8,430 matches
-
interacțiunile pe care acești actori le au: transparență, integritate, onestitate, corectitudine, respectul pentru diversitate. NMP a însemnat o reformă de la abordarea legalistă a sectorului public spre o abordare centrată pe servicii, pe rezultate (service-driven). NG reprezintă o nouă schimbare de paradigmă, de data aceasta centrarea pe servicii și rezultate fiind înlocuită de axarea pe cetățean (citizen-driven) și nevoile sale globale (calitatea vieții). Abordarea holistică a problemelor cetățeanului este posibilă în primul rând datorită noilor mijloace informaționale, serviciile digitale, bazele de date
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
2002) pentru a cuprinde reformele administrative observate,desemnează abordări ușor diferite cu privire la organizarea și funcționarea sectorului public, dar care au foarte multe puncte în comun. Pollitt vorbește despre „managerialism”, Lan și Rosenbloom despre „administrație publică bazată pe piață”, Barzelay despre „paradigma postbirocratică” (Hughes, 1998), iar Osborne și Gaebler (1993) despre „guvernare antreprenorială”. După cum putem observa, autorii reuniți sub această denumire își concentrează analiza în jurul unor elemente destul de variate ale sectorului public: de la funcționarea optimă a unui birou și comportamentul managerului public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în România, nu reușește să facă față corupției. Cerințele de imparțialitate, neutralitate și corectitudine, garanțiile procedurale și legale, precum și definirea legalistă a corupției își manifestă limitele în fața inovațiilor corupției. Efectele managementului public asupra corupțieitc "Efectele managementului public asupra corupției" Schimbarea paradigmei dinspre administrarea procedurilor legale spre managementul public poate avea efecte asupra tipurilor de corupție detaliate mai sus? În ce sens? Mai poate o definiție legalistă a corupției să acopere situații în care avem de-a face cu managementul public? Dacă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
aceste sectoare se dezvoltă multiple puncte de intersecție. Puterile discreționare și multitudinea punctelor de intersecție pot favoriza corupția. Kolthoff și colaboratorii săi (2006), urmându-l pe Bovens (1996), constată că nu există date care să confirme creșterea corupției odată cu schimbarea paradigmei de funcționare a sectorului public, dar tot mai multe comportamente din sectorul public ridică semne de întrebare din punctul de vedere al integrității, însă nu pot fi considerate corupție, luând în considerare Codul penal. Astfel de comportamente se referă la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
contextul adoptării unei orientări către obiective a actului guvernării, promovarea unui sistem de măsurare a performanței (performance measurement system), analiza de impact (impact assessment) și tehnicile de monitorizare a implementării politicilor publice constituie consecințe de ordin metodologic ale aplicării unei paradigme de înțelegere a relațiilor care se formează în interiorul organizațiilor. Dată fiind tradiția administrativă legalistă a „statului de drept” (Pollit și Bouckaert, 2000), de la care se poate spune că se revendică administrația publică din România 2, introducerea unor astfel de metodologii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
publică, acesta numără peste 10 000 de unități școlare 1, ce acoperă în mod echilibrat atât mediul urban, cât și cel rural. Argumentele formulate în această analiză iau în considerare și o distincție conceptuală importantă între educație și învățământ. Discuția paradigmelor privind resursele necesare, cuvenite, destinate și alocate efectiv educației pornește de la nucleul central al definițiilor acestor două concepte. Aceste diferențe se regăsesc în termeni din alte limbi, precum: éducation - enseignement, educazione - instruzione (franceză, italiană), Erziehung - Bildung (germană). Vedem aici caracterul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
abia atunci când înțelegerea transdisciplinarității a fost posibilă, datorită generoasei și complexei accepții pe care i-a conferit-o Basarab Nicolescu. Așadar, de ce acest proiect? El a demarat din dorința de a încerca să răspundem la următoarele întrebări: * Cum va arăta paradigma educațională a societății viitorului (pe ce "filozofie" se va întemeia?; Care va fi "idealul educațional" al secolului XXI?); * Cum se poate trece de la teoria transdisciplinarității la aplicarea ei în domeniul educației? Cum s-ar putea implementa ea în educația publică
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ci a fost ancorat mai degrabă în problema aplicării ei în educație. Așa cum se știe, școala (educația) publică funcționează, azi, în mai toate țările lumii, având la bază un curriculum construit pe "discipline"; este modul consacrat, prin tradiție, de o paradigmă enciclopedistă a cunoașterii. Un asemenea model curricular nu permite construirea unei viziuni holistice (integrate) asupra lumii și a cunoașterii; cunoașterea omului și a lumii rămâne fragmentară, conexiunile nu se produc; se înregistrează o periculoasă ruptură între lumea exterioară și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Potocean, Mircea Potocean, Diana Rotaru, Diana Șimonca, Mariana Toader, Flavius Tolan. Cartea de față s-a născut din nevoia de a împărtăși experiența noastră didactică și celorlalți. E un început, care poate aduce mutații în înțelegerea nevoii de schimbare a paradigmei actuale a educației, care poate genera puncte de reflecție asupra felului în care educația publică ar trebui să arate în viitor. Poate vom reuși să convingem și pe alții că se poate și "altfel", că transdisciplinaritatea poate fi o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
profesori. "Priviri în oglindă" cuprind gândurile noastre și ale elevilor noștri la finalul cursului. Dincolo de ceea ce s-a văzut, dincolo "de mască", vă poartă "Jurnalul", mărturie vie, autentică e experienței noastre exterioare și interioare. 2. GÂNDUL FAPTEI: TRANSDISCIPLINARITATEA O POSIBILĂ PARADIGMĂ PENTRU EDUCAȚIA SECOLULUI XXI 2.1. Transdisciplinaritatea și educația repere fundamentale Janina Flueraș " Declinul și dispariția civilizațiilor sunt legate de dezechilibrul dintre a ști și a fi." (Basarab Nicolescu, Teoreme poetice) 1. PREAMBUL Utilizat astăzi în cele mai diverse contexte
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în deplinătatea lui fără recuperarea viziunii în ansamblul ei. Ni se pare că, deși îl definește pornind dinspre domeniul științific, Basarab Nicolescu abordează totuși conceptul într-un mod mult mai larg, apropiindu-l astfel de particularitățile care ar defini o paradigmă culturală. Tocmai de aceea, un asemenea tip de circumscriere a conceptului ar fi de folos în lămurirea lui. Plecând de la accepția lingvistică și extrapolând, prin paradigmă vom înțelege, pe de o parte, o sumă de trăsături distinctive și coerente care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
un mod mult mai larg, apropiindu-l astfel de particularitățile care ar defini o paradigmă culturală. Tocmai de aceea, un asemenea tip de circumscriere a conceptului ar fi de folos în lămurirea lui. Plecând de la accepția lingvistică și extrapolând, prin paradigmă vom înțelege, pe de o parte, o sumă de trăsături distinctive și coerente care caracterizează un ansamblu unitar, conferindu-i specificul. Pe de altă parte, vom utiliza același concept pentru a ne referi la trăsăturile distinctive și coerente ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o sumă de trăsături distinctive și coerente care caracterizează un ansamblu unitar, conferindu-i specificul. Pe de altă parte, vom utiliza același concept pentru a ne referi la trăsăturile distinctive și coerente ale unei epoci istorice și culturale (de exemplu, paradigma modernității, paradigma postmodernității etc.). Considerăm că cei trei piloni care construiesc o paradigmă culturală sunt: * viziunea despre lume * viziunea despre cunoaștere * viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de trăsături distinctive și coerente care caracterizează un ansamblu unitar, conferindu-i specificul. Pe de altă parte, vom utiliza același concept pentru a ne referi la trăsăturile distinctive și coerente ale unei epoci istorice și culturale (de exemplu, paradigma modernității, paradigma postmodernității etc.). Considerăm că cei trei piloni care construiesc o paradigmă culturală sunt: * viziunea despre lume * viziunea despre cunoaștere * viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni trebuie luați
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
-i specificul. Pe de altă parte, vom utiliza același concept pentru a ne referi la trăsăturile distinctive și coerente ale unei epoci istorice și culturale (de exemplu, paradigma modernității, paradigma postmodernității etc.). Considerăm că cei trei piloni care construiesc o paradigmă culturală sunt: * viziunea despre lume * viziunea despre cunoaștere * viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni trebuie luați în discuție în orice teoretizare (discurs) care vizează configurarea ei; aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și coerente ale unei epoci istorice și culturale (de exemplu, paradigma modernității, paradigma postmodernității etc.). Considerăm că cei trei piloni care construiesc o paradigmă culturală sunt: * viziunea despre lume * viziunea despre cunoaștere * viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni trebuie luați în discuție în orice teoretizare (discurs) care vizează configurarea ei; aceștia se află în relație de inter (co) dependență. Paradigma culturală căreia Basarab Nicolescu îi ascoiază conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni trebuie luați în discuție în orice teoretizare (discurs) care vizează configurarea ei; aceștia se află în relație de inter (co) dependență. Paradigma culturală căreia Basarab Nicolescu îi ascoiază conceptul de transdisciplinaritate este aceea a cosmodernității (diferită de cea a postmodernității sau cea a transmodernității). PARADIGMĂ A COSMODERNITĂȚII (TRANSDISCIPLINARĂ) Întrucât o lămurire detaliată depășește cadrul cărții de față, preluăm un tabel cu repere
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în orice teoretizare (discurs) care vizează configurarea ei; aceștia se află în relație de inter (co) dependență. Paradigma culturală căreia Basarab Nicolescu îi ascoiază conceptul de transdisciplinaritate este aceea a cosmodernității (diferită de cea a postmodernității sau cea a transmodernității). PARADIGMĂ A COSMODERNITĂȚII (TRANSDISCIPLINARĂ) Întrucât o lămurire detaliată depășește cadrul cărții de față, preluăm un tabel cu repere comparative între tipuri de paradigme din perspectiva lui Basarab Nicolescu (cf. B.N., 2006): MODERNITATE POSTMODERNITATE COS (MO) MODERNITATE Realitate Simulacru Niveluri de Realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
îi ascoiază conceptul de transdisciplinaritate este aceea a cosmodernității (diferită de cea a postmodernității sau cea a transmodernității). PARADIGMĂ A COSMODERNITĂȚII (TRANSDISCIPLINARĂ) Întrucât o lămurire detaliată depășește cadrul cărții de față, preluăm un tabel cu repere comparative între tipuri de paradigme din perspectiva lui Basarab Nicolescu (cf. B.N., 2006): MODERNITATE POSTMODERNITATE COS (MO) MODERNITATE Realitate Simulacru Niveluri de Realitate Temporalitate Sfârșitul istoriei Fiecare nivel de Realitate este asociat unui spațiu-timp diferit Rațiune Deconstrucție Diversitate prin unitate și unitate în diversitate Ierarhie
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
terț inclus este mijlocul esențial de investigație" (B.N., 2006). Cosmodernitatea realizează o triplă mutație: la nivelul viziunii despre lume, al viziunii despre cunoaștere și al viziunii despre om. Adjectivul care caracterizează fiecare dintre cele trei elemente este cuvântul transdisciplinar. Așadar, paradigma cosmodernității se caracterizează printr-o viziune transdisciplinară despre lume, o viziune transdisciplinară despre cunoaștere și o viziune transdisciplinară despre om. Ca adjectiv, transdisciplinarul se asociază, de asemenea, cu alte substantive, cum ar fi: atitudine transdisciplinară, metodologie transdisciplinară, trăire transdisciplinară etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Realitatea are o organizare multinivelară Viziunea despre lume a transdisciplinarității s-a născut în contextul emergenței, pe parcursul secolului XX, a fizicii cuantice și a ciber-spațiului (informaticii). Ele au generat o veritabilă mutație asupra conceptului de realitate, realizând totodată trecerea de la paradigma simplicității (ale cărei coordonate se construiesc în cadrul fizicii clasice) la cea a complexității (generată de noile perspective aduse, în speță, de fizica cuantică). Aspectul major al acestei mutații constă în aceea că realitatea nu mai este concepută ca având un
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de raționalitate, e folositor pe planul lărgirii clasei de fenomene susceptibile de a fi înțelese rațional; el poate explica, de pildă, paradoxurile mecanicii cuantice (de tipul undă-corpuscul etc.). Astfel, logica terțului inclus o înlocuiește pe cea a terțului exclus a paradigmei simplicității. b. Cunoașterea structurii Realității: cunoașterea transdisciplinară În paradigma simplicității, subiectul era văzut ca fiind separat de obiect, iar cunoașterea era considerată ca elaborare teoretică "obiectivă" despre realitate (obiect). Acest tip de gândire, lipsit de orice experiență interioară, se naște
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fenomene susceptibile de a fi înțelese rațional; el poate explica, de pildă, paradoxurile mecanicii cuantice (de tipul undă-corpuscul etc.). Astfel, logica terțului inclus o înlocuiește pe cea a terțului exclus a paradigmei simplicității. b. Cunoașterea structurii Realității: cunoașterea transdisciplinară În paradigma simplicității, subiectul era văzut ca fiind separat de obiect, iar cunoașterea era considerată ca elaborare teoretică "obiectivă" despre realitate (obiect). Acest tip de gândire, lipsit de orice experiență interioară, se naște din simplul mecanism asociativ mental. El are la bază
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nașterii omului deplin. Abia acum, după ce sensul conceptului de transdisciplinaritate a fost recuperat odată cu viziunea mai largă despre lume, din care crește organic, ne vom putea opri asupra consecințelor pe care le are "transferul" său în plan educațional. 3. NOUA PARADIGMĂ EDUCAȚIONALĂ: EDUCAȚIA INTEGRALĂ "O educație viabilă nu poate fi decât o educație integrală a omului." (René Daumal) O paradigmă educațională trebuie gândită obligatoriu în corelație cu paradigma culturală în contextul căreia se construiește. Prin urmare, orice demers de reflecție asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
din care crește organic, ne vom putea opri asupra consecințelor pe care le are "transferul" său în plan educațional. 3. NOUA PARADIGMĂ EDUCAȚIONALĂ: EDUCAȚIA INTEGRALĂ "O educație viabilă nu poate fi decât o educație integrală a omului." (René Daumal) O paradigmă educațională trebuie gândită obligatoriu în corelație cu paradigma culturală în contextul căreia se construiește. Prin urmare, orice demers de reflecție asupra educației, ca proces, trebuie să fie coerent (în strictă relație de interdependență) cu trăsăturile paradigmei culturale respective. Considerăm că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]