4,479 matches
-
din Montmartre. Publicul a fost incitat de celebrul afiș al lui Toulouse Lautrec (în imagine), moment de impunere a litografiei ca formă de artă vizuală. Client constant al cafenelelor, cabaretelor și bordelurilor, pictorul Henri se simte solidar cu femeile ce populează asemenea localuri, cu dramele, dezamăgirile și nefericirile lor. Este în relații de camaraderie cu ele, le gratifică cu bomboane, parfumuri și țigări, cu bani, când este cazul. Nu uită zilele lor de naștere și le trimite mici cadouri. Sunt portretizate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Thaïs, justificându-se în sinea sa: Pentru tine sufletul meu s-a tulburat, inima mea s-a deschis și din ea au țâșnit gânduri aidoma izvoarelor din care beau porumbeii... Pentru tine am mers zi și noapte prin nisipurile populate de năluci și de vampiri... Eu te iubesc în duh și adevăr, întru Domnul Dumnezeu și pentru vecii vecilor...Ceea ce simt pentru tine se cheamă patimă adevărată și dumnezeiască dragoste... Eu îți făgăduiesc mai mult decât beții și visuri cât
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aspecte spectrale, tinde să se transforme la tot pasul într-o uriașă mistificare. Recurgând la procedeele cele mai diverse, de la hiperrealism la viziunea onirică și la amestecarea deliberată a ficțiunii în realitate, ca în secvențele în care spațiul real e populat de imagini preluate din cărțile precedente ale scriitorului, Dumitru Țepeneag procedează la o permanentă deconstrucție a universului exterior, ce își dezvăluie la tot pasul în felul acesta precaritatea nu numai în plan moral, ci și ontologic. OCTAVIAN SOVIANY D. Țepeneag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
fost transmisă, nimeni nu se ofensează văzând-o pe scenă." Corneille pune la îndoială eficacitatea scenică a verosimilului obișnuit în materie de tragedie. El admite că acesta s-ar potrivi comediei care pune în scenă umanitatea medie, și nu tragediei, populată de ființe ieșite din comun. Eroii săi tragici subliniază ei înșiși cu mândrie aspectul extraordinar al destinului lor. Schlegel va atrage atenția, în Cursul de Literatură dramatică, din 1809, asupra neverosimilului pe care se bazează intriga din Horace. Cum au
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
contaminare posibilă între tragedie și comedie, în schimb autorii dramatici pun în discuție definițiile tradiționale ale comediei și tragediei. Corneille introduce personaje din societatea bună în comedie și chiar regi în "comedia eroică", refuzând statutul de tragedie pieselor care, deși populate de personaje cu rang înalt, nu prezintă mari pericole politice. Cât despre Molière, el proclamă superioritatea comediei asupra tragediei, ceea ce se opune discursurilor teoreticienilor care continuă, pe tot parcursul secolului, să considere tragedia drept genul major. 7. Tragedia ideală 7
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de pușcă, poștele, busola, și cu ideile noi și roditoare ce rezultă din ele, nu avem încă o artă dramatică a noastră? Suntem înconjurați de toate științele, de toate artele, de miracole multiple ale industriei omenești; locuim într-o capitală populată de nouă sute de mii de suflete, în care prodigioasa inegalitate a averilor, varietatea stărilor, opiniilor, caracterelor, formează contrastele cele mai energice și cele mai picante; și în timp ce mii de personaje diverse ne înconjoară cu trăsăturile lor caracteristice, atrag căldura pensulelor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
al cuvântului ca pe un ritual cu virtuți sacerdotale: „Poezia pentru mine este o stare orfică a vieții și o stare sacerdotală a cuvântului”. O protoistorie fabuloasă, așezată sub semnul unor zeități antice, purtătoare de puritate și de har, îi populează încă de la debut lirica, aflată în prelungirea lirismului gândirist. Ortodoxie păgână e cartea unui poet trecut prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim strat al poemelor este furnizat de o arhaitate frapantă, creștină și latină totodată, înveșmântată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Madagascar, unde o găsim în ape lent curgătoare, în zone mai umbroase. Forma frunzei este ovala, lunguiață, cu o culoare verde închis până la verde roșcat. Bacopa amplexicaulis Face parte din familia Scrophulariaceae. Este răspândită în sudul și centrul Americii de Nord, unde populează mlaștinile, zonele inundabile, aici crescând mai mult emers. Bacopa caroliniana Este cunoscută și sub numele de Obolaria caroliniana, Monniera amplexicaulis, Bacopa amplexicaulis. Aparține familiei Scrophulariaceae. Originară din America Centrală, este o plantă care crește destul de greu. Frunzele sunt ovale și opuse
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
prin definiție, Într-un mediu impregnat de religia oficială, având În vedere că era menită să se ocupe de pregătirea mormântului regal, În care litaniile solare, ghidurile pentru lumea de „dincolo”, textele mitologice ilustrau pereții, iar simbolurile și imaginile divine populau orice spațiu. Dar această religie este distantă, iar În casele lor sunt venerate micile zeități benefice, mai ales protectorii speciali Amenofis I și Ahmose-Nefertari despre care am vorbit deja; pe lângă acestea apare și o divinitate de tip neobișnuit pentru Egipt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
27) este greșit asimilată sacrificiilor umane, fiind de fapt vorba de o ucidere ritualică excepțională pentru rezolvarea unei situații de criză și pentru a recâștiga protecția lui Kemosh. 3. Edomițiitc "3. Edomiții" Edomiții locuiau În podișul Seir, din sudul Iordaniei, populat de diferite triburi de păstori nomazi care au devenit sedentare Între sfârșitul epocii bronzului și Începutul epocii fierului. Independenți până la cucerirea lui David, aceștia au făcut multă vreme parte din teritoriul israelit. Independenți din nou sub regele Ioram, edomiții au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ares", Coraxe "Cora", Atenaxe "Atena", Apolloxe "Apollo" și Artemisxe "Artemis". Lumea fizică, ce precede cea dintâi generare divină, este un univers pe cale de a se constitui, fără formă definitivă, fiind și vârsta succesivă lui Cronos; ea apare ca un cosmos populat de monștri, lipsit de legi, căruia numai Zeus, cel mai tânăr dintre fiii lui Cronos, Îi va da o ordine după ce-și va fi Înfrânt tatăl. Dar conflictul dintre Zeus și Cronos este o Înfruntare pentru puterea regală, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a acestor poleis, zeii sau eroii din „vremea străveche” fuseseră cei care le hotărâseră apariția ca unități politico-religioase. Tezeuxe "Tezeu" a fost cel care a creat sinecismul atic și i-a dat viață Atenei, reunind În jurul cultelor comune neamurile care populau Atica; Cadmusxe "Cadmus" a fost cel care a Întemeiat Teba, Battusxe "Battus", Cirene, iar Herakles, Abdera. Pestrița lume a cetăților era o constelație de spații autonome Între ele, organizate și normate după principii de ordin sacru, către care convergeau interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tluscxe "Tlusc", o zeitate care, după câte se pare, nu era binevoitoare. Dificilă este și o caracterizare exactă a lungii și evanescentei serii de daimonesxe "daimones", nimfe și lase ce țin de cortegiul divinității Turanxe "Turan"-Afroditaxe "Afrodita" și care populează imagistica cu un erotism propriu, redat pe oglinzile din perioada clasică târzie și din cea elenistică și căreia Îi aparțin atât geniixe "genii" masculine, ca Aminqxe "Aminè", Svutafxe "Svutaf" și Pulqisfxe "Pulèisö", cât și lase de sex feminin definite ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spațiul Mediteranei, cu fenomenele deplasărilor de armate dintr-o regiune În alta, cu o ședere câteodată foarte lungă În ținuturile cucerite sau de formare a unor adevărate „colonii”, așa cum este cazul marilor cetăți elenistice constituite În vechime sau mai noi, populate de coloni greco-macedoneni și, mai târziu, de acei romani care, fiind comercianți activi la Delos Încă de la sfârșitul secolului al II-lea Î.Hr., apar adesea În ofrandele onorifice ale atâtor cetăți asiatice alături de grecii care dețin magistraturile cetățenești. O
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fenomenele „supranaturale” pe care știința nu le poate explica. Pentru lumea antică, „miracolul” principal este existența ca atare. A exista este un miracol constant, pentru că moartea este mult mai normală decât viața. Primul miracol este faptul că există o lume populată de ființe vii. Pentru antici orice fenomen natural este așadar un miracol pentru că nimic nu se întâmplă fără intervenția lui Dumnezeu în natură și în lumea oamenilor. Povestirea biblică vrea să demonstreze acest adevăr esențial cu mijloacele literare pe care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei și în care promisiunea se însoțește cu așteptarea împlinirii ei. Dar cum orice faptă - și mai ales aceea care urmează să dea socoteală de „sensul vieții“ și de împlinirea lui - presupune o ieșire din sine către scopul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
eu“ și „celălalt“ acum? „Reneagă-ți tatăl și refuză-ți numele și ia-mă pe mine toată.“ Cine sunt „eu toată“ și cine este cel care nu mai are tată și nume? Cine suntem noi, care, prinși în relația iubirii, populăm hotarele celuilalt cu lipsa noastră de hotare? Ce a rămas din noi, după ce iubirea ne-a desființat? În lumina iubirii, și cu atât mai mult în lumina iubirii contrariate, tot ceea ce până atunci îmi părea intim își pierde consistența, nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
riscăm oricând damnarea în locul unei condamnări de câteva luni. Această carte despre limită este o apologie a vagului. Lucruri vagi, poate cele mai vagi, sunt omul, Dumnezeu, libertatea. Vagul este opusul precisului. Vagul este ceea ce rămâne după traversarea unui spațiu populat cu limite. Limita îl închide pe om mai întâi în spațiul precisului. Problema este cum să parcurgem apoi treptele precisului, pentru a ajunge la lucrurile vagi. Anexe SEMANTISMELE RADICALULUI *PER ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dureroase ale realității, o ambianță ostilă, despărțirea de familie, lipsa reperelor generează o derută permanentă. Personajul pare a se limpezi abia după o serie de întâmplări dure - suferințele și umilințele din timpul stagiului militar, o detenție nedreaptă într-o închisoare populată de ființe bestiale, moartea mamei naturale și a celei adoptive (o femeie infernală) -, care îl eliberează de obsesiile copilăriei, permițându-i intrarea în normalitate. Deși tinde să demonstreze că aparent solida existență vizibilă este construită pe subterane amenințătoare ale sufletului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
ori ca o întreagă generație să crească fără să vorbească românește. Românii cereau să fie supuși la proba supremă înainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea dominației românești și loialitate. Și mai era o problemă. Cu excepția zonei de graniță intens populată de unguri, o mare parte a minorității maghiare din Transilvania trăia departe de aceasta, amestecați printre români. Dacă cineva s-ar gîndi la includerea acestor zone în Ungaria, aceasta ar duce la nedreptate, așa cum a fost Dictatul de la Viena din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evrei cu statul sionist: „Doresc să anunț că nu-i vom Împiedica pe cetățenii polonezi de naționalitate evreiască să se Întoarcă șsicț În Israel, dacă așa vor. Poziția noastră e că fiecare cetățean polonez trebuie să aibă o țară: Polonia populară... Cei care se simt vizați de aceste cuvinte, indiferent de naționalitate, vor ști să tragă concluziile. Nu vrem o a Cincea Coloană la noi În țară”. Referința la evrei ca la a Cincea Coloană a Poloniei a fost transmisă la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
criticismul cultural englez (formele sub care le era cunoscută celor mai mulți cititori din acea vreme), vocabularul său inerent dificil dobândise un grad de opacitate expresivă care a atras irezistibil o nouă generație de studenți și profesori. Tinerii profesori angajați pentru a popula universitățile recent extinse absolviseră ei Înșiși facultatea În anii ’60, crescând În miezul tendințelor și dezbaterilor de atunci. Dar, dacă universitățile europene din deceniul anterior erau preocupate de teorii grandioase pe diverse teme - societatea, statul, limbajul, istoria, revoluția -, generației următoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1972; În centrul și sudul țării proporția era de numai 1/ 4.500, chiar mai mică În sudul Îndepărtat. Proiectele anticlericale și de colectivizare lansate de capii țăranilor și sindicaliștii comuniști au suscitat o opoziție aprigă În regiunile dens populate din nord. În esență, revoluționarii portughezi din 1974 repetau greșeala țărăniștilor radicali din republica spaniolă a anilor ’30: Încercând să impună proprietarilor privați și eficienți din nord o reformă agrară colectivistă bazată pe condițiile sociale din sud, i-au transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Estonia numai 64% din populație era de etnie și limbă estone; În Letonia, numărul de nativi letoni la recensământul din 1980 era de 1,35 milioane la o populație de 2,5 milioane: doar 54%. Zona rurală era Încă populată de baltici, dar orașele erau din ce În ce mai „rusești” și rusofone: o transformare detestată. Primele tulburări din regiune au fost așadar suscitate de problema limbii și naționalității, dar și de amintirea aferentă a miilor de localnici „subversivi” care fuseseră deportați În Siberia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]