5,767 matches
-
aruncat demonstrativ afară din bancă, profesorul a început să-l întrebe, după vechiul său obicei: ― Te doare? Ce-ai făcut? Cu ce medic te tratezi? La acestea răspundeam mai mult noi decât Simulescu, care era prea obosit și plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase, ca să mai poată răspunde cu suficientă seninătate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Rămăsese stabilit că-și luxase piciorul drept din genunchi, că era strâns bandajat, întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotărâse că nu este
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
s-au născut "sublimele" versuri care, gândeam eu, aveau s-o facă pe Viorica să... " Iubirea e o taină mare, Ce leagă două inimi, tare...!" Păi, când i-oi citi-o, praf o fac! Și am continuat pe același ton. Nenorocirea era că nu puteam să i-o citesc Viorichii până duminică, ziua hotărâtă de mama pentru o vizită la tanti Marioara, și cum eu țineam s-o citesc cuiva, iar soră-mi nu îndrăzneam, de frică să nu mă spună
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
hotel! Cu cântec, înainte, marș! comandă Moscu militărește, și băieții, aliniați, începură să-și răpăie ghetele pe caldarâm, cântând cu entuziasm frumosul și mobilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" până la hotel. Dar aci, nenorocire! Scara principală era de lemn și scârțâia îngrozitor. Oricât de încet și de atent ai fi mers, nu se putea să nu se audă. Și acum, în liniștea impresionantă a nopții, orice zgomot, oricât de mic, căpăta o rezonanță neașteptată
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
toată vina pe umerii pălimarului Condrat, care, după cum se știe, era un necredincios, luând de atâtea ori numele Domnului În deșert, bătând toaca și trăgând clopotele În dorul lelii, că nu mai știai dacă sună pentru slujbă sau anunță vreo nenorocire. Bătrâna era ferm convinsă că În toată această tărășenie Își băgase Necuratul coada, mai Întâi ispitind-o să-și piardă vremea uitându-se o oră Întreagă la acea cutie diabolică, umplută cu tot felul de suflete păcătoase, care, În loc să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nostru, care cunoști și le știi pe toate, dezleagă, sfărâmă și distruge acum lucrările magiei, iar pe roaba Ta ferește-o de toate uneltirile diavolești. Dezleag-o de demonul de amiază, de toată boala și de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lăcomia, neputința și de toate rătăcirile și greșalele știute și neștiute și alungă cu lumina Ta cea sfântă demonul de amiază și pe cel de noapte, ce se oploșesc la casa mea, slăvit fie numele Tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
gândurilor. „Ce căruță, ăștia nu umblă cu căruța, ci cu șatra, răspundea bărbatul, destul de detașat. Rămâne pustiu În urma lor...“ Atunci s-a auzit și glasul babulei, care: „Da, da, numai șatra e de vină, a bodogănit. Șătrarii au adus toată nenorocirea... Dacă nu veneau ei, nu veneau nici ciorile. Acum, poftim la ce le-a trebuit căminul cultural...“ Într-adevăr, cu puțin timp Înainte ca satul să fie invadat de ciori, fusese construit căminul cultural. Pentru aceasta, oficialitățile aduseseră mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Se luminase de mult de ziuă. O lună străvezie ca vălul de pe fața unui mort atârna deasupra Râpei Roșii, unde oamenii duceau animalele secerate de molime și tot felul de gunoaie. Mașa o privi cu teamă prin deschizătura ușii: „Cine știe ce nenorociri mai anunță și asta“, bodobăni ea, repetând cuvintele babulei, pentru care luna era o piază rea. Cuvântul „asta“ suna totuși parcă prea brutal În gura ei, astfel că, privind-o Încă o dată, Mașa adăugă: „Adică luna, am vrut să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dezvoltă, un reper inconfundabil al imaginarului tintinian. Ei sunt imperfecțiunea perfectă pe această scenă livrescă a lui Hergé. Căpitanul Haddock, lupul de mare fără de care nici o călătorie adevărată nu poate fi pornită, împarte cu detectivii înclinația înnăscută pentru dezastre și nenorociri. În cazul său, Tintin este catalizatorul ce îl scoate din infernul beției, spre a-l propulsa în purgatoriul, instabil, al stării de trezie. Haddock are verva verbală inconfundabilă a unui geniu lingvistic. Invectivele sale au o savoare ce face din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nimic nici măcar gramatical și nici altfel. Pe Fenea am întâlnit-o mai târziu la Ismail. Lucra la serviciul sanitar ca dactilografă. Nu mi-a spus nimic dar din privire am înțeles că mă acuza pentru intrarea în viața ei a nenorocirii cu numele Vasea. Gata. Două femei erau tare frumoase în Jibrieni. Una era soție de cârciumar care în timp ce servea clienții s-a nimerit lângă un medic. Acesta a observat că frumoasa femeie avea ceva lângă nas, ceva care nu era
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ordin de la revizoratul școlar să se reducă o clasă I-a. Care? Sigur că a mea. Atunci Iancu Antoniu a făcut un raport din care, după atâta timp, spicuiesc: "Numai o inimă de piatră n-ar putea înțelege durerea și nenorocirea acestui tânăr atât de harnic, de muncitor și care se pregătește să devină învățător calificat". Am plecat la gazdă amărât însă directorul mi-a spus să nu disper și să merg înainte cu clasa mea, a I-a C, și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
noi? Dar doamna Săvescu și sora sa Agripina Ionescu sau Agripinoasa, cum i se mai spunea, sau Elena Munteanu, fiica lui moș Ioniță Meran? Cine-l poate uita pe moș Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și m-a urmat. Când am ajuns în Nicorești, pe ulița târgului neam întâlnit cu Steluța îmbrăcată în doliu. Cumpăra cele necesare pentru înmormântarea fetiței. Steluța n-a putut scoate o lacrimă. Oamenii, mai ales vecinii, plângeau alături de noi, de nenorocirea noastră. Cu ce am greșit ca să fim ruinați sufletește? Am înmormântat-o pe Cezărica în curtea bisericii din Coasta Lupii, pe Aleea Copiilor, alee pe care, cu o nesimțire inimaginabilă Clemansa Gerota a înglobat-o în moșia ei, pentru extinderea
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
prezența mea. A reușit să strecoare într-un proces verbal de inspecție, printre alte aiureli, și faptul că n-aș fi fost în stare să realizez un cor la școală. Când? În cele două trei săptămâni de activitate lovită de nenorociri? Am reușit să obțin anularea inspecției și în sine truda directorului de a opri posibilitatea prezentării la examenul de gradul II care urma să aibă loc în primăvara anului 1941. Și noi care îi botezasem unul dintre copii! Nu știu ce am
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
vorba de aceste două provincii, românii cred c-ar fi îndreptat armele împotriva guvernului Antonescu erodat ca imagine și vlagă de legionari. C-a fost mareșalul un mare patriot? Posibil. Asta e treaba istoriei și a politicii. Noi înotam în nenorocire. În dimineața de 22 iunie 1941 a început artileria grea să bată din spatele nostru malul stâng al Prutului. Se cutremura pământul. Bătea artileria românească dincolo, unde erau sate românești! Așa-i războiul. De dincolo nici un răspuns. Sovieticii nu se așteptau
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
moment orice utilizare a lucrurilor din școală se consideră jaf și va fi pedepsit după legile stării de război”. Și așa a rămas. Nu-mi propun să descriu nici întâmplări obișnuite, nici cele ieșite din comun. Războiul este o mare nenorocire pentru toți, indiferent de cauza pentru care se luptă. N-am să uit niciodată cum, după ce am trecut Nistrul pe la Vadul lui Vodă în Ucraina, am ajuns în comuna Criuleni, locuită de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să ne dăm seama, fără a îmbrăca halatele albe, învățătoarele deveniseră surori, infirmiere, confesori pentru cei aflați în suferință. Între răniți un caz ceva mai aparte era al unui tânăr rămas fără conștiință, poate de suflul exploziilor, poate din șocul nenorocirii. Greu, foarte greu, după nenumărate împachetări, încercări de contrașoc, frecții, băi cu plante am reușit să-l readucem în lumea reală. Era inginer și își avea originea într-un loc se pare mai retras de lume, un fel de ținut
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
liniște găsită aici parcă n-ar fi vrut să mai plece nicăieri. Dar cum ordinele de repartiție erau pentru Bichigi, la Bichigi trebuia să ajungem pentru a nu crea încurcături într-o perioadă și ea mai mult decât încărcată cu nenorociri. Ne-am mutat în locuința rechiziționată de la Ilie Hudulin care mai avea una în altă parte a satului.Am încropit paturi și saltele cu scândura și paiele cumpărate și, în urma telegramei trimise la Câșlița am pornit și eu. Aici trebuia
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
rușii. Cum? Păi l-au aburcat pe cal, s-au uitat în stânga și n dreapta și duși au fost, sărăcuță doamnă. Floare de băiat. Vocile tremurate, spânzurate de cârligul lacrimii m-au copleșit. O mie de bocete adunate din toată nenorocirea lumii ropoteau în grinda creștetului. Le-o fi spus, că Petrișor știa bine rusește, le-o fi spus că-i născut pe meleaguri basarabene, că are prieteni acolo și ăia, în joacă nejoacă l-au ...Doamne ferește! În starea asta abia
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
-i născut pe meleaguri basarabene, că are prieteni acolo și ăia, în joacă nejoacă l-au ...Doamne ferește! În starea asta abia perecepeam mișcarea bărbaților. Care cum apuca luase un par, o coadă de furcă sau ce găsise și, poteră de nenorocire se pregăteau să deschidă un nou front antisovietic. Dar n-a fost cazul. Din șartul uliței, mândru și împăunat venea Petre. Uite mamă, a deschis pumnul, mi-au dat soldații fire de coadă pentru buhai. Stăteam cu mâna ridicată, palma
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
către suferință refuzăm să-l vedem atunci când căutăm continuu vinovați pentru diferitele "conținuturi" ale existenței proprii. Ca națiune, neamuri precum tătarii, turcii, nemții, rușii, au fost un opiu pentru conștiința libertății noastre deoarece în ei am găsit continuu vinovații pentru nenorocirile noastre care, într-o bună măsură, n-au fost decât consecințe ale propriilor alegeri. În sens tare a munci înseamnă a-ți orienta toate eforturile în vederea atingerii unui scop. Când eforturile sunt insuficiente și neconcordante se ivește sinonimia dintre muncă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aceea, avertismentul dat puternicului Thorson era că un om care se aștepta întotdeauna la ce e mai rău, avea, mai devreme sau mai târziu - de obicei mai devreme - să ia măsuri de apărare la nivel paranoic. Ar fi fost o nenorocire dacă aceste circumstanțe rămâneau valabile: pentru că, într-un moment de criză, ele ar putea determina o replică din cale afară de violentă. Și, în această situație, victima avea să fie. bineînțeles, Gilbert Gosseyn Trei. Trebuia făcut un efort pentru a deturna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
bucurie, că-i dăduse palma meritată pentru că o făcuse să sufere. Când l-au văzut logodnici și cu Cecilia schimbat,l-au întrebat: —Ce-i cu tine? Ce-ați discutat, de nu arăți în apele tale? Mi-a spus despre nenorocirea unei cunoștințe comune, s-a gândit Matei să mintă deocamdată. —E chiar atât de grav? — Foarte grav. Vă spun altădată. Poți s-o ajuți cu ceva? Trebuie s-o ajut. — Georgeta nu arăta atât de pătrunsă de acest necaz cum
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tandre ale amândurora. Nu mai fi supărat, Matei, că se rezolvă problema și va fi bine, îl încurajau logodnicii. După ce au servit masa, Cecilia, de data aceasta, voia să fie singură cu Matei ca să-l consoleze și să afle ce nenorocire a altei persoane l-a întristat. Au pornit-o pe cărăruia dintre stejăriș, în timp ce ceilalți ajunseseră la locul de unde plecaseră. —Matei, trebuie să fim sinceri unul cu celălalt. Spune-mi ce te întristează? —?! — Simt că s-a întâmplat ceva mai
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
acesta? Ținând-o de mâini și privind-i fix în ochi, i-a spus: — Pe tine nu te pot minți. Nu mă lasă ochii tăi frumoși, privirea-ți caldă, dar nu-ți pot spune tot adevărul. Nu este vorba de nenorocirea altcuiva, așa cum am înscenat eu, ci de ceva care mă neliniștește pe mine. Mă faci mai curioasă. Îmi pare rău, dar mai mult nu-ți pot spune deocamdată. —De ce, Matei? Poate te ajut cu ceva. Nu mă poți ajuta, draga
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ce s-a întâmplat și cerând să vină salvarea să l ia de-acasă ca să meargă la locul accidentului. În câteva minute sosește salvarea cu medicul internist, bun prieten cu Matei, însoțit de o asistentă. Ajungând la locul accidentului, văd nenorocirea. Cecilia era inconștientă, plină de sânge, Sebastian și Camelia răniți și ei. Între timp sosesc și cei de la poliție care fuseseră anunțați și care trebuiau să cerceteze cazul. Răniții sunt duși la spital, iar Cecilia, care era în situația cea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]