5,414 matches
-
s-o mesteci bine ca să nu se cunoască și să-i dai să beie, că din ceasul acela pătimașul se dezvață de năravul beției. Belitură Dacă bea cineva rachiu cu cărămidă arsă, scapă de „be leală“ sau belitură*. Belșug Dacă ninge ori e molășniță* în ziua de Sf. Vasile [1 ia nuarie], va fi îmbelșugat tot anul. Dacă în ziua de Bobotează [6 ianuarie] va fi vreme fru moasă, va fi un an îmbelșugat în pîne și pește. Cînd Sfinții [9
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi îmbelșugare în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare. Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fie iute și acru ca focul. Să nu dai borș cu flori de pomană, că pe ceea lume bei tot apă cu hospă* și cu flori. Bostan Bostanul crește la om sarac și prost. în ziua în care a nins întîi, în acea zi primăvara să pui bostani, că se fac vrăjmaș de mulți. în Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănînce bostan, ca să fie grași peste an. Seminți încolțite de vei găsi în bostan e semn de toamnă lungă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ger. Baba Dochia s-a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea-i mai voi nică decît ei. Frigul se întărîtă; baba își pune cele nouă cojoace și frigul nu avu ce să-i facă. începu să ningă; baba își întoarse un cojoc pe dos și tot așa fu mai tare. Atunci se urmă dușmănii: dădu un frig tare; baba își puse cojoacele; se uimea, începu să ningă, apoi se făcu ger mare. Baba își lepă dă cojocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și frigul nu avu ce să-i facă. începu să ningă; baba își întoarse un cojoc pe dos și tot așa fu mai tare. Atunci se urmă dușmănii: dădu un frig tare; baba își puse cojoacele; se uimea, începu să ningă, apoi se făcu ger mare. Baba își lepă dă cojocul. Tot așa cu fiecare pînă ce rămase în pielea goală, cînd împietri. Acestea sînt zilele babei. Baba Dochia e îmbrăcată cu douăsprezece cojoace; în fiecare zi lepădînd cîte unul, vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își aleg prin februar o zi de-a babei; cum va fi ziua, așa va fi și nevasta lui: urîtă, frumoasă etc. Cum va fi în ziua Dochiei [1 martie], așa va fi și vara: dacă în ziua babei Dochia ninge și-i furtună, atunci se zice că ea leapădă un cojoc. Zilele ei se numesc cojoace. Drac Se crede că dacă poartă cineva un ou al unei puice negre nouă zile înainte de Paști subsuoară și zice, pe timpul cînd să iasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în apă, și apa aceea o dai s-o beie vita cea mușcată - și-i trece. Mușcătura de nevăstuică (cînd dormi) se tămăduiește cu spălări de apă neîncepută, turnată printr-o piele de nevăstuică întinsă pe o cracană*. Ninsoare Cînd ninge cu foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai s-o beie vita cea mușcată - și-i trece. Mușcătura de nevăstuică (cînd dormi) se tămăduiește cu spălări de apă neîncepută, turnată printr-o piele de nevăstuică întinsă pe o cracană*. Ninsoare Cînd ninge cu foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot așteptând.../ Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu ploaia, copiii sunt galbeni și bolnavi: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge - / Și ninge și plouă" (Moină). Universul este terifiant, căldura toridă din iulie provoacă descompunere și nevroze: "E miros de cadavre iubito/ Și azi chiar sânul tău e mai lăsat" (Cuptor). Contopirea meteorologică este o formă a angoasei existențiale (Negru). Fiind
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sunt singur, și mă duce-un gând/ Spre locuințele lacustre". Uneori, sunetul tălăngii se asociază ploii care provoacă nevroze (Plouă), ninsoarea se împreună cu ploaia, copiii sunt galbeni și bolnavi: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge - / Și ninge și plouă" (Moină). Universul este terifiant, căldura toridă din iulie provoacă descompunere și nevroze: "E miros de cadavre iubito/ Și azi chiar sânul tău e mai lăsat" (Cuptor). Contopirea meteorologică este o formă a angoasei existențiale (Negru). Fiind dominat de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Eu trec din odaie-n odaie/ Când bate satanica oră" (Miezul nopții); b. Dragostea și creația sunt elementele salvatoare în camera intimă a iubitei ("Ce cald e aicea la tine/ Și toate din casă mi-s sfinte / Te uită cum ninge decembre/ Nu râde, citește-nainte" (Decembre) 5. Aspirația spre absolut este întreținută de nostalgia poetului, obligat să supraviețuiască într-un mediu ostil, monoton, unde plictisul devine suferință: "Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie" sentimentalismul ia forma unei anxietăți; 6
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
suferință: "Orașul luminat electric/ Dădea fiori de nebunie" sentimentalismul ia forma unei anxietăți; 6. Natura sub pecetea forțelor distructive rămâne doar o stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante crează stări nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav pe câmp
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
luminat electric/ Dădea fiori de nebunie" sentimentalismul ia forma unei anxietăți; 6. Natura sub pecetea forțelor distructive rămâne doar o stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante crează stări nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav pe câmp la abator
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav pe câmp la abator/ Și sânge cald se scurge pe canal" (Tablou de iarnă); d. Primăvara bacoviană provoacă nevroze: "Dar iar rămâne totul o lungă teorie/ O, când va fi un cântec de alte primăveri?!" (Nervi de primăvară); 7
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și tu mai aproape"), iar lectura devine o modalitate de salvare, un act ritualic: "Nu rîde... citește-nainte". Dar, prezența lecturii este condiționată de prezența iubitei care ar putea opri curgerea lumii. În mod semnificativ, zăpada este asociată îngropării: "Să ningă... zăpada ne-ngroape". În timp ce afară s-au dezlănțuit stihiile naturii, interiorul are ceva paradisiac, căldura îndeplinește un rol protector și asigură armonia lumii, acolo unde "toate... mi-s sfinte". Fiind ultima lună a anului, cu potopul ei de zăpadă, Decembrie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un rol protector și asigură armonia lumii, acolo unde "toate... mi-s sfinte". Fiind ultima lună a anului, cu potopul ei de zăpadă, Decembrie poate semnifica un sfârșit. De aceea, evaziunea prin lectură ar întrerupe "căderea lumii": Te uită cum ninge decembre/ Nu râde, citește-nainte". Având o construcție simetrică și muzicală, poezia se dezvoltă pe tehnica paralelismului (om-natură), în cele șase strofe. "Decembre" sugerează sfârșitul dar și salvarea prin repetiția unor formule ("te uită cum..."), prin asonanță ("tine"/ "decembre"), prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cum..."), prin asonanță ("tine"/ "decembre"), prin măsura regulată a versurilor, sonoritatea gravă a vocalelor închise (u, ă), verbe la persoana I (aș vrea, mă duc) și pronume, prin apelative ("iubito", "tu"), prin existența unor câmpuri semantice: iarna (decembre, poli, promoroacă, ninge) și spațiul casnic (focul, lampa, soba, ceaiul), prin folosirea unor metafore hiperbolizante ("Potop e-napoi și n-ainte"), imagini vizuale ("e ziuă și ce întuneric") și auditive ("și focul s-aud cum troznește"), prin cromatica (alb, roșu), sugerate de "zăpadă" și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
c. "ermetică". În poeziile din prima etapă se întâlnesc nostalgii celeste (Lava), amintirea vitalismului orgiastic (Panteism), limbaj meditativ, melancolie, purificare prin contemplare, reculegere în fața rotației vieții și a morții (Marile Eleusinii), în care sunt relevate misterele existenței: "Nocturne bolți vor ninge, din slăvi, misterul lor,/ Ți s-o răsfrînge-n suflet tăria-ngândurată", mirajul purismului estetic (Pytagora). Cea de-a doua etapă aduce o schimbare de perspectivă: universul infantil, la confluența concretului cu imaginarul, tragedia melcului "prost, încetinel și blând", "o mogâldeață
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
revoluție, până în preajma realizării statului național. Copilăria și adolescența lui Caragiale se desfășoară pe acest fundal general. Într-unul din momentele sale patetice, Caragiale îi împărtășește lui Vlahuță o versiune romantică despre venirea lui pe lume: „Parcă văd... seara. Frig. Ninge; viscolește. La Ploiești. Acum cincizeci și atâția de ani... O femeie săracă într o odaie fără foc se chinuiește, nemâncată, pe o saltea de paie... Vântul vâjâie afară, nenorocita femeie se zvârcolește înăuntru de dureri grozave... Și toată noaptea o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de judecăți morale; test sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză, cretă, morcov; c) cais, scaun, păr, smochin; d) ninge, coardă elefant, trotinetă, căldărușă. memorarea unui material cu sens; test privind investigarea nivelului mintal; Exemplu: Definiți: a) obiecte: casa, scaunul ... b) ființe: c) fenomene: test privind clasificarea; Exemplu: Grupați cuvintele în serii, după o calitate comună: caiet, carte, bancă, vrabie
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
parte; • reglarea reacțiilor neadecvate ale colectivului la eventualele situații de eșec înregistrate de unul din colegi etc. 32 SUGESTII DE TESTE TEST PRIVIND OPERAREA CU NOȚIUNI OPUSE Fratele meu este bărbat, sora mea este . Lămâia este acră, bomboana este . Iarna ninge, este soare. ( lista poate continua) TEST PRIVIND STABILIREA ASEMĂNĂRILOR Prin ce se aseamănă: vaporul cu mașina? mingea cu portocala? avionul cu ciocârlia? TEST PRIVIND STABILIREA DEOSEBIRILOR Prin ce se deosebesc: calul și porumbelul? fereastra și ușa? căruța și sania? para
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
De altfel, pasiunea lui Blecher pentru acest tip de artă va deveni explicită în romanele sale: Calul cu măsura orologiului în fân Pe o cărare fir de păr în soare Se înalță din țărână dezlipindu-se de țărână Fulgii pământului îl ning sub copite pe azur... Își înclină coama evantai pe cer Calul e femeia de apă camee Cu sânii de nouri Cu gestul real ca o gheară... Calul intră calul iese... Cu urechi de văzduh... Calul pornește în lume24. E-ntindere
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de judecăți morale; test sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză, cretă, morcov; c) cais, scaun, păr, smochin; d) ninge, coardă elefant, trotinetă, căldărușă. memorarea unui material cu sens; test privind investigarea nivelului mintal; Exemplu: Definiți: a) obiecte: casa, scaunul ... b) ființe: c) fenomene: test privind clasificarea; Exemplu: Grupați cuvintele în serii, după o calitate comună: caiet, carte, bancă, vrabie
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
parte; • reglarea reacțiilor neadecvate ale colectivului la eventualele situații de eșec înregistrate de unul din colegi etc. 32 SUGESTII DE TESTE TEST PRIVIND OPERAREA CU NOȚIUNI OPUSE Fratele meu este bărbat, sora mea este . Lămâia este acră, bomboana este . Iarna ninge, este soare. ( lista poate continua) TEST PRIVIND STABILIREA ASEMĂNĂRILOR Prin ce se aseamănă: vaporul cu mașina? mingea cu portocala? avionul cu ciocârlia? TEST PRIVIND STABILIREA DEOSEBIRILOR Prin ce se deosebesc: calul și porumbelul? fereastra și ușa? căruța și sania? para
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]