60,135 matches
-
Ileana Verzea. Lucrarea a continuat, dintr-o altă perspectivă, Bibliografia analitică a periodicelor românești din perioada 1790-1858, realizată în șase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Bibliografia continuată în cadrul Institutului a pornit de la anul 1859 și a mers, inițial, până în 1918, acest an având o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după primul război mondial intrând într-o lungă etapă a evoluției ei, calitativ superioară. în 1997, Institutul de Istorie și
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
zice popa, și altele... Acum, după problematica dispariție, întrunindu-se marile, luminatele, bărboasele capete, este bine să fie admiși, printre ele, și lingviștii de vază, cei ce studiază zicerile grele, românești, să le ia serios în discuție, să stabilească de unde pornesc ele. Mai cu seamă că noi acordăm oamenilor Bisericii rolul de excelenți vorbitori ai limbii române. Parlamentul să învețe!... Vorbe în pustiu, însă. Să luăm glumeața observație pe care și copiii în creșterea lor rapidă o deprind... Să nu faci
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
în perioada nonstresantă (perioada semestrului universitar). Eșantion 2: N = 92, cu media de vârstă M = 22,10, A.S. = 0,70, din care 47 de bărbați și 45 de femei, evaluat în perioada considerată stresantă (perioada presesiune). Ipoteza de la care am pornit este legată de faptul că stresul perceput este crescut în perioada din apropierea examenelor comparativ cu cea nonstresantă. PSS 14 este un chestionar autoadministrat care explorează sentimentul subiectiv de stres cu raportare la decursul ultimei luni. Chestionarele au fost completate colectiv
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
acumulării de deficite). Vârsta de peste 85 de ani nu este un criteriu absolut, fragilitatea putând fi întâlnită și sub această vârstă. De asemenea, se impune diferențierea fragilității, care are un grad de reversibilitate, față de îmbătrânire, care este un proces ireversibil. Pornind de la natura multifactorială a fragilității, au fost propuse mai multe strategii de prevenție și management medical integrat, adaptate pacienților vârstnici: tratarea cu celeritate a unei afecțiuni acute, combaterea polipragmaziei, depistarea precoce și tratarea malnutriției, reabilitare/reinserție socială, practicarea exercițiilor fizice
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
de un inefabil de esență mistică. Așa după cum geneza însăși este acromatică - în zilele creației Dumnezeu lucrează cu valori și nu cu tonuri - și creația la scară umană a lui Corneliu Baba își sprijină reprezentările pe binomul inițial întuneric/lumină. Pornind de aici, artistul ajunge la forme a căror stabilitate este definitivă și imperturpabilă, tocmai pentru că ele încorporează principii și nu sînt simple consecințe ale unor juxtapuneri tonale generatoare de aparențe. în concluzie, autoritatea picturii lui Corneliu Baba și puternicele ei
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
cea mai importantî" Dora Pavel: Dragă Dinu Flămând, în dialogurile noastre de pînă acum, nu mi-ai mărturisit încă preferințele tale legate de "uneltele" cu care scrii. Dinu Flămând: Scriu cu toate. Dar, ca să dau o anumită formă răspunsului, o să pornesc de la începutul "mecanizării" scrisului meu, care se situează, bineînțeles, în primii ani ai "Echinox"-ului. În sediul redacției, noi aveam o mașină de scris veche, pe care toată lumea o chinuia, pentru că toți învățau să bată în același moment, și asta
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
la o regresie lăuntrică înspre începuturile de pietate și rugă ale copilăriei, la Dumnezeul acesteia precum la o instanță supremă ce l-ar putea judeca: "Sufletul meu tînjește să revină/ La nucleul originar de lumină,/ La Punctul din care a pornit/ într-un blînd răsărit.(...) Doamne, îmi este tot mai dor/ De odihna razei mele lăuntrice,/ De chipul Tău surîzînd/ Ivit dintr-un colț de cer să mă judece" (încetează). Această "rază lăuntrică" reprezintă pavăza cea mai de nădejde împotriva cruzimilor
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
a abuzurilor generalizate? Ripostînd în felul său ultragiilor, pana poetului cultivă o caligrafie paradiziacă, de-o mișcătoare candoare: "Oameni buni, frații mei,/ Veac trist,/ Nu ucideți metafora, zborul lăuntric,/ Suspinul crinului, cugetul stîncii.// Cu o singură corolă, jur,/ Primăvara poate porni" (Impuls). Ori: "Privighetoarea încearcă/ Să întemeieze clipa/ încă o dată,/ Tu stai rezemat de un paltin/ Și taci" (Imagine). Ori: " Mi se părea că ești soră/ Cu o mimoză știută numai de noi/ Din Grădina botanică" (Pe străzile Clujului). Uneori extazul
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
Rodica Zafiu Cînd am auzit prima oară termenul cașto, cu vreo 30 de ani în urmă, am crezut că e o creație glumeață, un joc de cuvinte pornind de la familiar-argoticul mișto. seamănă cu mișto prin formă (structură silabică, secvența sonoră finală) și mai ales prin sens ("bun, frumos"). Din punct de vedere gramatical, ca și mișto, e un adjectiv invariabil care își poate crea în română și un
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
curiozitate legată de părinții lui, de propriul trecut. Nu-l interesează subiectul. În schimb, celălalt Popescu și Radu A. Grințu numai despre acest lucru discută: cum își pot regăsi și reîntregi familia? Cum pot da de urma părinților? Gelu Popescu pornește în investigații "pe teren", relatându-i apoi lui Grințu, cu zgârcenie, episoade ale căutărilor lui. Iar Grințu, cel mai mare dintre cei trei, își "cercetează" biografia cu antenele imaginației, căutând nuclee pentru viitoare scenarii cinematografice. Așadar, un erou este obsedat
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
Pavel Șușară O evaluare, oricît ar fi ea de succintă, a relației artistului cu spațiul urban trebuie să pornească, inevitabil, de la circumscrierea și definirea celui din urmă. Pentru că Orașul este cu totul altceva decît supradimensionarea simplă și mecanică a unei forme de locuire preexistente. Altfel spus, Orașul nu este doar un sat mai mare, o așezare cu o mai
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
ca un blestem, aflăm că nici în săptămâna respectivă premiul cel mare nu a putut fi acordat. Parcă-l văd pe Grigore Vasiliu-Birlic interpretând pe binecunoscutul personaj al lui Caragiale, aflat sub vraja îmbogățirii peste noapte la loterie. De unde a pornit scandalul Scriu aceste rânduri luni dimineață, încă de ieri seară se știe că potul cel mare de peste opt milioane de euro, valoare fără precedent la "6 din 49", a fost reportat pentru săptămâna viitoare, când el va deveni de aproximativ
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
utilizat, pentru perle) culese de confrații și consurorile de la pag. 32, mi-am spus: Ia s-arunc și eu năvodul, să-mi fac propria colecție". Și întrucât yachtul proprietate personală e în revizia generală a stării materiale (direct proporționale), am pornit să le caut în cele mai atractive "locații", dar evitând "super" și "hiper"-"market"-urile, întrucât acolo nu poți plăti pentru că ele oferă fie "cele mai mici prețuri", fie "cele mai bune oferte". Așa stând, dar, lucrurile, am optat pentru
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
pe care o reprezintă cinematograful și de acolo ne face cu ochiul ironic și persuasiv. Unul dintre cele mai bune filme de la această secțiune, Adjustment (Adaptarea, UK, 2006) al lui Ian Mackinnon se remarcă printr-o utilizare inedită a animației, pornind de la crochiu și BD, intrate în dinamica (love)story-ului, în cele din urmă un eșec care scindează personajul între îndrăgostitul incurabil și desenatorul obsedat de a transcrie fiecare eveniment în imagini. Aceasta încearcă să prindă clipa, instantaneul și totul devine
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
Ion Simuț O proză mai umblată. Cum stă proza noastră actuală față de proza europeană e un subiect greu, bun de un doctorat. Ar fi o întrebare interesantă aceea privitoare la subiectele epice care ar merge mai bine decât altele, pornind de la presupunerea ascunsă că defectul ar sta aici: proza noastră actuală nu prea are subiecte bune pentru export. Ar fi însă o capcană plăcută să intrăm în această provocare: cum sau care ar trebui să fie subiectele europene? Ar însemna
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
sau o afacere în Irak. Etc. Dacă tot nu contează subiectul, după cum spun cei mai mulți critici și prozatori, de ce nu ar testa scriitorul piața? Contează intriga și stilul. De ce i-ar deranja pe profesioniștii romanului că un editor le propune să pornească de la niște teme, dacă ele tot nu contează? Ca să nu cădem în derizoriu, rog să se recitească romanele lui Graham Greene și să se observe ce a făcut el cu "puterea și gloria" unui preot alcoolic într-o regiune din
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
uriaș de câteva ori. Și totul începu să toarcă lin și, neașteptat, plăcut auzului. Pilotul așteptă, ascultând ronțăitul acela, dând mai tare, mai încet, reluându-l cu și mai mare putere, apoi salutându-l pe cel de jos care participase, porni. Acum arăta altfel. Ca un războinic. Cascheta trasă pe cap, ochelarii și ei trași pe tâmple îi ascundeau fizionomia, aerul pe care i-l dăduse, parșiv, mustăcioara. Ea se legase strâns cu o basma bleu, ce părea a fi culoarea
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
Dicționarul Academiei (Litera C, 1940) prefera varianta cimel, pe care o punea în legătură cu verbul a cimili și cu substantivul cimilitură. Din păcate, și verbul a cimili are o etimologie nesigură, pentru care au fost lansate mai multe sugestii, în genere pornind de la surse slave (pentru care distanța semantică e totuși prea mare, ca în cazul verbului ciniti "a aranja"). V. Bogrea presupunea (într-un studiu din 1920-21) existența unui verb a cini, al cărui imperativ urmat de pronume ar fi cinel
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
și rusă, dar cultura franceză îl atrăgea cel mai mult. Venise la Paris cu idei ciudate: se dorește un Mesia, îl laudă pe Stalin, visează să obțină Premiul Nobel, dar se apleacă mai serios asupra inițiativei de a crea "lettrismul", pornind de la o lectură a lui Hermann Keyserling (care în fond nu avea nimic comun cu "revoluția literară" propusă de Isou). Fără să cunoaștem în ce măsură a avut contact cu Cabala, am putea presupune că ideile despre valoarea sonoră și semnificația literelor
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]
-
clar din primul capitol al romanului. Urmărim apoi secvențele acestui drum lent, străbaterea lui neliniștită, pierderea primilor oameni din șatră pe drum (o femeie care naște moare împreună cu copilul, apoi un copil e victima unui accident stupid la scăldat), astfel încât, pornind cu 99 de oameni, șatra nu va atinge niciodată, cum spera, suta. Dimpotrivă, își diminuează simțitor rândurile, nu numai pe drum, dar mai ales la destinație, în timpul iernii petrecute în trei adăposturi săpate în pământ. Semnele războiului și ale morții
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
mi-am fracturat o... Dar nu ajungi să termini fraza, să precizezi, de pildă, că era vorba de o coastă sau o vertebră, pentru că interlocutorul tău, care a prins totuși ceva din zbor din acest început lăsat la mijloc, se pornește într-o lungă mărturisire despre întîmplările și suferințele pe care le-a îndurat el în acest domeniu și în multe altele, încă din tinerețea sa aventuroasă (sau cuminte, studioasă, inocentă etc., etc.) și pînă în anii vîrstei a treia - mărturisire
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
l-ai fi jignit sau că i-ai fi făcut o nedreptate. Ce se întâmplă? Ești cu adevărat o sfântă? Sau ți-ai construit cu mare atenție imaginea? - O să încerc să răspund, și chiar să-mi răspund, la această întrebare pornind de la noțiunea de "personaj pozitiv". O noțiune profund antipatică: antipatizată nu numai de cititorii pe care îi plictisea prin schematism, ci și de scriitorii care nu reușeau să-i dea viață. După cum se știe, personajele negative sunt mult mai ușor
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Dumitru HÎNCU Cercetarea în vederea cunoașterii unui adevăr e mai totdeauna o aventură. O capcană a spiritului, întrucât dacă știi de la ce premise pornești n-ai cum bănui la ce încheieri poți ajunge. Căci, deseori, intervine imprevizibilul care, de pe o pistă dinainte stabilită, te împinge pe cărări lăturalnice ce se dovedesc, însă, la fel de ispititoare și te îndeamnă să te oprești, ba chiar să zăbovești
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
mână de ajutor. Censura conform legii este pe mâna organelor militare! Este oare frumos din partea acestor organe să lase a se arunca termeni jignitori asupra unor frați de sânge, care stau sub focul dușman, făcându-și datoria către țară! Ofensa pornită din redacția ziarului nu pot să o atribui în casul acesta decât censurii. (ss) Al. Averescu în același timp Lavoisier și Newton Câteodată, arhivele mai pot, însă, și descreți fruntea, stârni un zâmbet sau chiar un râs, înăbușit de teama
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
ei,/ prin farmece,-i oferă acesteia ce are:/ bijuterii și electroni-că,-n valoare/ de peste 6 milioane lei, - // fără succes, într-astfel că amărîta băncii suszise,-al cărei mire nu vine înapoi,/ decide s-o reclame la Secția 22/ ce-o pornește,-ndată, pe urmele țigăncii. Mici poeme cu poantă, luînd asupră-le din proza unei lumi de descurcăreți, care se fac că le surîde norocul cînd, de fapt, din urmă moartea-i paște. Sau, măcar, descalificarea, îndulcită de o vremelnică - și
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]