5,043 matches
-
au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Căpitanul Tudor îi ridică la luptă atunci pe răzeșii din împrejurimile Șoimăreștilor pentru a-l apăra pe domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul fuge în străinătate cu puținii slujitori credincioși rămași, dar Tudor Șoimaru hotărăște să se
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
domnitorul care le făcuse dreptate. Bătălia este câștigată de oastea domnitorului, iar boierii trădători prinși sunt uciși. La scurtă vreme intră în țară oastea de mercenari plătită de Doamna Elisabeta Movilă. Deși i se alătură hoarda lui Temir Bey, mica oaste a lui Tomșa este copleșită de numeroșii inamici. Domnitorul fuge în străinătate cu puținii slujitori credincioși rămași, dar Tudor Șoimaru hotărăște să se întoarcă în satul părintesc. Alexandru Movilă, un al fiu al Doamnei Elisabeta, este înscăunat ca domnitor. Stroie
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
pentru a-și întregi moșia sa. Tudor Șoimaru îi spune boierului că nu înțelege judecata lui, iar Orheianu ridică buzduganul pentru a-l lovi așa cum făcuse cu ani în urmă și cu tatăl său. În acel moment, fostul căpitan de oști scoate sabia și îl lovește cu ea pe boier drept în moalele capului, apoi îi târăște cadavrul pe mormântul lui Ionașcu. În acest timp, șoimăreștenii îi atacă pe dragonii polonezi care-l însoțeau pe boier și îi ucid, dau foc
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Pe la idele lui martie (15 martie) 44 î.Hr., un grup de conspiratori conduși de Cassias și Brutus, îl asasinează pe Cezar prin înjunghiere. Dar în loc să se reinstaureze republica, urmează 13 ani de război civil. Marcus Antonius, prietenul și camaradul de oaste al lui Cezar, pretinde a fi succesorul acestuia. Totuși, nepotul și fiul adoptiv al lui Cezar, Octavian, care pe atunci avea 18 ani, respinge această pretenție și adună 3.000 de ostași din trupele lui Cezar. Cicero, fost consul și
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
Osdola). Un înaintaș, cu numele Antal Kun, a fost menționat ca participant în 1506 la adunarea de la Luteni. În familie este frecvent întâlnit prenumele german "Gotthard" în varianta maghiară "Kocsárd". Pentru că a fost unul dintre fiii lui Antal, căpitan de oaste, care în 1528 a luptat alături de guvernatorul Szapolyai, primește drept răsplată în 1531 comuna Geoagiu împreună cu 18 sate. Aici s-a născut (tatăl István, mama Klára Lázár). Studiile le-a început la Orăștie, continuându-le la Aiud și Cluj, unde
Kocsárd Kun () [Corola-website/Science/314284_a_315613]
-
care încalcă orice principii religioase și morale, în scopul de a-și păstra puterea. Cuvintele proprii îl caracterizează ca pe un om hotărât („"Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu..."”), lucid și prevăzător care nu acceptă să renunțe la oastea străină, gândindu-se că boierii îl vor trăda din nou. Alteori, felul în care vorbește îi relevă viclenia și prefăcătoria. Așa se întâmplă în scena cuvântării de la mitropolie, când se preface că regretă ceea ce a făcut: „"m-am arătat cumplit
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
și să-l ucidă, dar este străpuns de sabia lui Quilok. Dragonul de gheață a învins în cele din urmă dragonul de foc, punând acum în pericol ambele regate. Cavalerul Pontiero i se alătură fiului fostului său comandant, punându-și oastea la dispoziție pentru a scăpa regatele de dragon. Gabriel atrage dragonul de gheață într-o mină de sare, îngropându-l acolo sub stânci. Aventura la care iau parte Luisa și Gabriel îi apropie, între cei doi înfiripându-se o neașteptată
Fire and Ice: Cronica Dragonilor () [Corola-website/Science/314308_a_315637]
-
să i se supună. Fugarul Paxian este ucis în pădurea Izma de oamenii copacilor. Cele două regate sunt reunite sub conducerea reginei Remini și intră într-o perioadă de reconstrucție. Gabriel este făcut cavaler de către regină, iar Pontiero se alătură oștii regatului. Viața în regatul Carpia reintră pe făgașul dorit. Regina Remini a condus regatul cu aceeași înțelepciune ca și soțul ei. "" a fost produs în anul 2008 de MediaPro Pictures, cel mai mare studio de film din România, în colaborare
Fire and Ice: Cronica Dragonilor () [Corola-website/Science/314308_a_315637]
-
pierdut viețile. Cruciada a doua a fost organizată în Europa, care avea în 1145 ca obiectiv eliberarea Comitatului Edessei, care fusese cucerit de musulmani în 1144. O armată franceză, condusă de regele Ludovic al VII-lea al Franței și o oaste germană, în frunte cu regele Conrad al III-lea al Germaniei, în vara anului 1148, au condus expeditii in Asia Mică, dar armatele lor au fost respinse si risipite de turci, iar Ludovic și Conrad, cu resturi din armată, și-
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
din Afumați, ginerile lui Băsărab-Vodă, la leatrul 7030. Și au venit Mehmet bei cu steag de la Poartă, cu mulțime de turci și au intrat în țară. Iar Radu Vodă cel tânăr s-au gătit și au ieșit înaintea lui cu oaste și au făcut războiu la sat la Glubani, și au biruit Vodă pre Mehmet bei de s-au mai gătat încă de războiu. Iar Radu Vodă s-au întors îndărăt în scaun în București. Deci peste puțină vreme, Mehmet bei
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
gătat încă de războiu. Iar Radu Vodă s-au întors îndărăt în scaun în București. Deci peste puțină vreme, Mehmet bei au venit cu mulțime de turci și au intrat în țară. Iar Radu Vodă i-au ieșit înainte cu oaste. Și s-au lovit la Clejani. Și au biruit pre Mehmet bei ca dintâi și mulți turci au pierit. Iar când au fost apoi, au biruit turcii. Și au pierit Benga iar Radul Vodă cu boiarii au fugit în Țara
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
au venit iar Radu Vodă din Țara Ungurească cu boiarii și cu mulți unguri. Și au trimis curând oamenii aleși de au cuprins toți subașii în toate satele și orașele și le-au tăiat capetele. Și au strâns Radu Vodă oaste mare și iar au venit Mehmet bei cu toate oștile [...] și făcu război mare la Grumazi [...] și au fost izbânda turcilor [...] Iar Radul Vodă au fugit cu boiarii în Țara Ungurească (n.n. ibidem). Și s-au dus la Ianos crai
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
și cu mulți unguri. Și au trimis curând oamenii aleși de au cuprins toți subașii în toate satele și orașele și le-au tăiat capetele. Și au strâns Radu Vodă oaste mare și iar au venit Mehmet bei cu toate oștile [...] și făcu război mare la Grumazi [...] și au fost izbânda turcilor [...] Iar Radul Vodă au fugit cu boiarii în Țara Ungurească (n.n. ibidem). Și s-au dus la Ianos crai [...] și l-au rugat să nu lase țara creștinească în
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
Radul Vodă au fugit cu boiarii în Țara Ungurească (n.n. ibidem). Și s-au dus la Ianos crai [...] și l-au rugat să nu lase țara creștinească în mâinile păgânilor. Într-aceia Ianos (n.n. Ioan Zapolya) s-au gătat de oaste cu 30000 de unguri tot voinici aleși și s-au pogorât pre Rucăr aice în țară. [...] Iar Mehmet bei n-au cutezat să-l aștepte, ci curând au fugit peste Dunăre. Deci Ianos Crai s-au întors înapoi cu mare
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
Cojocărie". Unele izvoare străine (Cronica lui OttoKar de Stiria și Historia lui Jan Dlugosz) au lăsat să se întrevadă existența uneia sau mai multor formațiuni politice de tip feudal la răsărit de Carpați. Este menționat, de pildă, cu ajutorul pe care oastea unei asemenea formațiuni l-a dat în 1325 (se presupune că această formațiune este Suceava), regelui Poloniei în lupta pe care acesta a dus-o împotriva markgrafului de Brandemburg. Că orașul Suceava exista înainte de "descălicarea lui Dragoș", stă dovadă o
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
pe vistiernicul Isac cu solie la regele Poloniei, Ioan Albert. Regele polon i-a primit pe soli, a acceptat darurile trimise de voievodul moldovean, dar nu a divulgat planurile de atacare a Moldovei. După ce regele polon s-a îndreptat cu oastea spre Pocuția, Ștefan cel Mare i-a trimis din nou pe cei doi soli cu daruri. Craiul a acceptat darurile, i-a luat prizonieri pe cei doi soli și i-a trimis la Liov. Ion Neculce consemnează în "O samă
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
aprovizionare a armatei, și totuși au plecat, înarmați cu ce au găsit- mulți nu aveau decât ciomege-și având ca merinde, atât cât puteau duce în traistă. Nu cunoșteau nici distanța ce aveau de străbătut, nici greutățile. Constituiți într-o ,oaste sfântă’ se credeau îndreptățiți să ia tot ce le ieșea în cale și le era de trebuință. Petre Pustnicul, ajutat de un anume Walter cel Sărac, cu greu putea menține ordinea. Așa s-a întâmplat ca de marșul primilor cruciați
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
gâscă, socotindu-le pline de duh sfânt, fapt ce-l făcea să-i numească adunare de imbecili și smintiți. În sfârșit după multe pierderi de vieți omenești, această mulțime a intrat în Imperiul bizantin, hotărând să nu mai aștepte și oastea feudalilor iar în luna octombrie au ajuns la Constantinopol. În majoritatea lor analfabeți, oamenii înapoiați și năpăstuiți de soartă părăseau Europa Occidentală săracă, pentru a dobândi, în îndepărtatul Orient, iertarea păcatelor promisă de papă, iar dacă vor avea noroc, să
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Constantinopol. În majoritatea lor analfabeți, oamenii înapoiați și năpăstuiți de soartă părăseau Europa Occidentală săracă, pentru a dobândi, în îndepărtatul Orient, iertarea păcatelor promisă de papă, iar dacă vor avea noroc, să dobândească și bogății. Alexie Comnenul, a aflat că oastea lui Petru s-a dedat fărădelegilor. Cruciații aceștia după ce au ajuns în capitala romeilor, a luat-o cu totul razna. Potrivit mărturiilor unui cronicar apusean, "creștinii înșiși se purtau urât, căci dărâmau și incendiau palatele din suburbii, cărau plumbul, cu
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
a pierdut mai apoi urma. Walter cel Sărac era ucis într-o ambuscadă în apropiere de Nicomedia. În timp ce cruciada populară pornise marșul ei nefast, nobilii feudali au început să se organizeze în vederea expediției plănuite. Au fost create patru corpuri de oaste. Primul corp, condus de Godefroy de Bouillon, era compus din nobili loreni, al doilea grupa pe feudalii din Vermandois, conducerea find încredințată fratelui regelui Filip I, contele Hugo, căruia i s-a alăturat Robert Courte Heuse, duce de Normandia, fiul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
mică flotă formată din multe vase de război; a treia armată era alcătuită din nobili flamanzi și frisoni sub conducerea conților de Flandra, Robert și Balduin (acesta din urmă era fratele lui Godefroy de Bouillon) și, în sfârșit a patra oaste unea cavalerii din sudul Franței sub comanda lui Raymond de Saint Gilles, conte de Toulouse, alături de care se afla Ademar de Monteil, episcop de Puy, conducătorul spiritual al cruciadei. Trupe răzlețe ale unor feudali, ca Etienne de Blois, Rotrou de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
cei care treceau prin țara sa, care ca orbiți de o dobitocie nemaiauzită ...căutau cu lăcomie lucrul altuia, renunțând la avutul propriu. Armata feudală, indiferent din ce țară provenea, era formată nu numai din cavaleri războinici. În toate corpurile de oaste existau în număr mare prelați, oameni din popor, femei, copii, familiile însoțind pe cei mai mulți dintre cruciați. De aceea deplasarea avea să se facă anevoie, pricinuind, nu o dată, pagube materiale și, chiar de vieți omenești în teritoriile pe unde treceau. Drumul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
nu o dată, pagube materiale și, chiar de vieți omenești în teritoriile pe unde treceau. Drumul pe uscat, ales de cruciații feudali, a fost același parcurs și de cruciada populară.Godefroy de Bouillon, iar după el Robert de Flandra, cu o oaste numeroasă au străbătut Germania, Cehia, Ungaria, au trecut la sud de Dunăre și prin Bulgaria au înaintat spre Constantinopol. Contele Hugo de Vermandois, Raymond de Saint Gilles și Boemund de Tarent au prefrat drumul mai scurt, prin sud. Fratele regelui
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
împăraților romani și cel de-al 13 lea apostol, nu voia să renunțe în nici un chip la drepturile Imperiului bizantin asupra unor foste teritorii din Asia Mică. De aceea, preluând o practică occidentală, familiară cruciaților, el a cerut conducătorilor de oști să depună jurământ de vasalitate în fața sa, iar în viitoarele teritorii cucerite să i se recunoască, lui și urmașilor, suzeranitatea. Pretențiile împăratului, de altfel îndreptățite, au fost întâmpinate de cruciați cu vii proteste căci fiecare, pornind în cruciadă, sperase să
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]