8,290 matches
-
ei imaginativă este puternică, se dovedește matură și fidelă crezului său, astfel că poate rămâne lucidă și poate afirma cu tărie: „pe fruntea trează/ șoapte-ntârziate/ de bătrânul ceas/ cuprind în mâini/ tot dorul ce le doare/... m-am depărtat de patimi/ și de albastrul cer/ m-am apropiat/ izvoare” („în-depărtare”), cu atât mai mult cu cât convingerea Elisabetei Gîlcescu se exprimă simplu, într-un îndemn ce ar trebui să fie călăuză tuturor oamenilor: „Iubește-l pe aproapele tău!”, pentru că „tăcerea aproapelui
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
el ne desparte...”. Dacă pe „Coasta de argint”, admirând priveliști unice dominate de „Cuibul liniștit”, autoarea acestor originale și plăcute gânduri „de acasă” a fost atrasă și copleșită de personalitatea fascinantă a reginei artiste, în proaspătul său volum de versuri - Patimi dulci - ne atrage și ne copleșește pe noi, cititorii, cu fascinantele sale gânduri din care se nasc povești de viață reală. Sunt povești în care iubirea este prezentă în toate formele, revărsată cu nelipsită candoare asupra a tot ce este
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
viață. Cerul înstelat și marea învolburată, munții și luncile, stelele și soarele, sunt pline de viață. Obiectele pe care le privește ori le atinge prind viață și plin de viață și iubire este sufletul ei frumos. Așa se face că Patimi dulci sunt născute și oferite în dulce reverie! Marian Malciu - membru al LSR - Referință Bibliografică: SEMNAL EDITORIAL / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1045, Anul III, 10 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
cu Viorel peste ea. În căzătură s-a lovit cu capul de cimentul pardoselii și a rămas inconștientă întinsă pe ciment. Când a văzut Viorel că nu mai opune rezistență a crezut că a cedat poftelor sale. O săruta cu patimă și îi bolborosea la ureche ca un posedat: - Ai văzut că mă vrei? Ai văzut că mă dorești? Nici nu îi trecea prin cap că lovitura primită la cap putea să-i pună fetei viața în pericol. Îi rupse chiloții
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
cuvânt grecesc, Da'n România iscă doar coșmaruri Și-mi amintesc de sfatul bătrânesc: Ferește-te de greci și când fac daruri. Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (1) N-am nevoie-n viața de armura, Nu stârnesc în oameni primitivul, Patimă, invidie sau ură... Stau și mă întreb: care-i motivul ? Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (2) Când n-ai pe frunte niciun laur, Păstrează-n ține demnitatea: Nu doar tăcerea e de aur, Ci chiar și mediocritatea. René Descartes - “Cogito
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
m-ai găsit. Nu te bucuri? - Cum să nu, mai ales de această ființă diafană ce așteaptă din nou cu buzele sale fierbinți să fie sărutată și Emilian o cuprinse în brațe, o atrase spre el și o sărută cu patimă. Ana se pierdu cu totul, nici nu știa dacă trăiește sau visează cu ochii deschiși. Se abandonă în brațele bărbatului, ridicându-se pe vârful picioarelor pentru a ajunge să fie cât mai bine alintată de buzele sale cărnoase. Simțea asprimea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
cultural în vremea domniei lui, numită și epoca brâncovenească, înfăptuiri ce au contribuit la dezvoltarea limbii și spiritualității românești. A domnit aproape 26 de ani: de la 28 octombrie 1688 până la 24 martie 1714 când, în ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor, primea vestea că a fost mazilit, adică dat jos din domnie, și lua drumul Țaringradului, de unde avea să nu se mai întoarcă niciodată. Dar, pe cât de cutremurător a fost sfârșitul său, tot atât de profund a rămas numele și pilda sacrificiului său
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
zilei deschide a sa carte La pagina scrisă de acum un an, Si crede că-s mănunchi de glume curate Neimportante pentru vre-un plan. Ci eu trăiesc în fereastra ta, vis devreme, Soarele întinde umbra-mi pe pereți. Nenumărate patimi cearcă să te cheme - Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți. Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
spun.Inima zilei deschide a sa carteLa pagina scrisă de acum un an,Si crede că-s mănunchi de glume curateNeimportante pentru vre-un plan.Ci eu trăiesc în fereastra ta, vis devreme,Soarele întinde umbra-mi pe pereți.Nenumărate patimi cearcă să te cheme -Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți.Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte,Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departeCă-n geamul
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
cu cei doi spre Emaus, El a atins deja deplina Sa preamărire și comuniune cu Tatăl, așa încât lor li se arată tocmai din această slavă. Faptul că, în exprimarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, intrarea în „slava” Sa era condiționată de Patimi, arată în mod clar și limpede, că cele două acte mântuitoare, Patimile și Învierea, se prezentau în viziunea mesianică și în lucrarea Sa mântuitoare, ca un eveniment soteriologic unic, în care acestea nu pot fi nici despărțite și nici separat
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
și comuniune cu Tatăl, așa încât lor li se arată tocmai din această slavă. Faptul că, în exprimarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, intrarea în „slava” Sa era condiționată de Patimi, arată în mod clar și limpede, că cele două acte mântuitoare, Patimile și Învierea, se prezentau în viziunea mesianică și în lucrarea Sa mântuitoare, ca un eveniment soteriologic unic, în care acestea nu pot fi nici despărțite și nici separat înțelese. Cel înviat ia pâinea, o binecuvântează și o frânge, apoi o
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
și unirea deplină ori desăvârșită cu Iisus Hristos s-a realizat nu în Cuvânt, ci în Iisus Hristos cel euharistic. La această concluzie ne conduce faptul că în episodul pâinii Emausului există toate elementele specifice instituirii Tainei Euharistiei din ajunul Patimilor, menționată de evangheliștii sinoptici (Cf. Mat. 26, 26-28; Marc. 14, 22-26; Luc. 22, 15-20). Trei dintre cuvintele menționate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, în acest episod, sub ecoul verbelor din scena instituirii Euharistiei, consemnată și în Evanghelia sa (Luca
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
în Evanghelia sa (Luca 22, 19). Astfel, Sfântul Apostol și Evanghelist Luca îI descrie pe Iisus Hristos înviat îndeplinind aceleași gesturi care au fost săvârșite la înmulțirea pâinilor, minune cu profunde conotații sacramentale și la Cina euharistică pascală, din ajunul Patimilor. Este adevărat, că ucenicii s-au unit cu El și în Cuvânt, pentru că n-au mai dorit să se despartă de El, menționează Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, dar cunoașterea Sa desăvârșită, s-a realizat doar în experiența euharistică. Și
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
a nu avea o sfințenie deplină și o curăție în toate privințele.” După Sfântul Chiril al Alexandriei, jertfa lui Iisus Hristos pentru noi se poate numi „prețul”dat de El pentru noi lui Dumnezeu-Tatăl, dar numai fiindcă a fost necesară patima și moartea Lui pentru a da feței noastre un chip plăcut în ochii lui Dumnezeu și pentru a realiza în firea asumată de El starea de jertfă, din care să iradieze puterea, care să contrabalanseze întoarcerea noastră de la Dumnezeu și
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
un pas în apărarea acestor valori, mobilizându-se nu doar pe sine, ci și pe alții. Calități are multe cartea aceasta, dar poate chițibușul ei cel mai de preț este acela că redă imaginea noastră într-o oglindă curată, fără patima care de bună seamă i-ar fi fost fatală dacă ar fi fost scrisă de un cronicar de pe la noi. Proverbialul calm englezesc, dublat pe alocuri de nota de umor dulce-amărui specifică britanicilor, face din această relatare un adevărat giuvaer, arareori
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
hrană din belșug, medicamente pentru toate bolile. În lumea aceea să nu mai fie copii aruncați la tomberon, copii orfani, copii ai străzii și ai canalelor, oameni hămesiți de foame, fără loc de muncă, înrobiți de alcool și droguri, de patimi, fără hoți, fără criminali și violatori. În lumea aceea munca să fie o bucurie și fiecare să fie răsplătit pe merit pentru munca depusă, să nu mai fie nepotism, favoritism, mituire, secăturile să nu se mai cațăre în vârful piramidelor
SFÂRŞIT ŞI DE LA CAPĂT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348784_a_350113]
-
din mare că să dau iluziilor culoare, și verde din frunze pe săturate poate așa le transform în realitate. În negru voi colora durerea și-n cenușiu, că-mi ia puterea, îmi umple ochii cu lacrimi iar sufletului îi dă patimi. Cu roșu am să-mbrac dragostea când am să mă-ntalnesc cu ea, să pornim apoi împreună mângâiați de razele de lună. Visele le voi colora pe toate în culori vii și parfumate, când în ele vei pătrunde mirosul plăcut
CULORI... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348921_a_350250]
-
calitate. Trist, foarte trist... După cum și antisemitismul prezent la mai multe nivele, urât și atât de neonorabil pentru o națiune demnă, cu oameni de valoare, antisemitismul aproape fără evrei m-a mâhnit și m-a răscolit. Trist adevăr, care umbrește patima mea luminoasă pentru România. Rămâne speranța că mai multă gândire și cultură vor mai schimba fața lucrurilor. Dar cel mai important, deocamdată, este cum acțiunează diriguitorii. Nu cum vorbesc cei mai mulți dintre ei, ci cum acționează. Ei se exprimă bine, cu
RONI CĂCIULARU- SUNT MILIARDARUL SUFLETULUI MEU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348931_a_350260]
-
puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme. „Metafore care țin de mână ideile să nu rătăcească” (titlu cam stufos dar care nuanțează patima perenă a poetului Al. Florin Țeme) aduce într-o singură uniune tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care, în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane. Cartea de față este o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348987_a_350316]
-
și străinătate: Franța (unde a și făcut cursuri de specializare ), Grecia, Bulgaria, Serbia, Slovenia. Ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 2006, este ales in Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor - filiala Brăila / Galați. Volumele publicate sunt : Toamna patimilor după Matei - poezie, Galați Ed.Porto - Franco, 1991 Șantaj - roman, Galați Ed. Porto-Franco,1995 Pușcărie pentru porumbei - teatru, Galați Ed. Geneze, 1998 Mitologii negre - poezie, Brăila Ed.ExLibris, 2001 Sinele și deșertul - poezie, Brăila Ed.centrul de Creație, 2004 și
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
-
Autor: Dor Danaela Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cuvinte... zidiri înghețate topite de pecetea jarului pătrunsă în inimă prin lacrima primului Botez. Cuvinte care ne-au zămislit din Ființa Lui, înviază din mormântul patimilor pecete de mir adunată -n cerul minții. Cuvântul e taină și icoană, inimă și ruga ei. Sunet nerostit în materie. Duh, coboară prin lacrima tăcerii în spovedania din neantul firii devenind întrupare nemistuită în tulpina Rugului veșnic Aprins. Sunete devin
ROSTIRI de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346790_a_348119]
-
trecut, cu doi ani în urmă, o operație pe cord deschis. Nu prea i-a plăcut „dincolo” și s-a reîntors la lumea ei. Și a noastră, desigur. Și iar s-a apucat de pictat. Cu mai multă pasiune, cu patimă, cu dor . E tot ea, artista sensibilă pe care o știam, dar parcă e acum mai sus de sine însăși. Găsim din nou, în pânzele ei, zbateri dramatice și melancolii ascunse, dar optimismul său e de nezdruncinat, iar culorile de pe
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
am alergat cu emoția ascunsă în suflet la bunica, singura în măsură să îmi depene istoria plaiurilor mele, cu toate amănuntele ei. Și... avea bunica un dar minunat în a povesti, încât mi-amintesc că mi se umezeau ochii de patima cuvintelor rostite de ea! Cred că ea ar fi trebuit să fie actriță, așa bine știa să intre în pielea personajelor din poveștile sale. Dar... să o las pe ea acum să depene firul legendei satului Movila Miresii. Într-o
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
alunecă pe-arcuș Pășește printre îngeri cu privirea-i adâncă Și-n catastiful vieții semnează el, Fănuș! Îl doare, dar nu plânge că lasă-n urmă lacrimi Fiindcă nemuririi oferă al său trup, În slovele de aur închide vis și patimi Aripi de fericire din pieptul său se rup. Din doruri despletite a făurit castele Și-a răsturnat pe ele miresme de salcâmi, A-nfipt în scara nopții piciorul și, din stele, A smuls lumină sfântă și-a dat-o astei lumi
PRINŢUL METAFOREI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346810_a_348139]
-
luciri de lacuri Și dame ce valsează cu umbrele în fracuri. Iubiri pierdute-n cupa mătăsii ce fosnește Păcate troienite-n uitarea ce-nrobește Și pustiite-n cripta vremelnicelor prunduri Clepsidre-n care vântur' cenușile sub ruguri. Noi, trecători prin patimi, rătăcitori prin ploi Ce lasă-n urm-amaruri și-ncărunțesc în noi Ne-ncumetăm să țesem speranțele-n cuvinte Și-al clipelor jăratec ne-nvăluie, cuminte Când temeri troienite-ntr-o dulce nebunie Se sting timid în muguri de vers și poezie
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]