5,162 matches
-
heliadești este să le dea o nouă semeție, un veșmînt proaspăt și solemn". Heliade este un poet par excellence didactic și grație voinței sale titanice de a curpinde întregul univers, unul îmbrăcat în hainele sublimului. E, putem spune și un postmodern avant la lettre, prin maniera în care preia, se inspiră, din mari opere și prin tot ce creează pregătește terenul afirmării romantismului autohton. Universul său este unul al adorației obiectului liric: "Ceea ce spune într-un loc privitor la eros ("objectul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nfl?c?ra?i palladieni) la variante �decon-structiviste� care se disting prin decompozi?îi violent agresive (austriecii W. Prix ?i H. Swiczinsky realizeaz? structuri spa?iale cu geometrii voluntar haotice, ?întind s? �defunc?ionalizeze� imaginea arhitecturii). Dintre multiplele tendin?e postmoderne �n arhitectur?, mari ?anse de a d?inui au cele care pornesc de la reinterpretarea valorilor tradi?ionale din perspectiva sensibili-t??îi ?i experimentelor contemporane. A?a este cazul cu lucr?rile lui J. Stirling ?i �n special cu Noua
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
afaceri de la Frankfurt, Londra (City) sau Paris � La�D�fense, singurul exemplu de urbanism func?io-nalist radical, care are �n afar? de acest ciudat zg�rie-nori, �cubul deschis� al lui O. Von Spreckelsen, adic? Marea Arc? (1983�1989). Mi?carea postmodern? Curentul de opozi?ie radical? la Mi?carea modern? �?i g?se?te originea intelectual? �n lucrarea lui L. Mumford, The City în History (1961) ?i �n dou? publică?îi din 1966: L�Architecture de la ville de A. Rossi ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Expozi?ia �Arhitectură f?r? arhitect�, dedicat? arhitecturii vernaculare, prezentat? la Museum of Modern Art de la New York, �n 1965, de B. Rudofsky, joac?, f?r? �ndoial?, de asemeni un rol �n con?tientizarea pozi?iei antimoder-niste. Prin urmare, mi?carea postmodern? � care consider? modernismul că revolut � este internă?ional?, dac? se poate spune astfel. �n Europa, coabiteaz? diverse pozi?îi. Cea mai specta-culoas? �?i fondeaz? demersul pe un fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
financiare ?i de construc?îi asupra oră?elor, �elemente indispensabile func?ion?rîi industriale [...] ?i puterii economice care se �nt?resc [�n oră?e] distrug�nd culturalul ?i politicul� (M.�Culot, asociat al fra?ilor Krier). �n anumite cazuri, demersul postmodern pune accentul pe interpretarea determinat? a formelor, f?r? s? le reproduc? detaliul, cu riscul de a ob?ine uneori compozi?îi greoaie: Embankment Place (Londra, 1990) de Ț. Farrell (1938). Operele lui J. Stirling (1926�1992), �n mod special
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
absen?a unui cadru ?i a unor repere doctrinare, individualit??ile � arhitec?i ?i constructori � s�nt cele care dau relief crea?iei arhitecturale, fie �n curentele �manieriste� care �mprumut? clar de la mae?trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea arhitectural? a construc?iilor recente, inclusiv �n ceea ce prive?te locuin?ele sociale, ?i dec?derea material? ?i uma-n? a at�tor cartiere din periferiile urbane. Cauzele acestor derive s�nt adesea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dintre aceste răspunsuri are avantajele și dezavantajele lui și reprezintă cel mult o parte a unui răspuns inevitabil mai complex. Principiul solidarității comunității este o problemă comună religiei și științei, cele două mari surse ale individului și lumii moderne și postmoderne, aflate într-o relație de colaborare în care fiecare acționează în domeniu-i specific. Constituirea unei lumi comune nu ar trebui să fie o problemă pentru creștini 27, comunitate întemeiată pe credința în Hristos, însă această credință nu poate fi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pierdut forța, a eșuat doar pretenția ei de universalitate, ceea ce ducea la pierderea libertății. Însă binele cu forța nu mai este un bine, îi răpește omului șansa de a face el însuși binele. Această posibilitate este afirmată de lumea secularizată, postmodernă în care trăim. Rațiunea totalitară nu a ținut seama de individ, nu i-a dat posibilitatea să-și manifeste libertatea. Ca întotdeauna, libertatea implică posibilitatea alegerii greșite. Creștinul contemporan își poate manifesta credința în forme adecvate acestor noi solidarități și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
evidențiază limitările definițiilor consacrate. Pentru ca arhitectura să rămână convergentă cu cultura, Moussavi (Moussavi / Kubo 2006: 5) explică nevoia de mecanisme prin care arhitectura să actualizeze constant imagini și concepte care să reflecte transformările culturale. Aceasta consideră că pluralitatea sensurilor lumii postmoderne face dificilă comunicarea prin s imb olur i și consensul asupra acestora. Simbolurile moștenite depind de un moment cultural particular și, așa cum observa și Loos, nu pot evolua și nu pot reflecta realitățile momentului prezent. În consecință, autoarea concluzionează că
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin de intenția textului, de contextul lui originar 4. Cînd demersul lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față o distanță verticală nu doar anulată, ci chiar interzisă, imposibilă. Ele ajung la performanța de a-și lichida obiectul de studiu. Tipologia distanței se completează astfel cu rubrica ei extremă, cu al său caput
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noastră nu e numai scena ascensiunii fundamentalismelor politizate, agresive. Ea se caracterizează și prin fenomenul cu totul nou al deschiderii conștiințelor către diversitatea religioasă, către legitimitatea și beneficiile ei spirituale. Există analiști care înclină să califice această deschidere ca relativizare postmodernă a credinței. A admite că și alte religii sînt purtătoare de adevăr ar însemna să accepți fragmentarea adevărului sau evacuarea temei lui, pe de o parte ; ar însemna să dai cale liberă alegerii individuale în materie de religie, pe de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libéralisme În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
preferăm aparența, dar ne comportăm așa și dintr-o nerăbdare a detaliului. Angoasa ne transformă uneori în ființe bidimensionale, în oameni ai suprafețelor. De aceea nu ne strică o cură de luciditate, de înțelepciune un tratament eficace, o formă aproape postmodernă de magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne tot războim în spațiul românesc, de peste două decenii, cu varii baterii de întrebări, dar nu-i mai puțin adevărat că o parte din interogații sînt și mai vechi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
-și etalează cu infantilism și emfază superficialitatea culturală și indiferența față de spiritul critic, dar o presă care simulează fals alianța cu literatura, optăm să citim mai degrabă cartea de bucate, de telefon sau chiar mersul trenurilor, un fel de bestseller postmodern, dacă credem ce spune, în romanul Noi, Evgheni Zamiatin, predecesorul lui Orwell. La capătul unor episoade relative ale evoluției postdecembriste a presei românești, observăm un sincronism european tributar sub raportul standardelor profesionale și cu multe lacune în ceea ce privește compatibilizarea legislativă cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Femeile sunt interesate de dinamica pieței muncii și de oportunitățile oferite de aceasta, instituie un parteneriat în privința rolurilor domestice și/sau apelează la externalizarea acestora (în cadrul familiei extinse: bunici și/sau acces la servicii care se plătesc); d) modelul cultural postmodern: include femeile fără copii; unele dintre acestea se definesc ca fiind independente; idealurile lor de viață nu coabitează bine cu mariajul și familia; celibatul este fie un model de viață ales, fie este celibatul "fără voie", perceput adesea ca eșec
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
conceptul de alegere/preferință personală stă sub semnul relativității fiind supus constant presiunilor sociale și construcțiilor culturale, aspect care validează ideea, aparent paradoxală, cum că "femeile sunt actori activi atât în perpetuarea patriarhatului, cât și în deconstrucția acestuia"34. Modelul postmodern al femeii independente nu este foarte bine văzut, mai ales în unele medii sociale și în unele regiuni ale țării. Factorii socializatori transmit mesaje contradictorii, ideologia familială și apologia maternității (presiunile sociale pentru a fi "o bună mamă" sunt foarte
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
comunicaționale / 45 1. Alberto González: Ghidul / 50 2. Edwin Black: Începutul / 73 3. Criticismul neo-aristotelian: Forbes Hill / 112 4. Criticismul etic: Karlyn Kohrs Campbell / 147 5. Criticismul dramatic: Kenneth Burke / 166 6. Criticismul narativ: William F. Lewis / 211 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow / 250 Concluzii / 293 Bibliografie / 297 Abstract / 301 Résumé / 303 Cuvânt-înainte Apariția, la Institutul European din Iași, cărții Criticismul retoric în Științele comunicării. Atelier pentru un vis a doamnei Georgina Oana Gabor constituie, fără îndoială, un important eveniment publicistic
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
comunicării interculturale), continuând cu analiza de caz a unor studii realizate de autorii Edwin Black (începutul criticismului retoric), Forbes Hill (criticismul neo-aristotelian), Karlyn Kohrs Campbell (criticismul etic), Kenneth Burke (criticismul dramatic), William F. Lewis (criticismul narativ) și Raymie McKerrow (criticismul postmodern). Desigur, numărul autorilor menționați, citați și analizați este cu mult mai mare, iar ideile prezentate analitic și critic, remarcabile pentru conturarea unei imagini cuprinzătoare a domeniului criticismului retoric în corelațiile sale multiple cu științele comunicării, sunt mult mai numeroase. Cartea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în particularul său, în context academic, poziție din care, asumându-și viziunea despre profilul demersului american al criticismului retoric, invită publicul larg să se raporteze la acesta. Desigur, așa cum propria perspectivă face posibilă, dar și optimă, această raportare. 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow Iată-ne ajunși la sfârșitul aventurii. Ultimul text636 pe care l-am ales spre analiză, în sprijinul ilustrării logicii acestei cercetări particulare, se intitulează Critical rhetoric: Theory and praxis (Retorica critică: teorie și practică) și îi aparține profesorului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
urmează, la studiul lui Ray McKerrow din 1989, mărturisindu-mi, deschis, încă de la început, afinitatea pentru genul de abordare inițiată de McKerrow pe scena cercetării de factură critico-retorică a domeniului Științelor comunicării. Studiul lui McKerrow inițiază, potrivit editorului Burgchardt, orientarea postmodernă în criticismul retoric, constituind o piesă pe care studentul la Științele Comunicării, aici și pretutindeni, nu o poate trece, pur și simplu, cu vederea. Mărturisesc, în același timp, faptul că nu în fiecare an am "îndrăznit" să mă apropii, împreună cu
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este, nicidecum, cea de a delegitima alte tipuri de criticism, însă consideră absolut necesară apariția unei orientări generale, a unei căi înspre o conceptualizare postmodernă a relației dintre discurs și putere. Profilul pe care ni l-a oferit McKerrow al unei astfel de orientări îl determină pe critic să intuiască faptul că retorica critică oferă cercetării academice atât o viziune despre viitor, cât și instrumentele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cu siguranță, "locurile" deja familiare nouă, grație lecturilor și analizelor precedente în care ne-am angajat. Însă, în finalul acestei analize particulare, cea pe care atât criticul McKerrow, cât și editorul Carl R. Burgchardt, o consemnează sub numele de criticism postmodern, se impun câteva observații cu caracter rezumativ. Încheiam secțiunea precedentă a capitolului de față atrăgând atenția, pe urmele lui William Lewis, asupra importanței asumării caracterului mereu particular al demersului critico-retoric. Ray McKerrow vine să sprijine concluzia exprimată și trăită de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
valurile schimbărilor neesențiale, ci să transmită valorile inoxidabile ale omenirii. Acest lucru este aproape imposibil pentru că e și el biet om sub vremuri și poate fi oricând luat pe sus de baloane de săpun care populează tot mai grațios atmosfera postmodernă. În plus, el este un salariat pe care angajatorul nu dă bani prea mulți. (Prețul muncii sale rămâne deci neprețuit). Te conectezi la valoare doar venind în contact cu ea. Cartea (în toate formatele ei, de la cea electronică și audio-book
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a actualizării sinelui? Cu toate acestea, e interesant să faci un mic și poate insuficient excurs prin teoria gratificării a lui Maslow tocmai pentru a observa cum premisele teoretice acceptate schimbă perspectiva interpretativă asupra lumii în care trăim. Lumea actuală postmodernă s-a întors către Maslow ca spre un învățător, ceea ce predică Maslow este în conformitate cu noua lume, foarte diferită de aceea a lui Knut Hamsun care, după ce devenise celebru prin premiul Nobel pentru literatură, și-a manifestat simpatia față de un regim
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]