6,174 matches
-
susține că „există azi dovezi” conform cărora Tito ar fi avut legături încă din 1936 cu Intelligence-Service. Chiar dacă aceste relații au fost permanent camuflate, anumiți „conducători clarvăzători și devotați clasei muncitoare” și-ar fi dat seama de adevăr. Nu sunt neglijate raporturile speciale cu premierul britanic Winston Churchill, care ar fi declarat la 22 februarie 1944 în Camera Comunelor: „Vom depune toate eforturile de care vom fi capabili pentru a da ajutor și sprijin mareșalului Tito... Pe când eram bolnav, el mi-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
americană și engleză forțele armate ale Iugoslaviei, Greciei, Turciei și Italiei, ce urmează să apere zona Mării Mediterane, dar să aibă și un rol activ în sectorul Dunării Inferioare și regiunilor de sud-vest ale Uniunii Sovietice. În plus, nu se neglijau propriile interese ale iugoslavilor, turcilor și grecilor, urmărindu-se cucerirea unor teritorii în zonă, cu deosebire de la bulgari și albanezi. Nici nu se putea altfel, doar autorul broșurii este bulgar, un subcapitol este dedicat „activității antibulgare a clicii titoiste”, incepand
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acorduri comerciale sovietoiugoslave, pentru că la mijlocul anului următor Andrei Gromîko, ministrul sovietic de Externe, să afirme că „doctrina Brejnev” nu se va aplica Iugoslaviei, recunoscută ca tară socialistă în toată regula, în ciuda unor neînțelegeri „ocazionale”. Judecând lucrurile cu luciditate, nu putem neglijă faptul că într-o anumită măsură liderii de la București au ținut cont de sfatul lui Tito promovat la întâlnirea cu Ceaușescu, din august 1968. Între timp, primul ministru, I. Gh. Maurer, susținea în fața lui Zhou Enlai că România ar putea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sînt un indicator al conduitei, al mijloacelor folosite pentru atingerea scopurilor existențiale majore, relevate de ierarhia valorilor finale. Se constată că deținuții optează pentru o conduită cinstită, sinceră, în care se pune accentul pe autocontrol și disciplină, dar nu se neglijează aspectul exterior, care trebuie să fie îngrijit și curat. Dragostea, spiritul afectiv sînt diferit apreciate de cele trei categorii de deținuți: furt (rang 3), omor (rang 10), viol (rang 17), în timp ce buna dispoziție este sensibil mai puțin valorizată la criminali
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei) devine normă de referință, de evaluare a fenomenelor. Ea este influențată de condițiile de detenție, dar și de valorile împărtășite de autoritățile centrale (conducerea DGP, a fiecărui penitenciar), care tind să privilegieze anumite argumente și idei și să le neglijeze pe altele. În plan practic, valorile se convertesc în norme. La modul cel mai general, normele indică un standard acceptat sau un model. Sociologii consideră că valorile sînt irelevante dacă nu sînt conexate normelor. Ceea ce diferențiază normele (regulile) de opinii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oribil. M-am apropiat cu pași mărunți de capătul aleii. Îmi roteam privirea, mă prefăceam interesat de florile și legumele din jur. Printre frunze vedeam tot felul de gângănii, am zărit și câțiva viermi gelatinoși, încât mi-am reproșat că neglijez grădina bunicii. Mă cuprinsese o tristețe gravă, lacrimi ce nu voiau să curgă îmi apăsau tâmplele. Am făcut câțiva pași în direcția casei, în încercarea de a mă liniști. Când am ridicat privirea, am zărit proiectată pe perete silueta șezlongului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și au dat mâna și împreună ne-am deplasat spre salonul oficial. Acolo, cei doi demnitari au rostit saluturile protocolare, după care au fost evocate perspectivele relațiilor bilaterale. În timpul convorbiri în trei, opiniile mele erau susținute de Președinția Ciprului, dar neglijată de Petre Roman. Îi recunoșteam stilul său cribdos, răutatea lui față de persoana mea, în repetate rânduri, după scena din Piața Revoluției. Manifestarea ei în fața ciprioților și a delegației române prin evitarea oricărei încercări ale demnitarului cipriot de a transforma dialogul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
din comun definesc portretul uneia dintre cele mai complete artiste lirice ale ultimilor patruzeci de ani. În prezent, Viorica Cortez locuiește la Paris și își împarte timpul între master classes, jurii internaționale și lecții de canto parti culare, fără a neglija invitațiile de prelungire a carierei în roluri de compoziție. "Pentru că", în caz că vă întrebați "de ce?" Cândva, în primăvara lui 1990. Imprimeul cauciu cat al tricoului fâșâie plăcut la atingere. Îl port pentru prima dată, deși îl am încă din ianuarie. Mi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
că au fost plăcute,eram tânăr,nu le luam în seamă,dacă mă uit bine,mă supără mai tare acum gropile de pe șosele,banii cheltuiți pe lucruri banale,fără rost, iar ce este mai necesar și urgent pentru oameni sunt neglijate,ca de exemplu miliarde de lei cheltuiți cu campanii electorale,serbări galante,plimbările unor persoane fără rost pe banii din bugetul statului,sau publici și câte multe altele. Spuneam că regret după timpul acela pierdut aievea, când mulți alții creeau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
socială care să asigure tuturor posibilitatea deplinei dezvoltări a personalității și afirma credința în necesitatea adaptării puterilor statului la condițiile specifice momentului istoric. Se aprecia că misiunea majoră a PNL-Gh. Brătianu era aceea de a împiedica România să se izoleze, neglijând strânsa interdependență dintre popoare sau necesitatea de a se adapta schimbărilor impuse de scurgerea timpului. Raportorul afirma că, după moartea lui Ionel Brătianu, în vechiul Partid Național Liberal s-au păstrat ordinea și disciplina, dar au dispărut spontaneitatea și coeziunea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
încurajeze intreprinderile economice 494. În aprilie 1936, participând la dezbaterile pe marginea bugetului general pentru 1936-1937, N. Constantinescu-Bordeni demonstra că, așa cum fusese proiectat, bugetul era dezechilibrat, unele ministere, ca cel de Interne, al Justiției, al Sănătății și al Agriculturii fiind neglijate la repartizarea sumelor. Alte comentarii pe marginea bugetului au fost formulate de deputații georgiști Gheorghe Deleanu și Alexandru Procopovici. Dacă primul declara că vota, condiționat, bugetul 495, observațiile ultimului erau tranșante: "Un buget care trezește îngrijorarea unui dezechilibru viitor, un
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
implicate în asigurarea apărării naționale 688. Plecând de la această constatare, el adresa guvernului o interpelare. Apreciind că plana încă pericolul restaurării habsburgice asupra țărilor membre ale Micii Înțelegeri, șeful liberalilor georgiști își exprima nemulțumirea pentru faptul că politica educațională guvernamentală neglijase pregătirea unui personal calificat pentru fabricile producătoare de armament. El atrăgea, de asemenea, atenția asupra contrastului dintre ușurința cu care străinii pătrundeau în țară și ocupau posturi importante pentru economia națională și greutatea pe care o întâmpinau aromânii, când își
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Un raport informativ al poliției consemnează atitudinea nefavorabilă a foștilor georgiști față de preconizatele alegeri parlamentare, care ar fi trebuit să legitimeze noul guvern condus de Armand Călinescu. Această atitudine fusese determinată de faptul că, la desemnarea candidaților, foștii georgiști fuseseră neglijați, având prioritate membri ai altor partide politice. Gheorghe Brătianu dăduse foștilor săi partizani politici instrucțiuni să-și anuleze voturile, înlocuind buletinele-fotografii din plicuri cu notițe-protest contra alegerilor, sau abținându-se de la vot894. Singura organizație care a prezentat candidați pentru alegerile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Skoda a produs o enormă fierbere în cercurile politice. [...] Am lăsat la urmă pe dl. Gheorghe Brătianu și pe prietenii lui. Este aproape sigur că punctul de vedere al georgiștilor va fi acela de critică față de toate guvernele care au neglijat înarmarea țării, sau au făcut din ea un mijloc de îmbogățire al câtorva privilegiați. La sfârșitul acestei comunicări, țin să aduc la cunoștința Majestății Voastre, că georgiștii dorind să țină un congres la 2 decembrie la București, am sfătuit pe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
datoriilor eșalonate în titluri, prin mijlocirea unui institut, care să primească sprijin din partea capitalului străin și din partea Societății Națiunilor. Ibidem. 274 Idem, nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 23. 275 Idem, p. 2; Unii cercetători apreciază că acest program a neglijat domeniul politicii externe. Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 285. 276 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 23. 277 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 478/ 1931, f. 17-18. 278 "Mișcarea", nr. 426, 27 aprilie 1932, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
utilizatorii de Facebook erau mai puțin numeroși, era, totuși, vorba de un grup important de oameni în majoritate tineri, dinamici, cu meserii bine plătite și, adesea, lideri de opinie - un public pe care nici o campanie nu ar trebui să-l neglijeze. Astăzi însă, accesul la Internet nu mai e rezervat păturilor educate și cu venituri mari. Unul dintre punctele tari ale campaniei lui Obama a fost implicarea în procesul electoral a unor grupuri care până atunci nu participau la alegeri. În
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
puteam opri să nu-i întreb, sau să mă adresez cu fermitate: Ce se întâmplă cu mine? Doresc să văd pe cineva, să vorbesc cu comandantul, cu un ofițer, cu indiferent cine, să se clarifice odată situația mea și nu neglijam să termin aproape strigând: să se anunțe Crucea Roșie, imediat. Bietul soldat se uita la mine cu un fel de dispreț sau chiar compătimire, răspunzându-mi invariabil: Regret, dar nu știu nimic, în același nelipsit argou și pleca. Și cum
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ar fi putut începe istoria vieții sale cu remarca: «tăria mea își are rădăcinile în relația mea cu mama»“. Senzația de nesiguranță și de neocrotire se amplifică până la spaima abandonării sale în spațiul deschis, înfricoșător al lumii largi: „...uneori, mama neglija să-l trimită pe soldat la timp (ca să-l ia de la grădiniță - n.n.), iar eu, singur - căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
căci se manifestă - așa cum semnalează Paul Tillich - prin forma care contrariază forma, adică prin natura ce desfigurează natura. Și, ca receptor de cultură, viitorul scriitor I. Negoițescu e deja manierist: el își amintește că Blaga „m-a îndemnat să nu neglijez pe «clasici», pe artiștii Renașterii, pe care, de fapt, i-am înțeles abia prin modernii care i-au transfigurat desfigurându-i în propria lor operă“. Deci el nu absoarbe clasicul în stare pură, ci clasicul filtrat prin modern, maestrul prin
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pentru tanti Virginia, care, oricât își adora propriul ei prunc, mai găsea destule resurse spre a-mi acorda și mie o afecțiune specială (nedezmințită până la bătrânețe). Zilnic venea însă după mine, la prânz, ordonanța care mă adusese dimineața: uneori, mama neglija să-l trimită pe soldat la timp, iar eu, singur - căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare suferință îndurată în copilărie (reiterată până
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Tenea, lungă și plină de indivizi de tot soiul și de toată teapa, ce mi-a devenit, de bună seamă, familiară și ca spațiu de mic vagabondaj, de explorare gratuită, și ca teren de joacă, deși circulația nu era de neglijat. O dată, m-a mușcat rău de pulpa piciorului un câine necunoscut și mult m-am mirat întotdeauna, apoi, că părinții nu m-au supus tratamentului antirabic: au socotit probabil că turbat din născare eram eu, deci eu cel vinovat, nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai sceptic, confruntat cu serioase îndoieli: își subția glasul, care suna cârâitor și strident, atribuindu-l unei pretinse madam Fârlifus (Firlefanz), veche amică picată ca din cer în vizită. Ascultam cât ascultam dialogul caraghios al tatei cu vizitatoarea, care nu neglija niciodată să întrebe de mine, apoi săream iute pârleazul pătuțului meu (pătuț în care mi-a devenit întâia oară conștientă angoasa cu care am coborât pe lumea asta vie și stranie: seara, la culcare, îmi era teamă să adorm, ca
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la Cluj) profesorii nu mă mai scoteau la lecție nici la materiile unde nu aveam de ce să strălucesc, ci îmi dădeau nota maximă din oficiu. N-a fost spre binele meu, căci, neplăcându-mi niciodată să învăț după programă, am neglijat materiile prescrise, lăsându-mă în voia deliciilor lecturii mai mult sau mai puțin capricioase, nu întotdeauna riguros instructivă: în timpul lecțiilor, mi se tolera să-mi deschid pe bancă o carte care mă interesa pe mine și să mă scufund într-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pictorii „decadenți“. Nu cunoșteam decât prea vag literatura suprarealistă (din acest punct de vedere, Clujul se arăta chiar foarte provincial) și mă înnebuneam de Hieronymus Bosch, de Brueghel: socotind aceasta de bun augur, el m-a îndemnat totuși să nu neglijez pe „clasici“, pe artiștii Renașterii, pe care, de fapt, i-am înțeles abia prin modernii care i-au transfigurat desfigurându-i în propria lor operă, de la „metafizicul“ de Chirico la Dalí, la Delvaux. Deși, în fapt, unicul prieten literar din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și finalitățile politice. Reinhart Koselleck 2 a dezvăluit cum geneza culturii noastre politice nu putea să nu condiționeze o concepție utopică despre libertate. Elaborată pe ascuns, în umbra Republicii literelor 3, de către oameni liberi de orice responsabilitate politică, această cultură neglija considerațiile strategice și supraestima puterea dreptului. Extinzând acest raționament al lui Paul Thibaud, putem să găsim surprinzător faptul că "absolutismul revoluționar ieșise dintr-o experiență urbană căreia Vechiul Regim nu-i dăduse mijloace de exprimare"4. Cel puțin perioada revoluționară
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]