6,603 matches
-
adăposturi mai mult tinerei generații, în acea vreme foarte dornică de căsătorie și nespus de prolifică. Cubajul mare de aer nu prezenta însă numai avantaje. El avea neajunsul de a face ca încăperile să se încălzească greu iarna, ceea ce, din nefericire, îi obliga pe proprietari să majoreze plata caloriferului. Vara, din pricina ferestrelor imense, apartamentul era literalmente violat de lumină, jaluzelele lipseau. Proprietarii renunțaseră la ele, descurajați, fără îndoială, de înălțimea ferestrelor și de prețul lemnăriei. La urma urmei puteau fi foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
prietenească la masa de prânz. Jonas se minuna că există oameni care vor să ia masa împreună cu el, în ciuda conversației lui atât de banale, dar ar fi preferat să iasă seara, spre a-și păstra întreagă ziua de lucru. Din nefericire, aproape întotdeauna prietenul nu putea să se întâlnească cu el decât în cutare zi anume, și numai la masa de prânz, pe care ținea neapărat să i-o rezerve iubitului său Jonas. Și iubitul Jonas primea: "Fie cum vrei!" - punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
din păcate, nu știi să contruiești. Te-ncornorezi cu fel de fel de cuvinte împrumutate de la alții care, și ei au copiat la rândul lor, și, niciodată, dar, niciodată, nu au fost în stare să fie ei înșiși... Degeaba te ascunzi, nefericirea te urmărește, n-o să știi să aprinzi niciodată flacăra iubirii pentru că, mai întâi, trebuie să știi să discerni și apoi să ceri... O altfel de toamnă Simt că toamna aceasta este mai altfel decât celelalte. Are culori mai luminoase și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
oglindea zilnic. Nu se gândea, de o jumătate de veac, de pe la vârsta de 10 ani, decât la pictura lui. Vehemența cu care lăuda și admira execuțiile pare mai curând o cochetărie sau are pecetea de cruzime a veacului său ? Răzbunarea nefericirii, poate, spaimă de moarte, dorința de-a trăi sau a supraviețui ? Ar fi confortabil să-l imaginăm pe bătrânul pictor neîncrezător sau, mai bine, nepăsător față de posteritate, mulțumit cu bucuria de-a fi muncit cu plăcere și de-a fi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mult frunțile, iar patronul bodegii, aflat la bar, le oferă o dedicație muzicală consumatorilor. Aplauzele concretizează starea de bine a mesenilor, Sandu Își mai toarnă un pahar și murmură aproape neauzit: Suprema fericire poate fi cea mai mare cauză a nefericirii, dragii mei, asta a spus-o ăl mai deștept dintre toți deștepții. Dau un vin cui Îi ghicește numele. Gicu și Gore se lasă pe spate, iar scaunele de plastic oferă urechilor un troznet care ar putea să prevestească nedorite
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de mic copil, ori s-a certat cu nevastă-sa. Da, Gicule, Îl apucă Gore pe după umeri, parcă ai semnat un contract post-mortem cu nostradamus. Degeaba vă uitați la mine cu zâmbete nelalocul lor, chiar așa s-a Întâmplat. E nefericire mare. Mare de tot. Vă Înec aici dacă Încep să plâng, mă Știți că sunt sufletist Și Îndur greu supărările. Plâng Și la ale altora, la ale mele bocesc ca babele profesioniste. Adică să Înțelegem că s-a blocat liftul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
decât victorie pe de o parte, Cădere pe de alta - nedreptate. Și din viața noastră, -ntemeiată Pe rău, și pe nedrept și pe minciună Și din știința morții, - a re-nturnării În corpul mort, din care am ieșit, Se naște veșnica nefericire. Suntem copii - etern nefericiți. Dar în zădar, căci suntem după chipul Și-asămănarea lui. Noi suntem răi Fără de-a-avea puterea lui. Răi putem fi Mai ca și el - dară din neputință Se naște ironia vieții noastre. În van Titanul mort, ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
universul o stea plină de pace, Neturburată, vecinic de ură, de război; În toate Creațiunea gura ei vecinic tace, N-o bântuie griji rele, n-o bântuie nevoi. "E-un om, care pe dânsa nefericit se ține Dar nu-i nefericirea în stea, ci e în el, Dar soartea lui schimba-voiu, din rău oiu face bine - Cobor acum în astru-mi să-l mîngîiu și pe el ". Din vârf de munte-n lună în spațiu iar s-aruncă, În clipă-ajunge-n norii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
voastră tagmă suntem și noi cu toți... Și nouă vânătoarea de aur și mărire Ne-nsamnă-n astă lume a Răului domnire. Și nouă-nghesuirea pe drumul spre plăcere În suflet naște scârbă și inimei durere. Și noi simțim că suntem copii nimicniciei, Nefericiri svîrlite în brazdele veciei... Și sufletu-ne-n tremur, ca marea se așterne Tăiat fiind de nava durerilor eterne; Ca unde trecătoare a mării cei albastre, Dorința noastră, spuma nimicniciei noastre. Și noi avem o lege - deși nu Dumnezeu - Simțim
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spate, Să văd ah, pămînteasca-mi, duioasa-mi zeitate... Fugi, fugi! Ce te așteaptă cu mine într-un veac, În care poezie și visuri sunt un fleac: Nu te îndemn eu însuși ca să-mi urmezi în cale, Să fiu nemernic martor nefericirii tale. De cât să scriu la versuri, mai bine-aș bate toba: Cu rime și cu strofe nu se-ncălzește soba. Chiar inima-mi de-aș da-o să bei dintr-însa sînge: Nevoia este ghiața ce-amoru-n grabă-l stinge. Visând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Avea-vei în ochi-mi acel preț Ce azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voiu fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini să te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ce suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri svîrlite în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămîne-n urmă în noi de cât obscura
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poate ajuta să ne pipăim limitele. Omul - un amalgam de vulturi și de cârtițe. Farmecul vieții stă, în primul rând, în căutare. De la joc pornește procreația. Uneori și creația. De mii de ani se străduiesc filosofii să pună în ecuație nefericirea lumii. Gratiile celulelor pot deveni telescoapele nemărginirii. Necunoscutul nu este veriga care lipsește, ci aceea care nu se vede. O carte valoroasă este un roi de întrebări. Inteligența nu are limite. Dar nici prostia. Caut plin de curiozitate jurnalul de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
rampe de lansare a mesajelor spre infinit au fost catedralele. Ideile mari împărtășesc uneori soarta femeilor frumoase a cărora îmbrăcăminte le ascunde farmecul. Circumvoluțiunile - alți muguri de aripă umană. De mii de ani se străduiesc filosofii să pună în ecuație nefericirea lumii. Fără escaladarea deșertului, nu poți savura voluptatea oazei. Când spargi crusta epocii le furi oamenilor obișnuitul. Învinge gândirea atinsă de entuziasm. Nu te poți lupta cu infinitul. Nu ai de unde să-l apuci. Există o filosofie populară pe buzele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
primeni idolii. Ca orice suveran, și Dumnezeu ne-a dat pe mâna subalternilor. Nu de Dumnezeu mă tem, ci de ambasadorii lui. Rugăciunea - o depeșă fără confirmare de primire. Speranțele noastre continuă să fie pilonii de susținere a cerului. Din nefericire, egoismul pare cea mai răspândită religie. Pe dealul Golgota nu s-a instalat teleferic decât pentru turiști. Nu toate ideologiile sunt sortite prin definiție efemerului. Cunoaștem pe Unul care s-a născut în iesle și a edificat o ideologie pentru
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
magiei. Toți filozofii sunt îndrăgostiți. Unii pretind că și reciproca e valabilă. Și în iubire câștigă cel care știe să dăruiască. Don Juan a practicat tactica sufletelor pârjolite. Artiștii au nevoie de dragoste. Cum să zbori cu o singură aripă? Nefericirile conjugale pot fi compensate în plan filozofic. Socrate a fost, în acest sens, primul cobai. La bătrânețe, iubirea e ca banii. Dacă nu-i mai ai, nici nu vorbești despre ei.? Să fie iubirea doar autosugestie? Evident, iubirea de sine
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
căutau fericirea și pe rug. Fericirea - un Everest himeric. Să le respectăm nefericiților dreptul la mândrie. Pe toate meridianele există oameni care uită de ce s au așezat la masă. Nefericiților nu le mai rămâne decât să mizeze pe tandrețea posterității. Nefericirea provine, de regulă, din deficitul de imaginație. Între lanțuri și glezna învinsului a existat întotdeauna o sfâșietoare tandrețe. Se scumpește mereu încălțămintea. Doamne, bine că nu ne-ai făcut miriapozi. Omul curge, de cele mai multe ori, de-a curmezișul fericirii. Când
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înjură. Se îmbulzesc prin edituri prea mulți căuzași ... paraliterari. La inspirație, poezia se scrie singură. Chinurile creației vin după aceea. Există o dramă a artiștilor care nu suportă nici singurătatea, nici absența ei. Arta - această formă de protecție spirituală a nefericirii umane. Spre unele limanuri sufletești numai muzica știe drumul. Arta contemporană tinde spre un extremism al nuanței. Orice fărâmă a subconștientului se poate transforma în substanța activă a creației. Receptarea artei moderne este chin , nu divertisment. Misiunea unor epoci e
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cetățene al târgului Iașilor, dar Înalt Prea Sfântul Iacov nu prea este limpede în cele ce spune. Asta nu-i treaba mea, vere. Spune-mi mai degrabă care sunt “pricinile” pentru care croitorul Costandin dăruiește și vinde “via aceasta”? Din nefericire, prima soție a croitorului a murit, dar nu i-a lăsat nici un moștenitor, iar cei făcuți cu cea de a doua nevastă... au murit. Astfel, croitorul, ca bun creștin, dăruiește două pogoane de vie Mitropoliei pentru pomenirea sa, a soției
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
numai ceea ce reprezinți în capul lor deșart, lauda ta te-ar învăța asupra a ceea ce ești în adevăr... lucru foarte trist... ["OMUL DE BUNĂ-CREDINȚĂ"] 2275B Nimeni nu e mai lesne înșelat decât omul de bună-credință. [2] 2287 În zile de nefericire toate calitățile închipuite se prefac în tot atâtea defecte. Esemplu concret: francezii. - Ilaritatea e ușurință, limpezimea frivolitate, bunomia lor firească este lipsă de caracter, ascuțimea lor critică este doctrinarism, spiritul pozitiv este lipsă de profunditate. Dacă germanii ar fi bătuți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
face să creadă cumcă lucrurile nu pot fi decât numai așa și nu într-altfel. Formele religiei sunt mantia de purpură cu care s-acopere toată mizeria adâncă a vieții, pin creți se tradă foarte puțin din realitate și, din nefericire, tocmai încrețiturile strălucesc mai tare... De-aceea 69 {EminescuOpXV 70} punctele evident slabe din teoremele bisericești sunt acele cari se apără mai tare și cu raționamente mai strălucite. Statul natural are tendința de-a perena - dovadă toate statele izolate. Ele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
avea multă amiciție - amor nu. Sărutarea pe care regina Margareta de Scoția a dat-o învățatului însa urâtului Alain Chartier a fost numai o grimasă. [13] Nu esistă oameni mai nenduplecați și mai duri decât cei preocupați într-una de nefericirea lor. 1054 {EminescuOpXV 1055} [14] Spirite mari se nasc adesea prin nevoie. Țările cele mai neroditoare au avut cei mai mari guvernatori. Dovezi - Moise, Petru I și regele Prusiei. [15] Și oamenii cei mai mari sunt nevoiți a suferi batjocură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o va lua din loc, dar nimic. Mă transform în telegrafist, așa de mărunt apăs pe buton, fără nici un rezultat. Sânt blocat în lift, stop, ar fi fost bine să fiu, stop sîntem, stop, că nu sânt singur, stop, din nefericire, stop, și nu cu oricine, stop, cu cel mai murdar și puturos om de pe planetă. Stop, stop. stop, STOOOOP. Ce pula mea!... Nu se poate să rămân blocat cu ăsta în lift Nu se poate să existe o compensație în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dimineții. Și ușor, ușor, am început să-l chestionez, mai mult de plictiseală. El mi-a răspuns ce a vrut el, sau în cel mai rău caz ce aș fi vrut eu să aud. Era, oricum, un om plin de nefericire, pe care și-o arăta cu sau fără voia lui, pe fața brăzdată de nenorociri. Cel mai grav lucru este că atât de rușine mi-a fost de el, încît nici n-am avut curaj să-ți recunosc ție că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
este consilier al ministrului X, că este șeful unui departament, că a devenit parlamentar sau înalt demnitar. Cam așa stau lucrurile cu familiile care s-au îmbogățit peste noapte și afișează ostentativ opulența, care manifestă fățiș disprețul față de muncă. Din nefericire molima meditațiilor se extinde și asupra familiilor cu venituri modeste, în unele cazuri și la cele cu o situație materială precară numai și numai pentru că în clasa copilului lor toți colegii au preparatori. Se crează astfel o industrie a meditațiilor
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pot crede în veselia tălâmbă de pe fața clovnului. Asemenea altor fantaști ai poeziei moderne, cu care nu îl compar valoric, ci doar taxinomic, precum Lautreamont sau (iarăși) Rimbaud, Gherguț pare uneori animat, sub glazura eroi-comică a versurilor, de o fioroasă nefericire, de un urât existențial ce se exprimă în coprolalie, necrofilie și alte perversități ale spiritului. Imagini dure, de o iluminată hidoșenie, răzbat uneori din carnavalul gherguțian: "scot limba mea prădalnică prin ceafă / copiii spun că-i dungă de girafă / scot
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]