4,668 matches
-
cu 3,4% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Ianuarie 2013 comparativ cu decembrie 2012 În luna ianuarie 2013, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 6,3%, susținută de creșterea industriei prelucrătoare (+8,2%). Industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au scăzut cu 3,1%, respectiv cu 2,6%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri la majoritatea categoriilor de
Industria, în progres: vezi cu cât a crescut producția în ianuarie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51385_a_52710]
-
9%) și industria bunurilor de capital (+4,6%). Industria energetică a scăzut cu 1,6%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 0,3%, datorită creșterii industriei extractive (+1,7%) și industriei prelucrătoare (+0,6%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 3,8%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri în industria bunurilor de folosință îndelungată (+7,5%), în industria bunurilor
Industria, în progres: vezi cu cât a crescut producția în ianuarie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51385_a_52710]
-
-2,5%) și în industria bunurilor de capital (-2,1%). Ianuarie 2013 comparativ cu ianuarie 2012 În luna ianuarie 2013, producția industrială (serie brută) a crescut cu 5,7% față de luna corespunzătoare din anul precedent, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare (+6,6%) și industriei extractive (+6,0%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 0,3%. Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creșteri la majoritatea categoriilor de bunuri: în
Industria, în progres: vezi cu cât a crescut producția în ianuarie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51385_a_52710]
-
energetică a scăzut cu 0,2%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 3,4% comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, ca urmare a creșterii industriei extractive (+5,9%) și industriei prelucrătoare (+3,6%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 2,1%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri în industria bunurilor de folosință îndelungată (+11,8%), în industria bunurilor
Industria, în progres: vezi cu cât a crescut producția în ianuarie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51385_a_52710]
-
3 71. Pălărier - șepcar 743311 2 3**) 3 3**) 3 72. Saltelar - plăpumar 743705 2 3 3 3 3 73. Pirogravor în lemn 733134 2 - 3 3 - 74. Ceramist - ceramică populară �� și artizanala 732112 2 3**) 3 3 3**) 75. Prelucrător pluta 733128 2 3 3 3 3 76. Confecționer garnituri (cauciuc, azbest, pâsla) 733135 2 - - - - 77. Rotar - caretaș 733112 2 - 3 - 3 78. Decorator produse ceramice și de sticlă 732207 2 - 3 3 - 79. Dogar 733136 2 3**) 3 - 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
geologice pentru descoperirea de resurse minerale 130.000.000 130.000.000 03 Combustibili minerali solizi 1.696.736.700 1.696.736.700 06 Resurse minerale, �� altele decât combustibili 2.825.882.934 2.825.882.934 07 Industrie prelucrătoare 568.185.129 568.185.129 50 Alte cheltuieli în domeniul industriei 2.307.424.195 366.994.640 2.674.418.835 6701 AGRICULTURĂ ȘI SILVICULTURA 11.617.196.149 289.800.000 11.906.996.149 01 CHELTUIELI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143967_a_145296]
-
geologice pentru descoperirea de resurse minerale 130.000.000 130.000.000 03 Combustibili minerali solizi 1.696.736.700 1.696.736.700 06 Resurse minerale, altele decât combustibili 2.825.882.934 2.825.882.934 07 Industrie prelucrătoare 568.185.129 568.185.129 50 Alte cheltuieli în domeniul industriei 2.307.424.195 366.994.640 2.674.418.835 6701 AGRICULTURĂ ȘI SILVICULTURA 11.617.196.149 289.800.000 11.906.996.149 01 CHELTUIELI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143967_a_145296]
-
cu contracte de muncă. "Sunt multe aberații, nu mai înțeleg nimic din ce se întâmplă. N-avem nicio obligație financiară sau fiscală. Dar Fiscul vrea să mă convingă, de o lună de zile, că Luchin e zugrav și Goga e prelucrător prin așchiere. Fiscul de pe plan local, niște bezmetici, continuă să-mi spună lucrul ăsta, că nu sunt fotbaliști, ci oameni care trebuie încadrați în câmpul muncii. Ei nu înțeleg că, pe baza legii sportului și a codului fiscal, sunt plătiți
Poli, aproape de faliment: Fiscul din Timiş cere 20 de milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/76700_a_78025]
-
scopul informării factorilor responsabili din domeniul politicii industriale. Materialele supuse discuțiilor în cadrul seminarului pot fi consultate pe site-urile Ministerului Industriei și Resurselor - www. minind. ro sau al Ministerului Integrării Europene - www. mie. ro și se referă la: „Strategia industriei prelucrătoare din Marea Britanie”, „Politica industrială a României” și „Plan de acțiune pentru implementarea politicii industriale a României”. Amănunte se pot solicita la C.C.I.A.T. , sau la 199 208, fax. 199 211, e-mail dr@cciat. ro. direcția financiară Cazierul fiscal (III
Agenda2003-14-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280868_a_282197]
-
aceasta dintr-o discuție avută anterior cu fata. A trebuit să-i dau dreptate. În clasa a X-a, deși eram la liceu teoretic, aveam zile de practică la o uzină mare din oraș unde ni se prezentau diverse mașini prelucrătoare. Explicațiile se dădeau la toată clasa odată și ne înghesuiam cu toții în jurul mașinii respective. Într-un astfel de moment am simțit trupul Anișoarei lipit de al meu, iar eu cu îndrăzneală, am strecurat un picior printre ale ei. Am simțit
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
face online, pe formulare tip, iar punctajul întrunit de fiecare proiect, calculat pe baza unor criterii precise. Fiecare întreprinzător își va putea calcula singur punctajul înainte de înregistrare. "În principal, punctajele sunt date pentru IMM-uri care operează în domeniul industriei prelucrătoare, după care învățământ-cercetare și celelalte servicii, pe locul al treilea în grila de punctaj", a spus Grapini. Deschiderea aplicației va fi anunțată cu cinci zile înainte, iar înregistrările online se vor face pe parcursul a zece zile, fără să mai conteze
Ajutoarele de minimis pentru IMM-uri. Cum se modifică sistemul de punctaj by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50646_a_51971]
-
brută cu 5,2%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,0%. Astfel, în luna septembrie 2010, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 20,4%, creștere susținută de industria prelucrătoare (+25,3%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au scăzut cu 4,1%, respectiv cu 0,1%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri la majoritatea categoriilor de
INS: Producţia industrială a crescut cu 20,4%, în septembrie () [Corola-journal/Journalistic/53459_a_54784]
-
net de investiții străine directe în anul 2.1. Repartizarea investițiilor străine directe pe principalele activități economice Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,1% din total), în cadrul acesteia cele mai bine reprezentate ramuri fiind: prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (6,3% din total), metalurgia (5,2%), industria mijloacelor de transport (4,7%), industria alimentară, a băuturilor și tutunului (4
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
total al ISD, inducând un grad semnificativ de stabilitate al investiției străine directe. Activitățile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale și necorporale, la un nivel semnificativ, sunt: industria (24,3% din total ISD), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (cu 17,3% din total ISD), construcțiile și tranzacțiile imobiliare (7,4%), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (6,2%), tehnologia informației și comunicații (3,5%). Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre regiunea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
competitivității activităților care au beneficiat de intrări mai mari de capital străin. Prin efectele reflectate asupra productivității, eficienței și competitivității activităților economice, investițiile străine directe au contribuit la restructurarea economiei românești, în sensul dezvoltării anumitor domenii de activitate din industria prelucrătoare (industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comerț, telecomunicații și industria intermedierii financiare) concomitent cu restrângerea activității în alte domenii industriale (industria materialelor de construcții). România, aflată în prezent în stadiul doi al ciclului dezvoltării investiționale, orientează pătrunderea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
sau mai regăsit funcțiile de subdiriginte, secretar, ajutor contabil, magaziner și arhivar. Într-un singur deceniu 1958-1968, numărul total al personalului administrativ a crescut de la 9 la 15, fără a se lua în calcul alți zece salariați operativi(casieri, oficianți, prelucrători abonamente presă etc)(Anexa 6), care lucrau în cadrul aparatului administrativ al raionului. După 15 februarie 1958, au apărut pentru prima dată funcții noi, cum au fost cele de revizor de gestiuni, statistician, șef birou exploatare poștală, șef birou telegraf-telefon, telefonistă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încadrată în grupele de vârstă 16-54 ani, populația masculină între 16-59 ani, și persoanele active peste aceste grupe de vârstă. Din forța de muncă angajată, ponderea o dețin cele angajate în sectorul secundar (6048 persoaneă dintre care majoritatea în industria prelucrătoare (5766 persoane). După această perioadă are loc o scădere semnificativă a muncitorilor din industrie, ramura ce s-a confruntat cu foarte multe probleme, ca urmare a concurenței de pe piață, cele mai multe întreprinderi din zonă neținând pasul cu schimbările survenite în sistem
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de pildă, începută în 1876 de o societate engleză, a fost finisată de Societatea franceză „Guilleaux” în 1879. Astăzi traficul feroviar este destul de intens, pe aici circulând 242 de garnituri de tren în 24 de ore. 7. 2 INDUSTRIA Industria prelucrătoare În localitate își desfășoară activitatea un număr redus de unități industriale, suprafața totală ocupată de acestea fiind de 17, 4 ha. Această ramură ocupă o bună parte a populației active, însă din cauza reducerii producției economice pe plan național și unitățile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dintre individ și organizație (apud Deaconu, A., Podgoreanu, S., Râșca, L., 2004). T.Y. Mui May, M. Korczynski, S.J. Frenkel (2002) au spus că unul dintre principalii factori care afectează angajamentul, efortul depus cât și satisfacția profesională a informatorilor și prelucrătorilor de date, este modul în care sunt organizați și relaționează cu conducerea. Într-o lucrare, Reed (1996) a susținut că informatorii, ca un grup nou de experți, adopta o puternică strategie de marketing pentru a-și întări și menține statutul
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
sunt organizați și relaționează cu conducerea. Într-o lucrare, Reed (1996) a susținut că informatorii, ca un grup nou de experți, adopta o puternică strategie de marketing pentru a-și întări și menține statutul de experți. Spre deosebire de profesioniștii tradiționali, acesti prelucrători de date nu se bazează pe sisteme ocupaționale convenționale și nici pe sisteme organizaționale de încredere pentru a stabili și câștigă avantaje economice și politice pentru expertiză lor. În schimb, ei se folosesc de natură intangibilă și puțin înțeleasă a
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
au un impact puternic asupra angajamentului la locul de muncă, efortului depus și satisfacției profesionale (Clark, 1996; Gallie et al., 1998; Gunz and Gunz, 1999; Pitt et al., 1995). Modelul dualist poate conduce la următoarele teorii asupra angajamentului informatorilor și prelucrătorilor de date, asupra efortului depus de aceștia precum și asupra satisfacției lor profesionale. În primul rând, cum status-ul de expertiză al prelucrătorilor de date este bazat atât pe cunoașterea teoretică specifică ocupației lor cât și pe cunoașterea practică (din cadrul organizației
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
and Gunz, 1999; Pitt et al., 1995). Modelul dualist poate conduce la următoarele teorii asupra angajamentului informatorilor și prelucrătorilor de date, asupra efortului depus de aceștia precum și asupra satisfacției lor profesionale. În primul rând, cum status-ul de expertiză al prelucrătorilor de date este bazat atât pe cunoașterea teoretică specifică ocupației lor cât și pe cunoașterea practică (din cadrul organizației), ei vor fi loiali atât ocupației lor cât și organizației în care lucrează. Dublă legătură de dependență dintre ei și organizație presupune
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
o autonomie profesională maximă. În al treilea rând, relația dintre angajamentul față de organizație pe de o parte, si efortul depus și satisfacția profesională pe de altă parte, vor depinde una de cealaltă în măsura în care conducerea îndeplinește așteptările acestor prelucrători de date și informații. Modelul dualist sugerează că acești muncitori așează salariul și influența deasupra deciziilor legate de locul de muncă. Se va pune accentul asupra salariului pentru că acesta indică atât valoarea pe piața muncii a expertizei acestor prelucrători de
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
acestor prelucrători de date și informații. Modelul dualist sugerează că acești muncitori așează salariul și influența deasupra deciziilor legate de locul de muncă. Se va pune accentul asupra salariului pentru că acesta indică atât valoarea pe piața muncii a expertizei acestor prelucrători de date precum și valorificarea lor în cadrul companiei. Influență asupra deciziilor legate de locul de muncă va spori autonomia acestor muncitori și prin urmare va scădea gradul lor de dependență față de organizație. În al patrulea rând, cu cat informatorii și prelucrătorii
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
prelucrători de date precum și valorificarea lor în cadrul companiei. Influență asupra deciziilor legate de locul de muncă va spori autonomia acestor muncitori și prin urmare va scădea gradul lor de dependență față de organizație. În al patrulea rând, cu cat informatorii și prelucrătorii de date sunt mai loiali ocupației lor care este strâns legată de status-ul lor de expertiză, cu atat mai mare le va fi efortul depus și satifacția profesională. În al cincilea rând, din moment ce salariul este un indicator al status-
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]