5,351 matches
-
producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate trece, dar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate trece, dar care nici nu se poate generaliza". Comportamentul capului suprem al Bisericii Ortodoxe Române este în contrapunct evident cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alunecare a Bisericii Ortodoxe Române spre catolicism era departe de a se fi încheiat, în pofida semnalelor de alarmă trase de elita intelectuală. Toate încercările ei de a releva implicațiile dezastruoase ale acestei mișcări de glisare spre catolicism, prin alterarea ființei Ortodoxiei, se loveau de opacitatea ierarhiei bisericești, ce nu mai era pătrunsă de duhul pravoslavnic. După episodul arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu sunt, de fapt, biserici, ele nefăcând decât să administreze funcționărește o viață religioasă de natură individualistă (e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
structureze viața națiunii în totalitatea ei, nu putea să se dispenseze de Ecclesia, ca parte integrantă a nației. De aceea, urmând semnele realității, Biserică preferă să intre în conflict cu statul decât să se desolidarizeze de națiune. Problema raportului dintre Ortodoxie și naționalism a născut numeroase polemici în perioada interbelică, care au condus la o inflamare a spațiului intelectual. Ne rezumăm la discuția dintre Radu Dragnea, "gânditor de calitate și autor al unor substanțiale cercetări asupra culturii române" și Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cât Profesorul de logică și metafizică de la Universitatea din București reușește să lămurească această chestiune printr-o argumentație solidă, axată pe un duh al discernământului exemplar. Răspunsul lui Nae Ionescu este prilejuit de apariția unui text al lui Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr.77, din 28 mai 1937. Pe scurt, teza lui Radu Dragnea este următoarea: deși "Ortodoxia și naționalismul se apropie până la confundare, sunt sincronice și chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un duh al discernământului exemplar. Răspunsul lui Nae Ionescu este prilejuit de apariția unui text al lui Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr.77, din 28 mai 1937. Pe scurt, teza lui Radu Dragnea este următoarea: deși "Ortodoxia și naționalismul se apropie până la confundare, sunt sincronice și chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu se identifică", dar, mai mult încă, "a fi naționalist e o grea cădere în păcat, din care nădăjduim a ne mântui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
naționalismul se apropie până la confundare, sunt sincronice și chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu se identifică", dar, mai mult încă, "a fi naționalist e o grea cădere în păcat, din care nădăjduim a ne mântui în Ortodoxie". Altfel spus, există o opoziție categorică între Ortodoxie și naționalism care rezultă dintr-o înțelegere strict biologică a națiunii, viața spirituală fiind de competența și de domeniul ecumenicității creștine 22. Nae Ionescu aduce două precizări majore demersului propus de Radu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu se identifică", dar, mai mult încă, "a fi naționalist e o grea cădere în păcat, din care nădăjduim a ne mântui în Ortodoxie". Altfel spus, există o opoziție categorică între Ortodoxie și naționalism care rezultă dintr-o înțelegere strict biologică a națiunii, viața spirituală fiind de competența și de domeniul ecumenicității creștine 22. Nae Ionescu aduce două precizări majore demersului propus de Radu Dragnea, prin decelarea semnificațiilor care se raportează la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o doctrină politică, cum pare a voi să lase a se înțelege domnul Dragnea, ci o atitudine polivalentă, care acoperă tot așa de bine sectorul spiritual sau economic, politic sau cultural-estetic al activității noastre. De unde urmează însă că opoziția naționalism Ortodoxie nu e valabilă"23. Cât privește noțiunea de ecumenicitate, Nae Ionescu demontează teza lui Radu Dragnea care pleacă de la o presupoziție eronată: ignorarea faptului că ecumenicitatea este limita către care tinde veacul, istoria, autorul crezând că aceasta poate fi realizată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
există în plan istoric "feluri individuale", ci numai "feluri naționale de a trăi cuvântul lui Dumnezeu", o afirmație de bun simț, care excede orice comentariu. Teza lui Nae Ionescu este una extrem de clară, fixând peremptoriu întreaga problematică a raportului dintre Ortodoxie și naționalism: comunitatea de iubire a Bisericii se acoperă structural și spațial cu comunitatea de destin a nației. Disocierea dintre cei doi termeni ai problemei este, practic, una inexistentă. O percepție falsă care domina în perioada interbelică era legată de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
practic, una inexistentă. O percepție falsă care domina în perioada interbelică era legată de modalitatea de definire a Bisericii Ortodoxe ca "o instituție de stat, cu caracter de monopol", ce va dura atât timp cât va funcționa statul românesc. Din această perspectivă, Ortodoxia apărea ca o "industrie națională, trăind nu prin propriile ei puteri și în virtutea valorilor pe care le creează, ci grație unui regim protecționist, sprijinită pe de o parte de bugetul statului, iar pe de alta, de jandarmi. Ideea că statul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în virtutea valorilor pe care le creează, ci grație unui regim protecționist, sprijinită pe de o parte de bugetul statului, iar pe de alta, de jandarmi. Ideea că statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e adevărul pur și simplu"26. Pornind de la principiul identificării statului cu Biserica Ortodoxă se ajungea la o confuzie enormă potrivit căreia statul românesc era perceput ca un stat creștin, recte, un stat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unor structuri laice, iar "autonomia cu tutelă"30 pe care ei o propun Ecclesiei este un semn de subordonare. De aceea, în 1929, când guvernul Maniu va desființa Ministerul Cultelor, măsură considerată de unii chiriarhi drept "o gravă lovitură adusă Ortodoxiei", Nae Ionescu demonstrează că, dimpotrivă, un asemenea act de desființare a Ministerului Cultelor nu poate fi decât benefic Bisericii Ortodoxe, ajutând-o de a scăpa total de intruziunea politicului în viața ei, consacrându-se misiunii sale sfinte. Sesiunea Congresului bisericesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
politicului în domeniul religios. În aceste condiții, Nae Ionescu considera cu îndreptățire că operația de deparazitare a Bisericii rămânea una actuală, chiar "într-o formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
l-ar putea exercita asupra tuturor gradelor de învățământ teologic. Prima categorie corespundea, în viziunea lui Nae Ionescu, "fricoșilor Bisericii noastre", celor care socoteau că autonomia conducea la diminuarea gravă a raporturilor dintre Biserica Ortodoxă și stat; aceștia erau reprezentanții "ortodoxiei leneșe, parazitare" care nu se identificau cu spiritul viu al Bisericii. A doua categorie corespundea universitarilor care nu doreau, sub nici o formă, supunerea față de autoritatea Bisericii. În plus, aceștia își susțineau punctul de vedere pe o anomalie: Universitatea, respectiv Facultatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de Înalte Studii Ortodoxe, o instituție teologică modernă și riguros ortodoxă, care merită chiar și acum, după șase decenii, toată atenția Bisericii Ortodoxe Române, prin actualitatea demersului său, axat pe o viziune înnoitoare și prin miza sa majoră pentru revigorarea Ortodoxiei 8. Filosoful român analizează acest proiect esențial al unui posibil Institut de Studii Ortodoxe, în cele mai mici detalii, de la aspectul logistic, organizarea internă până la formarea corpului profesoral, estimându-se o perioadă de 5-6 ani pentru demararea lui. Prin urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și fără greș a Ecclesiei. Logos ortodox Elita intelectuală interbelică grupată în jurul lui Nae Ionescu milita, prin activitatea ei publicistică de la "Cuvântul" sau prin cea universitară, pentru restaurarea Ortodoxiei în drepturile ei naturale. Este meritul indelebil al acestei elite intelectuale care, prin vocea autorizată a lui Nae Ionescu, a reintrodus în circuitul public problematica religioasă, provocând dezbateri rodnice pentru o mai bună funcționare a Ecclesiei. Înainte de prima conflagrație mondială
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sens, el proiectează înființarea unui supliment duminical "Cuvântul ortodox" care, din nefericire, nu a mai apărut. La capitolul de proiecte îndrăznețe care excedau aspectul didactic, filosoful român își imaginează crearea unui "ordin călugăresc de cărturari", un demers singular în spațiul Ortodoxiei românești prin care se dorea reînnodarea legăturii cu Tradiția patristică 2. Raporturile lui Nae Ionescu cu ASCR devenită mai târziu ACSR, FACSR, ASCOB înființată în 1921, de un grup de studenți creștini, printre care și Mircea Vulcănescu, ucenicul Profesorului de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1927 de la Căldărușani și de la Brad. În 1928 a mers chiar în numele Asociației, la Cernăuți, să înființeze o filială 6. De aceea, pentru cei de la ASCR, Nae Ionescu a jucat rolul unui catalizator al experienței lor religioase, în sensul regenerării Ortodoxiei. Dincolo de această activitate spirituală exercitată în publicistica sa, filosoful român gândea, la un nivel teoretic înalt, o amplă acțiune menită sporirii prestigiului Ecclesiei și dialogului interortodox, prin proiectarea unei reviste solide, din punct de vedere științific, de teologie ortodoxă. Încă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a cărei miză era una majoră pentru spațiul ortodox 7. Apariția acestei reviste de cultură ortodoxă era o bună oportunitate de restaurare a prestigiului Bisericii, în condițiile în care se preconiza editarea unei publicații de un nivel științific ridicat. Pentru Ortodoxia românească, o asemenea întreprindere publicistică umplea un gol uriaș în planul realizării practice, Bucureștiul și Biserica putând deveni, "fără nici o exagerare, centrul teoretic, științific și de informație al întregii lumi ortodoxe". Prin această apariție se deschidea o vastă perspectivă vieții
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
en Roumanie; La vie religieuse en Russie; Revue critique; Les publications religieuses à l'étranger; Les publications religieuses en Roumanie; Actes officiels; Faits du jour. Informations. Prima secțiune cuprinde șapte studii, dintre care trei ale unor teologi de marcă ai Ortodoxiei ruse din exilul parizian: Georges Florovsky 9, Nikolai Berdiaev și Léon P. Karsavin. Studiul lui Georges Florovsky L'idée de la création dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]