secret, acceptă să fie cronicar muzical "pentru bani și cu mari garanții de anonimat", utilizînd un pseudonim pe care îl încredințează numai Jurnalului. E un refugiu și un fel de salvare a sufletului, o pasiune și o obsesie, pînă cînd constată " Sînt obosit de atîta muzică
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
bifat și el într-o scenă de revoltă egotică, marcată prin tușe îngroșate. Obligat să ridice numai plăcuța cu nota 10, personajul Petru Cimpoeșu împarte, violent, șeptari, numai atât cât să strice, fără s-o știe, aranjamentele unui obscur concurs muzical antedecembrist (Cântecele tinereții). Victimă a unor glume epistolare făcute de colegii de redacție, ziaristul I.O.V. - a se citi, terestru: Ispas Octavian Vasile - ajunge să trăiască o continuă nevroză a redactării unui răspuns. De la tăietura destul de protocolară a frazei
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
colajul). Pe de altă parte, Frederic Jameson crede că "experiența post-modernă accentuează eterogenitatea și profundele discontinuități în opera de artă, care nu mai este unificată sau organică, devenind acum un virtual ansamblu de subsisteme disjuncte". La Tiberiu Olah, dimpotrivă, opusul muzical, chiar și atunci când are la bază un material brut și accidental ori impulsuri de varii genuri și pregnanțe, vădește o exemplară constanță și stabilitate. Nu e nici fluxul continuu, nestăvilit din sintactica niculesciană, dar nici clivajele ori incompatibilitățile din alcătuirile
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
pe valorie culturale europene. Ironie vag protocronică? Se poate. Contaminare din zona fotbalului, atât de populară între președinți? E la fel de plauzibil. Numai că din acest punct al poveștii, totul se rupe. Intervine un vis haotic - conceput cam în felul animațiilor muzicale - din care Tristan se trezește la fel de fericit ca și cititorul. Apare un jurnal improvizat al unei tinere cercetătoare din Albion, nimerită, printr-un straniu împrumut reciproc, direct în orășelul universitar transilvan. Apare un alt jurnal - tot atât de confuzant - aparținându-i, după
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
valori. Dar, din imobilitatea mea agitată, continui să-mi pun întrebări. Ele se ivesc oarecum de la sine, stârnite de întâmplările și situațiile vieții de zi cu zi. S-a întâmplat, în vremea din urmă, să petrec destul timp prin cluburi muzicale. Oricât aș fi de pasionat de muzică, evident c-am profitat pentru a privi în jur. Prima constatare e că tinerii (majoritari cam în proporție de nouăzeci și nouă la sută) sunt incredibil de blazați. Or fi fost de vină
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
adolescentită pentru a fructifica la maturitate. Dacă mi-au plăcut nu o dată replicile surprinzător pînă la neverosimil de mature ale adolescentei de 16 ani, care se dovedește chiar mai matură decît Mark Loring cu care împărtășește o serie de afinități muzicale și filmice, mi s-a părut că lipsește în film ceva esențial, instinctul matern al lui Juno, fie el și second hand sau filtrat prin lecturile sale. Aici se află partitura cea mai delicată a filmului, sondarea psihologiei nubilei, în
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
privințele un vîrf. Mai sunt cîteva calități esențiale pentru reala sa ascensiune: tenacitate, luciditate, studiu neîntrerupt, meticulozitate și o forță de sugestie de-a dreptul hipnotică de veritabil conducător de colectivități umane. Ancorat pe o asemenea zestre, excepționalul său talent muzical l-a făcut să fie Condamnat la succes, cum mi-am intitulat eu cartea pe care i-am închinat-o în 1999, la zece ani după moartea sa. Foarte mulți au fost și mai sunt încă cei care, scriind despre
Magicianul baghetei by Corina Jiva () [Corola-journal/Journalistic/8610_a_9935]