34,654 matches
-
patologii specifice: rigiditate, îngustime a cîmpului cognitiv și moral, plafonare în gîndire și acțiune, înclinație spre combinații, aranjamente ilegale și corupție, evaziune și independență față de sistemele externe de control, rezistență față de schimbările care se petrec în societate și în lumea penitenciarelor din țările democrate. DIMENSIUNILE CIVILIZAȚIEI PENITENCIARE Variațiile conceptuale ale civilizației Termenul de "civilizație" este mai greu de definit decît cel de "cultură", s-a născut mult mai tîrziu și a dispărut de mult din preocupările specialiștilor în științele sociale. El
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cognitiv și moral, plafonare în gîndire și acțiune, înclinație spre combinații, aranjamente ilegale și corupție, evaziune și independență față de sistemele externe de control, rezistență față de schimbările care se petrec în societate și în lumea penitenciarelor din țările democrate. DIMENSIUNILE CIVILIZAȚIEI PENITENCIARE Variațiile conceptuale ale civilizației Termenul de "civilizație" este mai greu de definit decît cel de "cultură", s-a născut mult mai tîrziu și a dispărut de mult din preocupările specialiștilor în științele sociale. El se referă la aspecte foarte diferite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
folosit încă de specialiști, deși cel complementar lui cultura penitenciară a fost utilizat frecvent. Dar îl putem folosi pentru că face referire la anumite categorii de indivizi precis localizate spațio-temporar, cu un mod de viață diferit de al altora. Analiza civilizației penitenciare este îngreunată de mai multe obstacole. Primul e dat de nerecunoașterea ideii că toate drumurile duc la Roma, mai precis, de ideea că există un model unic sau cel puțin central de dezvoltare către care se îndreaptă toate instituțiile penitenciare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciare este îngreunată de mai multe obstacole. Primul e dat de nerecunoașterea ideii că toate drumurile duc la Roma, mai precis, de ideea că există un model unic sau cel puțin central de dezvoltare către care se îndreaptă toate instituțiile penitenciare, cu viteze diferite și cu puncte de plecare diferite, model definit prin aplicarea unor principii generale de administrare a pedepsei. Acest model presupune o constrîngere a unor țări de a se defini prin raportare la el, a cărui forță și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decît o fază provizorie, de smulgere brutală din tradiție, dar care trebuie să conducă rapid la o nouă ordine, la un alt control, la o altă formă de etatism. Este necesar deci să descoperim de ce sînt atît de diferite sistemele penitenciare din diferite țări, de vreme ce toate sînt angajate în același proces de administrare a pedepsei și deci să ne aplecăm asupra teoriilor care le-au generat. Tema centrală a filosofiei iluministe a fost triumful progresist al rațiunii și raționalizării, eliminînd credințele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sortite eșecului, Portrait social de l'Europe din 1993 fiind o lucrare mult prea sumară, reunind mai degrabă punctele de vedere ale politicienilor, decît pe cele ale specialiștilor în criminologie. Cu ocazia celei de-a șasea conferințe a directorilor administrațiilor penitenciare organizată la Strasbourg în 1983 sub egida Consiliului Europei, s-a decis elaborarea unor rapoarte anuale privind demografia carcerală, la inițiativa lui Pierre Tournier, cunoscut criminolog francez, primul raport fiind prezentat în 1990156. Prea puțin riguros la început, el s-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Conseil de l'Europe). Încă de la început, ele au stîrnit controverse, importanța lor a fost minimalizată și unele state au refuzat prezentarea datelor în formatul standard propus. Indicatorii sociali ai civilizației carcerale Indiferent că vorbim de civilizația penitenciară, de sistem penitenciar sau de calitatea vieții de detenție, ne referim la ansamblul elementelor de natură fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc și lucrează cadrele și deținuții, la conținutul și natura activităților pe care le desfășoară, la serviciile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe care le desfășoară, la serviciile la care au acces, la modelele de consum adoptate, la modul de viață, dar și la stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire/nefericire etc. Pentru a analiza cît mai corect starea obiectivă a civilizației penitenciare (structura, funcționalitatea, performanța), dar și starea subiectivă a ei (satisfacția, climatul psiho-social), este necesară alcătuirea unor indicatori sociali relevanți, care să acopere totalitatea elementelor componente și care să permită comparații în timp și cu alte instituții similare. Indicatorii constituie instrumente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de civilizație atins la un anumit moment. Ca sistemul de indicatori să fie relevant, trebuie să fie cuprinzător, să ofere informații importante despre situația prezentă nu doar la nivel global, ci și la nivel de individ, de celulă sau de penitenciar. Fiabilitatea indicatorilor este determinată de posibilitatea repetării măsurătorilor. Ea ne arată încrederea pe care o putem avea că variațiile de la un moment la altul nu sînt date de erori de măsurare. Pentru construcția sistemului de indicatori sociali voi utiliza Manualul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a lor); c. structura deținuților după infracțiuni, după situația juridică și după durata pedepselor primite și executate; d. mișcarea naturală a populației: decese, omoruri și sinucideri (rata brută de mortalitate, rata mortalității după vîrstă, cauze), evadări, migrații (transferuri la alte penitenciare, durata medie de ședere într-un penitenciar, structura motivelor transferurilor), reducere a pedepsei; e. căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi, relații sexuale (rate brute, după vîrstă, faptă și sex); f. structura personalului angajat. II. Penitenciarele a. număr total de instituții b. repartiția
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
după situația juridică și după durata pedepselor primite și executate; d. mișcarea naturală a populației: decese, omoruri și sinucideri (rata brută de mortalitate, rata mortalității după vîrstă, cauze), evadări, migrații (transferuri la alte penitenciare, durata medie de ședere într-un penitenciar, structura motivelor transferurilor), reducere a pedepsei; e. căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi, relații sexuale (rate brute, după vîrstă, faptă și sex); f. structura personalului angajat. II. Penitenciarele a. număr total de instituții b. repartiția lor pe județe și regiuni, număr mediu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vîrstă, cauze), evadări, migrații (transferuri la alte penitenciare, durata medie de ședere într-un penitenciar, structura motivelor transferurilor), reducere a pedepsei; e. căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi, relații sexuale (rate brute, după vîrstă, faptă și sex); f. structura personalului angajat. II. Penitenciarele a. număr total de instituții b. repartiția lor pe județe și regiuni, număr mediu de deținuți și angajați, număr mediu de celule, de paturi; situația grupurilor sanitare, băilor, bucătăriilor, cămărilor, sălilor de mese; c. suprafața locuibilă, număr de persoane în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
opunînd democratizării alte viturți, cum ar fi siguranța pazei aceste țări avînd printre cele mai scăzute rate ale evadării. În ciuda clauzei de salvgardare care permite amînarea sau chiar anularea integrării României în Uniunea Europeană clauză care stipulează clar obligativitatea democratizării sistemului penitenciar -, România se laudă singură, prin reprezentanții administrației penitenciare, că are cea mai performantă echipă managerială a sistemului, care a făcut minunate realizări, de vină pentru neajunsurile amintite fiind "instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, personalități și oameni de afaceri din diferite sectoare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pazei aceste țări avînd printre cele mai scăzute rate ale evadării. În ciuda clauzei de salvgardare care permite amînarea sau chiar anularea integrării României în Uniunea Europeană clauză care stipulează clar obligativitatea democratizării sistemului penitenciar -, România se laudă singură, prin reprezentanții administrației penitenciare, că are cea mai performantă echipă managerială a sistemului, care a făcut minunate realizări, de vină pentru neajunsurile amintite fiind "instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, personalități și oameni de afaceri din diferite sectoare, care refuză să discute și să găsească mijloacele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aproape deloc scăderii actelor infracționale sau clemenței justiției și a autorităților statului. Rata ridicată de încarcerare nu se datorează faptului că românii respectă mai puțin legile decît cetățenii statelor vest-europene, ci absenței sistemelor alternative de pedeapsă. Ea suprasolicită atît sistemul penitenciar, cît și pe cel al justiției penale, amenințînd în același timp stabilitatea societății civile. Ea implică o serie de cheltuieli care dezechilibrează bugetul unui stat și creează o stare de amenințare la siguranța publicului, favorizînd acele partide care clamează instaurarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei internați în 1991-1993 erau condamnați la pedepse de peste 2 ani pentru furturi de valori mai mici de 100 de dolari 162). Locul acestor școli speciale a fost luat de Centrele de Reeducare (de la Tg. Ocna, Găiești, Buziaș) și de penitenciarele pentru minori și tineri (de la Tichilești și Craiova). Cei mai mulți adolescenți arestați sînt însă închiși în diverse penitenciare pentru adulți, deseori în celule separate, dar și în camere cu persoane majore. Dacă Centrele de Reeducare au cunoscut în ultimii ani o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de 100 de dolari 162). Locul acestor școli speciale a fost luat de Centrele de Reeducare (de la Tg. Ocna, Găiești, Buziaș) și de penitenciarele pentru minori și tineri (de la Tichilești și Craiova). Cei mai mulți adolescenți arestați sînt însă închiși în diverse penitenciare pentru adulți, deseori în celule separate, dar și în camere cu persoane majore. Dacă Centrele de Reeducare au cunoscut în ultimii ani o îmbunătățire vizibilă a calității condițiilor de cazare și școlarizare și au introdus programe de recuperare (încercînd să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în camere cu persoane majore. Dacă Centrele de Reeducare au cunoscut în ultimii ani o îmbunătățire vizibilă a calității condițiilor de cazare și școlarizare și au introdus programe de recuperare (încercînd să se transforme din instituții custodiale în comunități educaționale), penitenciarele unde sînt închiși peste 75% din minori sînt într-o stare de degradare avansată. Celulele adolescenților arestați preventiv de la închisoarea bucureșteană Rahova (una din cele mai moderne și mai noi închisori din țară) sînt cele mai degradate din toată închisoarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei sînt copii normali situați însă într-un cîmp psihologic de forțe provocatoare, în care forțele de control sînt slabe sau inexistente. Bineînțeles că drumul pe care îl parcurge un minor de la normalitate la devianță nu este întotdeauna același. În penitenciare pot fi întîlniți copii ce provin din familii bine structurate, care n-au avut probleme școlare și nici nu s-au asociat în bande de delincvenți, ci au furat poate pentru prima oară în viața lor din dorința de aventură
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
condamnîndu-i la pedeapsa închisorii. După 1990, delincvența juvenilă a fost din ce în ce mai prezentă în presă și deci în atenția publicului. Cercetările specialiștilor au arătat că modul de prezentare a faptelor lor în presă a influențat decizia tribunalului și atitudinea responsabililor din penitenciare. Iar presa a fost interesată mai ales de spectaculozitatea faptei, de satanizarea făptașului și inocentizarea victimei, ignorînd multe aspecte semnificative: motivațiile reale, complicii, vîrsta fragedă etc. Mai ales în primii ani postdecembriști, judecarea lor a fost foarte severă, utilizîndu-se pedeapsa
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mediul deschis și cu șanse minime de eliberare condiționată. Efectul a fost că la scurt timp de la eliberarea din școlile speciale de muncă și reeducare mai mult de jumătate din cei "internați" erau apoi arestați și închiși ca recidiviști în penitenciarele pentru adulți. După începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, autoritățile române au înțeles că imperativele educaționale și clinice trebuie să prevaleze în fața celor militare și de securitate. Înțelegerea cauzelor delincvenței juvenile presupune un tratament special al minorilor arestați. Efectele acestui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
modernizate, programe educative, terapeutice și de reabilitare socială. Valorile pe care se fundamentează aceste așezăminte pornesc de la ideea că vîrsta fragedă, lipsa de experiență, vulnerabilitatea la toate influențele negative din închisori toate acestea întăresc comportamentele criminale ale minorilor închiși în penitenciare, recuperarea lor fiind mai ușoară într-o comunitate terapeutică de mici dimensiuni, așa cum sînt Centrele de Reeducare. Estimările specialiștilor pentru următorii ani arată că va crește numărul deținuților străini și al celor din comunitățile marginalizate, ponderea minorilor în totalul persoanelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gradului de civilizație al unui stat. Sînt considerate sisteme penale represive cele cu o pondere ridicată a persoanelor arestate preventiv, fără condamnare definitivă sau condamnate în primă instanță (aflate în stare de recurs). La jumătatea anului 2004, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta că România are aproximativ 3.000 de arestați preventiv și tot atîția condamnați în primă instanță, ceea ce înseamnă că 15% din totalul arestaților nu au situația juridică definitivată, fiind deci prezumptiv nevinovați. Acest procent a scăzut semnificativ în ultimii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
domină sistemele penale est-europene în măsuri variate, în ciuda declarațiilor pro-reformiste ale guvernanților lor. Cu cît atașamentul la acest model comunist este mai puternic, cu atît sînt mai numeroase laudele la adresa virtuților lui și criticile sistemelor occidentale. Deschizînd site-urile administrațiilor penitenciare din țările foste comuniste, oricine poate citi despre minunatele realizări întreprinse și despre performanțele sistemelor lor punitive prin comparație chiar cu cele vest-europene. Dincolo de declarațiile demagogice ale conducerii închisorilor din țările estice, problema furturilor și a tîlhăriilor trebuie înțeleasă într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
beneficiază în închisori de un regim aparte. Cei mai mulți dintre ei sînt considerați deținuți periculoși, deși periculozitatea unui individ în închisoare se stabilește în funcție de comportamentul în relație cu ceilalți, și nu în funcție de fapta comisă. Criminalii se adaptează cel mai bine mediului penitenciar, datorită resemnării în fața pedepselor lungi. Ei ajung rapid la o totală dependență de instituția închisorii, din cauza izolării prelungite de lumea exterioară, incertitudinii viitorului și pierderii progresive a simțului realității. Oferta educațional-terapeutică fiind rară și săracă în conținut, seduce tot mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]