19,544 matches
-
că regula majorității satisface [d.1.4.2*] - [d.1.4.6*]: atașează aceeași importanță fiecărui individ (A) și fiecărei alternative (N), determină o singură relație de preferință socială pentru fiecare mulțime de ordini individuale (U), și orice schimbare a preferinței unui individ în cazul unui balotaj va determina o preferință strictă a grupului în direcția preferinței acestuia (S). Suficiență. Cum N este satisfăcută, prin [l.1.4.1*], I este satisfăcută. Așadar, pentru preferința socială între x și y ne
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4.6*]: atașează aceeași importanță fiecărui individ (A) și fiecărei alternative (N), determină o singură relație de preferință socială pentru fiecare mulțime de ordini individuale (U), și orice schimbare a preferinței unui individ în cazul unui balotaj va determina o preferință strictă a grupului în direcția preferinței acestuia (S). Suficiență. Cum N este satisfăcută, prin [l.1.4.1*], I este satisfăcută. Așadar, pentru preferința socială între x și y ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ (A) și fiecărei alternative (N), determină o singură relație de preferință socială pentru fiecare mulțime de ordini individuale (U), și orice schimbare a preferinței unui individ în cazul unui balotaj va determina o preferință strictă a grupului în direcția preferinței acestuia (S). Suficiență. Cum N este satisfăcută, prin [l.1.4.1*], I este satisfăcută. Așadar, pentru preferința socială între x și y ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y. Prin anonimitate, preferința socială trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individuale (U), și orice schimbare a preferinței unui individ în cazul unui balotaj va determina o preferință strictă a grupului în direcția preferinței acestuia (S). Suficiență. Cum N este satisfăcută, prin [l.1.4.1*], I este satisfăcută. Așadar, pentru preferința socială între x și y ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y. Prin anonimitate, preferința socială trebuie să depindă doar de numărul indivizilor care preferă pe x lui y sau invers și să conducă la indiferență
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
grupului în direcția preferinței acestuia (S). Suficiență. Cum N este satisfăcută, prin [l.1.4.1*], I este satisfăcută. Așadar, pentru preferința socială între x și y ne putem uita doar la profilele individuale privind x și y. Prin anonimitate, preferința socială trebuie să depindă doar de numărul indivizilor care preferă pe x lui y sau invers și să conducă la indiferență atunci când numărul este egal. Prin neutralitate, ceea ce poate fi verificat presupunând contrariul și permutând apoi x și y în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este chiar regula majorității. Teorema este demonstrată. Demonstrație [t.1.4.2*]. Pornește de la cea a [t.1.4.1*], și are în vedere rezultatul lui Condorcet: este suficient să arătăm că regula majorității este intranzitivă pentru anumite profile de preferință. Demonstrație [t.1.4.3*]. Regula majorității violează aciclicitatea, a se vedea 1.2.1*. Acesta este motivul pentru care nu este o SDF. Capitolul 2 Drepturi individuale și problema anomaliei informaționale În acest capitol voi discuta, pe scurt, o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
validitatea lui, câțiva autori au făcut-o. Menționez din această categorie restrânsă pe Buchanan (1976), Vallentyne (1989) și von Hees (1995). Într-o formulare generală, critica acestor autori vizează faptul că libertarianismul nu poate fi formulat doar cu informații despre preferințele individuale. În cele ce urmează, voi prezenta rezultatul lui Sen, apoi pe cel al lui Gibbard, încheind abordarea în limbaj natural a acestui capitol printr-un argument în favoarea reformării TAS. 2.1. Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian Să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că nu este întotdeauna tranzitivă. footnote> Dacă s-a ajuns la această concluzie, vom fi, poate, de acord că toate deciziile în societate trebuie luate prin regula majorității. Așadar, atunci când dorim, spre exemplu, să ne alegem partenerul/partenera de viață, preferințele stricte ale majorității indivizilor care nu sunt indiferenți ar trebui să determine rezultatul. Această soluție pare însă contraintuitivă. Deși am considerat că alternativele ar trebui să aibă aceeași greutate (neutralitatea), că indivizii ar trebui tratați la fel (anonimitatea), că regula
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebui să determine rezultatul. Această soluție pare însă contraintuitivă. Deși am considerat că alternativele ar trebui să aibă aceeași greutate (neutralitatea), că indivizii ar trebui tratați la fel (anonimitatea), că regula de decizie ar trebui să fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă trebuie să admită orice profile de preferințe individuale (determinarea), când ne uităm la exemplul anterior enunțat, avem o problemă. Ideile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fel (anonimitatea), că regula de decizie ar trebui să fie receptivă la modificarea preferințelor indivizilor în cazul în care fiecare alternativă are parte de același sprijin (receptivitatea pozitivă) și că regula de decizie colectivă trebuie să admită orice profile de preferințe individuale (determinarea), când ne uităm la exemplul anterior enunțat, avem o problemă. Ideile noastre despre libertate nu cuprind consultarea majorității în probleme precum alegerea partenerului/partenerei, partea capului pe care ne facem cărarea, cartea pe care o citim, școala la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
încercarea de a introduce drepturile individuale în preocupările Teoriei Alegerii Sociale. Prima încercare de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b), sfârșește cu un nou rezultat de imposibilitate. În primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Alegerii Sociale. Prima încercare de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b), sfârșește cu un nou rezultat de imposibilitate. În primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1970a), (1970b), sfârșește cu un nou rezultat de imposibilitate. În primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât sunt minimal raționale. În sfârșit, formulăm drepturile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât sunt minimal raționale. În sfârșit, formulăm drepturile individuale în următorul mod: pentru fiecare persoană există cel puțin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât sunt minimal raționale. În sfârșit, formulăm drepturile individuale în următorul mod: pentru fiecare persoană există cel puțin o pereche distinctă de alternative asupra căreia aceasta este decisivă în alegerea socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că nu există o funcție de decizie socială (FDS), i.e. aciclică pe mulțimea alternativelor, care să îndeplinească criteriul Pareto slab (P), condiția domeniului nerestricționat (U) și condiția libertariană minimală ( *L ). Altfel spus, drepturile individuale ( *L ), unanimitatea (P), libertatea de exprimare a preferințelor (U) și raționalitatea (A) nu sunt compatibile. În afara demonstrației (pe care o voi prezenta în secțiunea 2.1*), pentru a ilustra această problemă, Sen formulează două exemple. (a) Primul, prezentat în (1970a) și (1970b), este cazul „Amantului doamnei Chatterley”. Pe parcursul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atât de plină de pasiune le poate aduce. Abia apoi lewd preferă ca el însuși să citească cartea. Situația în care nimeni nu citește cartea este pe ultimul loc în ierarhia lui lewd. Prin condiția domeniului nerestricționat, aceste profile de preferință sunt admisibile. Prin condiția libertariană, prude este decisiv între 1a și 3a , iar lewd este decisiv între 2a și 3a . Cum prude preferă pe 3a lui 1a , societatea va prefera pe 3a lui 1a ; cum lewd preferă pe 2a lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe 3a lui 1a ; cum lewd preferă pe 2a lui 3a , societatea va prefera pe 2a lui 3a . Prin condiția Pareto slabă, deoarece amândoi preferă pe 1a lui 2a , societatea va prefera pe 1a lui 2a . Din toate acestea însă, preferința socială este ciclică. (b) Cel de-al doilea exemplu, prezentat în Sen (1983), este cazul alegerii cantității de muncă<footnote Sen nu își numește, explicit, exemplul în acest mod. În articolul din 1983 și în cele ce urmează acestuia, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1m preferă pe 2a lui 3a și 2m pe 4a lui 1a , societatea va prefera pe 2a lui 3a și pe 4a lui 1a . Dar prin aciclicitate, ar trebui ca societatea să prefere pe 1a lui 4a . Avem așadar o preferință socială ciclică. În afara acestor două exemple voi mai descrie unul care este formulat de Gärdenfors și Pettit în (1989). Este vorba despre o variantă a cazului prude vs. lewd, care ia în calcul patru alternative: (c) Acestea sunt: 1 :a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rând situația în care amândoi citesc cartea. Abia apoi, preferă ca prude să o citească și apoi ca el să o citească. Situația în care nimeni nu o citește este cel mai puțin preferată. Prin domeniul nerestricționat, aceste profile de preferință sunt admisibile. Prin condiția Pareto slabă, deoarece prude și lewd preferă pe 2a lui 3a , societatea va prefera pe 2a lui 3a . Presupunem că, prin condiția libertariană, prude este decisiv pe perechile de alternative, iar lewd. Cum prude preferă pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1a , și cum lewd preferă pe 1a lui 2a , și pe 3a lui 4a , societatea va prefera pe 4a lui 2a , pe 3a lui 1a , pe 1a lui 2a , și pe 3a lui 4a . Dar dacă acesta este cazul, atunci preferința socială este ciclică. 2.2. Teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili Problema propusă de Sen a avut o urmare în forma unui rezultat de imposibilitate care, la o primă vedere, părea chiar mai puternic. În (1974), Gibbard demonstra că domeniul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
arrowian devine cu adevărat importantă atunci când încercăm să formulăm drepturi libertariene în TAS. Rezultatul de imposibilitate formulat de Sen a produs câteva întrebări importante: „Putem concepe drepturile în interiorul unei funcții de decizie socială?”, „Poate fi libertarianismul redus la informația despre preferințe?”. Plecând de aici, putem reduce orice teorie politică la informații despre preferințe? Dacă răspunsurile pentru aceste întrebări sunt negative, atunci paradigma se lovește de o problemă importantă, aceea de a nu putea reprezenta cel puțin o teorie etică importantă: libertarianismul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
TAS. Rezultatul de imposibilitate formulat de Sen a produs câteva întrebări importante: „Putem concepe drepturile în interiorul unei funcții de decizie socială?”, „Poate fi libertarianismul redus la informația despre preferințe?”. Plecând de aici, putem reduce orice teorie politică la informații despre preferințe? Dacă răspunsurile pentru aceste întrebări sunt negative, atunci paradigma se lovește de o problemă importantă, aceea de a nu putea reprezenta cel puțin o teorie etică importantă: libertarianismul. Dacă acest lucru este demonstrat, atunci, paradigma se află în fața unei anomalii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorii etice, valori etc. Dacă anomalia nu poate primi un răspuns satisfăcător după încercări repetate, atunci paradigma se află în criză. În această lucrare, voi argumenta că libertarianismul nu este reprezentabil printr-o funcție de alegere socială, și că informația despre preferințe este doar una dintre informațiile relevante pentru a reprezenta libertarianismul<footnote Am în vedere două dintre cele mai cunoscute teorii libertariene: cea nozickiană și cea praxiologică. footnote>, deși nu cea mai importantă. Astfel stând lucrurile, alegerea pe care trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorie politică, fie de a accepta lărgirea informațională ca pe o evoluție firească a cercetării în cadrul paradigmei. În această ultimă alternativă, trebuie renunțat la un aspect important al paradigmei în varianta sa arrowiană - mulțimea de informație relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare, o evoluție necesară a acesteia pentru depășirea anomaliei. Asumăm ceteris paribus pentru aspectele metodologice și epistemologice ce nu vizează mulțimea informațională, și admitem mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]