7,105 matches
-
se dă la răcit. După ce s-a răcit, se amestecă cu frișca și se pun fructe, după dorință, apoi se pune în tavă tapetată cu celofan și se lasă la frigider timp de trei - patru ore. Se răstoarnă pe platou și se lipește un gărduț din pișcoturi, care se leagă cu o fundiță colorată. Deasupra se pune un jeleu făcut din 250 ml apă, 250 g zahăr, 300 g fructe și 50 g gelatină. După ce s-a întărit, se ornează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și jumătate din frișca bătută. Tapetăm o cratiță cu pungă de nylon, peste care punem rondele de portocală. Peste rondele, punem compoziția din lapte și dăm la rece timp de o oră. Scoatem tortul din cratiță și-l punem pe platou, apoi decorăm cu restul de frișcă și ciocolată rasă. TORT DIPLOMAT DE POST 1 kg frișcă Hulala, o cutie de ananas, 2 portocale, 200 g stafide, 2 mandarine, 2 banane, 30 g gelatină, 300 g zahăr, esență de vanilie și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vanilia, gelatina înmuiată în zeama de la ananas, după care încălzită, răcorită și amestecată cu frișcă. După aceea adăugăm o parte din fructe și o răsturnăm într-un vas tapetat cu celofan până se întărește. La sfârșit, îl răsturnăm pe un platou, luăm celofanul și ornăm deasupra cu restul de fructe și puțină frișcă. TORT DIPLOMAT PUSA 350 ml lapte, 250 g zahăr, 5 ouă, un praf de budincă, vanilie Se amestecă toate la un loc, după care se pun la fiert
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
adaugă gelatina înmuiată în puțină zeamă de compot și 300 g frișcă. Amestecul se pune în formă tapetată cu pișcoturi, după care punem în formă tot felul de fructe și se lasă la întărit. La final se răstoarnă pe un platou și se ornează cu frișcă. TORT DOINA 2 pachete de pișcoturi, 300 g unt, 2 tablete de ciocolată, 5 ouă, 250 g zahăr pudră, 3 linguri de cacao, stafide, alune, un păhărel mic de apă, 1 plic de frișcă Crema
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se pune celofan și un rând de pișcoturi însiropate în puțin lapte pe toate părțile, apoi se pune cremă și pișcoturi până se termină compoziția. Se lasă la rece până a doua zi, iar la final se răstoarnă pe un platou și se ornează cu frișcă și felii de portocale sau alte fructe. TORT ECLER 4 ouă, 100 g ulei, o cană de apă, 200 g făină Se face compoziția de ecler și cu poșul se pune în tava unsă cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g ulei, o cană de apă, 200 g făină Se face compoziția de ecler și cu poșul se pune în tava unsă cu ulei un colac rotund, iar din rest se fac gogoșele. După ce s-au copt, se așează pe platou colacul și gogoșile umplute cu cremă de vanilie și la final, se ornează cu frișcă. Crema - 6 ouă, 300 g zahăr, 1 l lapte, 200 g făină, coajă de lămâie, 200 g unt, vanilie și albușurile bătute spumă. TORT ESPRESSO
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fructe în care înmuiem 20 gr. de gelatină, o încălzim să se topească ( lichidă ), apoi o amestecăm cu fructele și frișca bătută. Se așează pe un vas tapetat cu nylon sau celofan până se întărește, apoi se răstoarnă pe un platou și se decorează cu frișcă și ciocolată pe deasupra. TORT TIRAMISU Un pachet de pișcoturi ( sau un blat făcut din șase ouă, o cană de zahăr, o cană de făină, zeama și coaja de la o lămâie ), 200 ml de frișcă lichidă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
consistentă. Din restul de zahăr, cafeaua, 50 ml de coniac și 50 ml de lichior Amareto facem un sirop în care înmuiem pișcoturile unul câte unul repede ca să nu se rupă ( dacă avem blat, îl însiropăm cu lingura ). Așezăm pe platou un rând de pișcoturi peste care punem un strat de frișcă, încă unul de pișcoturi, alt strat de frișcă și finisăm cu un cuțit emailat. Deasupra decorăm cu frișcă, folosind șprița, apoi pudrăm cu cacao sau ciocolată rasă. După dorință
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de apă clocotită, apoi bateți frișca, amestecați cu brânza de vaci și încorporați amestecul din nucă de cocos, gelatină și zahăr. Turnați în formă peste baza de biscuiți, dați la rece timp de trei - patru ore, apoi așezați pe un platou și ornați cu afine și zahăr pudră. PRAJITURA CU BRANZA Blatul - 6 ouă, 6 linguri de zahăr pudră, 6 linguri de făină și 1 plic de praf de copt. Umplutura - 700 g brânză, 1 pachet de unt, vanilie, lămâie și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și cornulețe care se dau și ele prin ciocolată topită. Cornulețele cu două culori se pot face, fără umplutură, mai mari. După ce le scoatem din cuptor și sunt calde, turnăm peste ele un sirop de zahăr, le așezăm pe un platou și presărăm deasupra nucă de cocos. JAPONEZĂ 200 g unt, 200 g zahăr, 6 albușuri, 1 praf de copt, 200 g nucă măcinată, 150 g făină Se freacă untul cu zahăr, se adaugă nucile, apoi făină, praful de copt și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zahăr tos și se încorporează în crema de unt. Se amestecă bine, apoi se coace în tavă tapetată cu unt și făină la foc iute timp de treizeci și cinci de minute. Se scoate, se răcește, apoi se răstoarnă pe un platou. Se unge cu dulceață pe deasupra și se rade ciocolată. PRĂJITURĂ CU CACAO Aluatul: 6 ouă, o cană de zahăr, o lingură de coajă de portocală rasă, 150 ml ulei, 200 ml iaurt, sare, vanilie, 2 căni cu vârf de făină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de plastic și se amestecă bine cu telul sau cu mixerul. După ce le-am bătut, adăugăm florile de la șapte sau opt inflorescențe, iar după ce le-am copt, le ungem cu un gem acrișor, după care le așezăm pe un platou, apoi, la final, le ornăm cu puțină frișcă. COMPOT DE RABARBAR Se pun la fiert 3 litri de apă cu 600 g zahăr și ½ de lămâie. Când clocotește apa, se adaugă o farfurie mare plină cu segmente din codițe de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
esență de rom. Din brânză de vaci, făină, zahăr, ouă, zeama și coaja de lămâie facem o pastă, căreia îi dăm forma unor chifteluțe rotunde cu gaură la mijloc și le prăjim în ulei, după care le așezăm pe un platou. În gaură, punem dulceața și decorăm cu frișcă bătută cu zahăr pudră și esență de rom. PAPANASI CU MAC Se dizolvă 40 g drojdie și o linguriță de zahăr în 125 ml lapte călduț, se lasă timp de un sfert
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mi-a dat 30 de mărci pentru biletul de tren (că atât costa trenul de la Nürenberg la München). La restaurant, după ce mi s-a spus că se știe de unde vin, mi s-a adus după vreun sfert de oră un platou mare, încărcat bine cu foarte multă mâncare. Mi-am zis că bucătarul nu e sănătos la minte de-mi aduce atâta mâncare. Numai că, spre surprinderea mea, și a dumneavoastră dacă vreți, am mâncat toată mâncarea aia! Am mâncat-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
multe cazuri de CHC rămâneau nediagnosticate înainte de autopsie [20]. Schimbările în epidemiologia CHC sunt greu de prevăzut. S-a sugerat faptul că incidența globală a CHC va continua să crească în următorii ani și s-ar putea să atingă un platou în 2015-2020. Și tendința de scădere ar putea continua, ca reflecție a unui control mai bun al infecțiilor cu VHB și VHC. În același timp, deoarece contribuția virusurilor hepatitice B și C diminuă, alți factori de risc, ca diabetul zaharat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
55-59 ani în China și de 63-65 ani în SUA și Europa. În arealele cu risc scăzut, vârful de incidență a fost constatat la 75 ani. În China incidența CHC crește până la 45 ani la B, după care rămâne în platou iar la F rata crește până la 60 ani, după care se stabilizează [4]. În Africa subsahariană vârsta medie la prezentare a pacienților cu CHC a fost de 33 ani, la data estimării [15]. CHC este constatat mai frecvent la B
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
semnificativă a efluxului de K+ din celulă pe baza gradientului electrochimic existent; ca urmare, în condițiile în care influxul de Na+ diminuă marcat prin inactivarea curentului INa, potențialul de membrană se reduce până în jurul valorii de 0 mV. Faza 2 - Platoul Reprezintă un aspect caracteristic al potențialului de acțiune la fibrele miocardice cu răspuns rapid, pe parcursul acestei faze potențialul membranar menținându-se la valori relativ constante. Mecanismul platoului constă în realizarea unui echilibru între curenții cationici spre interior, cu efect depolarizant
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
potențialul de membrană se reduce până în jurul valorii de 0 mV. Faza 2 - Platoul Reprezintă un aspect caracteristic al potențialului de acțiune la fibrele miocardice cu răspuns rapid, pe parcursul acestei faze potențialul membranar menținându-se la valori relativ constante. Mecanismul platoului constă în realizarea unui echilibru între curenții cationici spre interior, cu efect depolarizant și curenții cationici spre interior, cu efect repolarizant. Curenții spre interior sunt reprezentați în primul rând de curentul lent de Ca+2 (ICa-L). Acesta este un curent
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
miocardice cu răspuns rapid cât și la nivelul celor cu răspuns lent. El poate fi blocat competitiv de cationi bivalenți (Mg2+) și prin efectul medicamentelor blocante ale canalelor lente de Ca+2 (Verapamil, Diltiazem). Pătrunderea intracelulară a Ca+2 în timpul platoului potențialului de acțiune este responsabilă de declanșarea contracției miocardice în cadrul cuplului electro-contractil [14-17]. Curenții spre exterior sunt realizați de ionul de K+. Curentul tranzitor spre exterior (Ito) care joacă rolul esențial în geneza repolarizării inițiale se continuă și pe parcursul platoului
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
platoului potențialului de acțiune este responsabilă de declanșarea contracției miocardice în cadrul cuplului electro-contractil [14-17]. Curenții spre exterior sunt realizați de ionul de K+. Curentul tranzitor spre exterior (Ito) care joacă rolul esențial în geneza repolarizării inițiale se continuă și pe parcursul platoului. Curentul rectificator (IKir) care asigura efluxul bazal de K+ se reduce foarte mult în această fază, fenomen cunoscut sub numele de rectificare anormală, jucând un rol important în întârzierea repolarizării comparativ cu celula nervoasă. Se produce în schimb activarea progresivă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
important în întârzierea repolarizării comparativ cu celula nervoasă. Se produce în schimb activarea progresivă a curentului potasic de rectificare întârziată (IK). Acesta este un curent spre exterior activat de voltaj, cu o cinetică foarte lentă, care se activează progresiv în timpul platoului potențialului de acțiune miocardic, fiind principalul curent care cauzează repolarizarea, atât la fibrele cu răspuns rapid cât și la cele cu răspuns lent. IK este puternic influențat de neuro-modulatori și reprezintă unul din sediile de acțiune al mai multor medicamente
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fibrele cu răspuns rapid cât și la cele cu răspuns lent. IK este puternic influențat de neuro-modulatori și reprezintă unul din sediile de acțiune al mai multor medicamente antiritmice (Chinidina, Sotalolul, Amiodarona) [18-22]. Faza 3 - Repolarizarea finală Urmează fazei de platou, fiind caracterizată de revenirea potențialului de membrană la valoarea de repaus de -90 mV. În această fază, curenții cationici spre interior reprezentați în primul rând de curentul lent de Ca+2 (ICa-L) se reduc progresiv și devin mai mici decât
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de tip lent, fiind caracterizat prin faptul că ele sunt relativ slab polarizate, iar potențialul de repaus este instabil, prezentând fenomenul de depolarizare diastolică spontană; viteza fazei 0 este mică și ca urmare conducerea impulsurilor este lentă, iar faza de platou este absentă [30]. Depolarizarea diastolică spontană Este fenomenul prin care pe parcursul fazei 4 a potențialului de acțiune, electronegativitatea intracelulară se reduce progresiv până la atingerea potențialului de prag necesar unei noi activări. Acest comportament este explicat prin efectele a trei tipuri
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și ușor înapoi. - Unda S este expresia depolarizării regiunii epicardice a bazei VS în partea posterioară a acesteia. Vectorul său este orientat spre dreapta, în sus și ușor înapoi. Segmentul ST reprezintă prima fază a repolarizării ventriculare (repolarizarea lentă) corespunzătoare platoului potențialului de acțiune al fibrelor miocardice ventriculare; pe parcursul acesteia nu iau naștere diferențe de potențial semnificative între diferitele regiuni ventriculare, segmentul ST fiind în mod normal izoelectric. Unda T reprezintă faza finală a repolarizării ventriculare (repolarizarea rapidă), pe parcursul căreia potențialul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]