4,474 matches
-
de relație de alianță trebuie înțeles în sens larg: alianță de sânge, prin căsătorie, prin ospitalitate. Se știe că legătura cu oaspetele, în Antichitate, este sacră. Termenul acoperă deci relațiile familiale, relațiile amoroase și relațiile de prietenie. În cazul unei ostilități reciproce sau al neutralității între personaje, răul pe care unul îl face celuilalt nu trezește nicio milă spectatorului. În schimb, dacă sunt uniți printr-o relație de alianță, violența izbucnește între ei ca un scandal contra naturii, trezind milă și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
partea a 2-a, cartea a 7-a]) Minna este, în afară de aceasta, prima piesă politică din repertoriul german, pentru că are drept cadru războiul, european desigur, dar mai cu seamă intergerman, care a opus Prusia Austriei. Lessing se ridică aici împotriva ostilității care domnește între prusaci și saxoni, prezentând dragostea dintre Minna, de origine saxonă și Tellheim, de origine prusacă, și dubla căsătorie care încheie piesa, ca simbol al reconcilierii germanilor. Criticii epocii au avut grijă să sublinieze caracterul german al acestei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și, În același timp, se Întrepătrund, nu mai sunt tolerate; apare o rigoare logică până atunci necunoscută. „Soarele” este „viață, Început al vieții”, lucru ce poate fi dovedit dacă se privește lumea În devenirea ei și se iau În considerație ostilitatea tenebrelor. Oameni, animale, lucruri acționează (trăiesc) doar la apariția luminii. Natura știe să-și urmeze ritmurile și legile pentru că, În spatele acestui fenomen, se află prezența și voința divină: Tu care faci ca sămânța să fie roditoare În femei, tu care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
paie este legată de plug anulând crima, sunt elemente contradictorii și echivoce care conduc oricum tot În cadrul spațiului juridic al cetății și al pretinsei sale unități. Totuși, chiar aceste ambiguități, alături de aspectul sângeros al sacrificiului, au favorizat probabil criticile și ostilitatea celor care, ca orficii și pitagoreicii, nu voiau să se recunoască În sistemul ideologic al cetății. 4. Olimpian și misterictc "4. Olimpian și misteric" Propria autoconservare rămânea, În orice situație, problema dominantă pentru cetăți. Împotriva primejdiei unor eventuali germeni subversivi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Etruriei, o atenție specială Îi era acordată fenomenologiei semnelor ce vizau sfera puterii. Această atitudine le-a asigurat haruspiciilor etrusci un rol oficial pe scena politico-religioasă a Romei, unde erau chemați, prin lege, În cazurile unor ostenta ce arătau o ostilitate divină neîndoielnică: lunga listă transmisă de izvoarele analistice și arheologice romane privitoare la prodigia care s-au Întâmplat la Roma și la respectivele procurationes prodigiorum sugerate de haruspicii etrusci și În general Îmbibate de logici ale magiei „simpatice”, constituie ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ÎN LUMEA CLASICĂ" Pentru a evalua corect mărturiile autorilor greci și latini despre religia celților, este bine să luăm În considerare imaginea globală dominantă a acestora În cultura clasică. Desele confruntări militare cu triburile celtice justifică, fără Îndoială, atitudinea de ostilitate și teamă. Celții jefuiseră Roma și Delfi, Își creaseră un stat autonom În Galatia, Învingând de mai multe ori armatele grecești; repurtaseră victorii memorabile Împotriva lui Ptolemeu Keraunos În 281 Î.Hr., Împotriva consulului Attilius În bătălia de la Talamone și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
situația nu pare imposibilă pentru că Hazael și Iehu aveau politici opuse față de Asiria. În plus, Biblia spune că Hazael a reușit să cucerească toate teritoriile din Transiordania ce aparțineau regatului Israel (2Rg 10,32-33). Nu există, prin urmare, dubii asupra ostilității dintre Israel și Damasc în acest timp. Biblia nu menționează deloc supunerea lui Iehu față de Asiria și nici tributul plătit lui Salmanasar al III-lea. Cum se explică acest lucru? Ca și în alte cazuri, trebuie să ne întrebăm care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
formalismul și uscăciunea învățămîntului religios de la liceu. L-a ridiculizat pe dascălul respectiv, un preot, folosindu-se de o carte scrisă de fratele său, episcop de Roman 35. Rareori a scăpat Iorga ocazia în operele lui de a-și exprima ostilitatea față de religia organizată. Citind cele șapte volume ale Memoriilor sale, cele trei volume ale cărții lui O viață de om așa cum a fost și memoriile sale politice publicate sub titlul Supt trei regi, este greu să găsești vreo referință la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cît și Odobescu l-au sprijinit, dîndu-i recomandări pentru ocuparea acestui post. Concursul a fost strîns; în octombrie 1894, Iorga a cîștigat "la mustață" concursul și a fost numit provizoriu titular al postului 86. Debutantul Iorga s-a confruntat cu ostilitatea fățișă a celor trei puternici profesori de istorie de la București: profesorul Tocilescu, profesorul Urechia și, mai ales, cea a profesorului Maiorescu, eminentul ideolog al Societății "Junimea", care deținea o influență covîrșitoare în cadrul Universității bucureștene. Iorga era apropiat de ideile junimiste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
strînse relații prietenești cu studenții. A fost plăcerea îndoielnică a lui Maiorescu să-l prezinte pe Iorga înainte de primul său curs, lucru pe care l-a făcut într-un stil pe care europenii îl numesc "corect". Concizia prezentării vădea o ostilitate rece: "Vi-l prezint pe d-l Iorga, care vă va ține un curs de istorie"90. Cursul de deschidere al lui Iorga era intitulat Conceptul actual privind geneza istoriei. Pe parcursul a zece ani, Iorga îi cîștigase de partea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România să intre în război de partea Aliaților. Cîteva cuvinte acum despre primul-ministru Ionel Brătianu, fiul unuia dintre ctitorii României moderne, și despre relațiile dintre el și Iorga. Iorga și-a exprimat de nenumărate ori părerile despre Brătianu. Nutrea o ostilitate încrîncenată față de acesta. Iorga greșea tratîndu-l astfel pe Brătianu. Dar, în comparație cu Brătianu, Iorga era o ființă umană mai bună și mai morală (atît în viața privată, cît și în cea publică). Mai mult decît incoruptibil: un bun familist, soț, tată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de prețul politic plătit ani în șir de el și de alții, și a provocat mari daune șansei unei evoluții pozitive a politicii românești. Drept urmare, promițătoarea alianță cu Partidul Țărănesc nu s-a realizat în 1919 și nici mai tîrziu. Ostilitatea lui Iorga față de Stere a ruinat încet-încet șansele opoziției 39. Nu era vina lui Mihalache. Iorga era inflexibil. Susținuse întotdeauna că nu vrea un partid bazat pe criterii de clasă, așa că oricine era de acord cu programul lui putea intra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
două opoziții: liberalii (care pretindeau că i se opun lui Averescu) și cei înlăturați de la putere de lovitura din martie 1920. Dacă atunci cînd s-a produs lovitura opoziția nu s-a putut uni, aceasta s-a datorat mai ales ostilității permanente și apolitice a lui Iorga față de Stere. Pe la sfîrșitul lui 1921, această ostilitate sterilă a reușit să ducă de rîpă "Federația". Liberalii au continuat (în timpul guvernului Averescu) să arbitreze procesul politic. Dacă Iorga era șeful opoziției, el reprezenta cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la putere de lovitura din martie 1920. Dacă atunci cînd s-a produs lovitura opoziția nu s-a putut uni, aceasta s-a datorat mai ales ostilității permanente și apolitice a lui Iorga față de Stere. Pe la sfîrșitul lui 1921, această ostilitate sterilă a reușit să ducă de rîpă "Federația". Liberalii au continuat (în timpul guvernului Averescu) să arbitreze procesul politic. Dacă Iorga era șeful opoziției, el reprezenta cea mai loială opoziție față de Coroană. Iorga nu a tras niciodată concluzii din faptul că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
faptul că i-a auzit de multe ori "peste umăr" pe oameni numindu-l "idealist și vizionar" în cercurile politice 58. Pe lîngă toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronică a politicii sale; nici o prietenie (cu puține excepții) și nici o ostilitate nu s-a manifestat pe față. O dată cu revenirea lui Brătianu la putere a apărut o versiune românească a "revenirii la normalitate". Victoria suprafanarului (cum îi spunea Iorga) era un fapt împlinit. Se poate să fi fost vorba de un Suprafanar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Franz Joseph I și ale altor habsburgi. Vechiul "Cernăuți moldovenesc" supraviețuia doar în mahalalele mărginașe și în sărăcia de la periferia orașului 85. Nici numeroșii evrei din Basarabia nu erau mai prietenoși. Dar evreii din Transilvania manifestau cea mai mare ostilitate, însă nu bazați pe o platformă Chasidică! Majoritatea acestor evrei erau asimilați și se aflau de zeci de ani în fruntea politicii de maghiarizare forțată. Ei nu se simțeau (ca și coreligionarii lor din Bucovina) prea fericiți de sosirea oficialităților
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu uităm că Iorga nu a fost niciodată liberal, ci un naționalist român care a scris, a gîndit și a activat (și a fost asasinat de Legiune) înaintea Holocaustului. Holocaustul a apărut după asasinarea lui Iorga. Viața și activitățile sale, ostilitatea sa față de rasism (mai ales față de rasismul german) oferă o imagine a ceea ce ar fi fost poziția sa dacă ar fi fost în viață. Dacă am vrea să analizăm sinceritatea "revizuirii" atitudinii față de chestiunea evreiască, am putea totodată să trasăm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aparțineau aceluiași neam, drumurile lor s-au despărțit atunci cînd polonezii au fost creștinați de Roma, iar rușii de Bizanț. Datorită acestui fapt, ei au evoluat în culturi și lumi foarte diferite, ceea ce a dus în ultimă instanță la o ostilitate aproape totală. În ceea ce privește istoria rușilor, Iorga, contrar recentelor teorii istorice sovietice, credea în "teoria scandinavă". El critica incapacitatea locuitorilor slavi din Rusia apuseană de a forma un stat și copierea sistemului de organizare al scandinavilor. În Drepturile românilor asupra teritoriului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui era să slujească România în singurul mod de care era în stare, și acesta era modul său. Maniu și Mihalache aveau să devină în anii în care aveau să vină un obstacol pentru Iorga, ceea ce a dus la o ostilitate plină de ranchiună. Am văzut că Iorga făcea, în 1918, apoteoza lui Maniu. Era imaginea apolitică a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Exista posibilitatea cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Iugoslavia, Iorga se afla într-o dilemă. El trebuia să sprijine Mica Antantă, era prietenos față de Iugoslavia și susținea cu tărie Sistemul de la Versailles. Era totuși însuflețit de o puternică solidaritate latină față de Italia. Continuînd să urmeze neabătut linia ostilității față de Hitler și de Germania (faptul că Iorga putea stabili chiar și relații civilizate cu germanii aflați în vizită, inclusiv cu diplomații, constituia o raritate), el se afla totuși în relații bune cu însărcinatul cu afaceri german, Pochhammer, ceea ce constituia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
13. Toate aceste admonestări nu constituiau decît un corolar al poziției adoptate de Iorga împotriva Legiunii, care, în decursul anului 1937, exercita o influență puternică asupra tineretului din România. Începînd cu 1933, Legiunea a devenit un important factor politic, iar ostilitatea lui Iorga față de ea creștea o dată cu popularitatea ei tot mai mare. După asasinarea lui Duca, Codreanu, "Căpitanul" Gărzii de Fier a schimbat tactica. Acțiunea tăcută" era noua metodă a lui Codreanu. Prin realizările ei, Legiunea voia să impună argumentul care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
continua. Se părea că toată lumea din Occident trebuia să ia o anumită poziție. Din România au plecat ca voluntari liderii legionari I. Moța și V. Martin. Cîteva luni mai tîrziu, în ianuarie 1937, au căzut amîndoi în împrejurimile Madridului. În ciuda ostilității sale față de Legiune, Iorga a fost mișcat de "cei doi tineri eroi", care "au lăsat în urmă politica murdară și au plecat acolo unde oamenii își riscau zilnic viața pentru ideile în care credeau"16. Nu numai Iorga a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cît a fost trecător. Simpatia față de comunismul instaurat în Rusia (care era în continuare inamicul național numărul unu pentru majoritatea românilor) era în detrimentul relațiilor româno-evreiești. Nu trebuie să subestimăm ura, frica și suspiciunea românilor față de Rusia. Să ne amintim de ostilitatea inflexibilă a lui Iorga. Românii (inclusiv Iorga) nu acceptau să se angajeze de bunăvoie în "autocritică" sau să stabilească în ce măsură contribuia tratamentul aplicat evreilor la refuzul lor de a se asimila și la căutarea disperată a unor soluții staliniste! Ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea toate șansele să ia o întorsătură urîtă. Pe la sfîrșitul lui august, el a atacat problemele celor două mari minorități, ocupîndu-se mai întîi de minoritatea maghiară în articole apărute și sub formă de broșură cu titlul Hungarica. Iorga le reproșa ostilitatea ireconciliabilă față de administrația română, refuzul de a accepta autodeterminarea românilor și manevrele menite să ducă la revizuirea tratatelor de pace. A pus la stîlpul infamiei caracterul reacționar al instituțiilor maghiare medievale, a atacat "cultura subgermană" a ungurilor și le-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
realism îndrăzneț, detaliind promiscuitatea și mizeria cîtorva aspecte ale vieții românești de la periferia societății acelei vremi. El a introdus în literatura română estetica urîtului (inter alia), l-a șocat pe Iorga descriind două pisici făcînd dragoste într-un copac). Înțelegem ostilitatea resimțită de Iorga, dat fiind "realismul (său) naționalist", față de arta lui Arghezi. Dacă existaseră vreodată "curente nesănătoase", acestea erau! Tudor Arghezi a fondat, în 1928, o publicație literară, "Bilete de papagal". Aceasta apărea în format mic și în culori țipătoare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]