7,015 matches
-
în tăgada paternității poate fi pornită de către mamă în termen de 3 ani de la data nașterii copilului. ... (2) Dispozițiile art. 429 alin. (3) și art. 430 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 432 Tăgada paternității de către pretinsul tată biologic (1) Acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tată biologic poate fi admisă numai dacă acesta face dovada paternității sale față de copil. ... (2) Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic. Dacă acesta
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
de obligația prevăzută la alin. (1) pretinzând că ar putea acorda surplusului de apă o altă destinație decât satisfacerea necesităților curente. El poate însă cere despăgubiri suplimentare proprietarului aflat în nevoie, cu condiția de a dovedi existența reală a destinației pretinse. Articolul 608 Întrebuințarea izvoarelor (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuințare izvorului ce ar exista pe fondul său, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior. ... (2) Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
răspunde față de terții de bună-credință întocmai ca un asociat. ... (2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a fi considerat drept asociat sau, în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare. ... Articolul 1922 Răspunderea asociaților oculți Asociații oculți răspund față de terții de bună-credință ca și asociații aparenți. Articolul 1923 Interdicția emiterii instrumentelor financiare (1) Societatea nu poate emite instrumente
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
nu se poate opune urmăririi silite pornite de un alt creditor, însă are dreptul de a participa la distribuirea prețului bunului, în condițiile legii. ... Articolul 2499 Stingerea dreptului de retenție (1) Dreptul de retenție încetează dacă cel interesat consemnează suma pretinsă sau oferă retentorului o garanție suficientă. ... (2) Deposedarea involuntară de bun nu stinge dreptul de retenție. Cel care exercită acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescripției extinctive a acțiunii principale și dobândirii bunurilor mobile de către posesorul
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
consiliului local sunt publice. În consecință, nu se poate susține că prin instituirea unui caz de dizolvare de drept a consiliului local pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce îi revin primarul ar avea prerogativele unui organ ierarhic superior consiliului local. Referitor la pretinsa încălcare a principiului eligibilității prin faptul că, astfel cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, primarul - autoritate executivă - poate oricând determina dizolvarea consiliului local - autoritate deliberativă -, ai cărui consilieri sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, Curtea
DECIZIE nr. 13 din 18 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (5) şi art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231058_a_232387]
-
49, 61, 107 și 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Silva Crisflor" - S.R.L. din comuna Bărbătești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, întrucât acestea acordă posibilitatea unui pretins creditor să formuleze cerere de deschidere a procedurii insolvenței exclusiv pe baza prezumției stării de insolvență a debitorului pentru neplata unor pretinse creanțe, care constituie în realitate obligații financiare asumate prin contract, care se derulează conform uzanțelor comerciale. Instanța de
DECIZIE nr. 55 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 12, art. 31-33, art. 47, 49, 61, 107 şi 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231176_a_232505]
-
comuna Bărbătești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, întrucât acestea acordă posibilitatea unui pretins creditor să formuleze cerere de deschidere a procedurii insolvenței exclusiv pe baza prezumției stării de insolvență a debitorului pentru neplata unor pretinse creanțe, care constituie în realitate obligații financiare asumate prin contract, care se derulează conform uzanțelor comerciale. Instanța de judecată soluționează cererea de deschidere a procedurii insolvenței în baza unui minim de probe, prin hotărâre executorie, fără ca să antameze fondul litigiului
DECIZIE nr. 55 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 12, art. 31-33, art. 47, 49, 61, 107 şi 108 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231176_a_232505]
-
202/2010 , criticile de neconstituționalitate au rămas fără obiect. Referitor la dispozițiile criticate din Legea nr. 317/2004 , apreciază că excepția de neconstituționalitate a acestora este neîntemeiată, pentru motivele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.449/2010 . În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la modul de adoptare a ordonanțelor de urgență, arată că motivele care au stat la baza emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 sunt prezentate în preambulul proiectului și în nota de fundamentare
DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231173_a_232502]
-
că sunt îndeplinite cerințele constituționale prevăzute de art. 115 alin. (4) referitoare la adoptarea ordonanțelor de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația Guvernului de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6), Curtea constată că art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2009 nu afectează regimul Consiliului Superior al Magistraturii - instituție fundamentală a statului -, ci modifică dispozițiile din Legea nr.
DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231173_a_232502]
-
domeniu, care excedează atribuțiilor Curții. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 2. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 148 alin. (2) din Constituție, Curtea observă că acestea consacră principiul priorității de aplicare a prevederilor "tratatelor constitutive ale Uniunii Europene" și a "celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu" față de "dispozițiile contrare din legile interne". Or
DECIZIE nr. 179 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (3)-(5) din anexa nr. 3 la aceasta, precum şi ale art. 50 alin. (1) şi art. 107 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231267_a_232596]
-
a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigențele constituționale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicția înființării de instanțe extraordinare. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Curtea a
DECIZIE nr. 165 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 8 lit. a) şi art. 11 alin. (1) din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231266_a_232595]
-
se poate susține că dispozițiile legale criticate nu respectă o asemenea cerință, deoarece acestea nu fac altceva decât să incrimineze uzul de fals comis în scopul circumstanțiat al obținerii de fonduri pe nedrept din bugetul general al Comunităților Europene. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a constatat că acesta nu are incidență în cauză, iar dispozițiile art. 135 alin. (1) din Constituție sunt pe deplin respectate de normele legale criticate, care, dimpotrivă, reprezintă o garanție a funcționării
DECIZIE nr. 348 din 10 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) şi (3) şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231348_a_232677]
-
într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Totodată, potrivit art. 4 alin. (1) din aceeași lege, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui
DECIZIE nr. 164 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, ale art. 305 din Codul de procedură civilă şi ale art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231359_a_232688]
-
sunt constituționale, deoarece acestea instituie posibilitatea oricărei persoane vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, de recunoaștere a dreptului pretins sau interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim putând fi atât privat, cât și public. Potrivit art. 52 alin. (2) din Constituție, condițiile și limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc
DECIZIE nr. 168 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231360_a_232689]
-
într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."; - Art. 2 (Semnificația unor termeni): "(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații
DECIZIE nr. 168 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231360_a_232689]
-
din Constituție consacră dreptul fundamental al celui vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins ori a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, drept ce reprezintă o garanție a apărării cetățenilor față de abuzurile autorităților publice și a accesului liber la justiție. Totodată, această normă din Legea fundamentală reprezintă baza constituțională a contenciosului administrativ, reglementat
DECIZIE nr. 168 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231360_a_232689]
-
a cere rezoluțiunea sau rezilierea, acordând un termen de grație, în situațiile în care apreciază că este posibilă executarea în natură a obligațiilor debitorului sau de a respinge acțiunea când debitorul și-a executat obligațiile în cursul procesului". Referitor la pretinsa neconstituționalitate a textelor de lege din Legea locuinței nr. 114/1996 , Curtea constată că susținerile autorului sunt neîntemeiate, invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată neavând relevanță în prezenta cauză. Astfel, în
DECIZIE nr. 203 din 10 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 24 şi art. 25 din Legea locuinţei nr. 114/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231379_a_232708]
-
la aceleași dispoziții constituționale. În acest sens, este Decizia nr. 658/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, prin care Curtea a statuat că textul de lege criticat este constituțional. Astfel, cu privire la pretinsa contrarietate față de dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece textul legal criticat nu ocrotește în mod egal dreptul de proprietate dobândit de foștii chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995 și dreptul de proprietate dobândit prin nerespectarea cerințelor legii sau chiar
DECIZIE nr. 149 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse prin Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231408_a_232737]
-
descrisă cazurile în care consiliul local se dizolvă de drept, textul de lege criticat nu pune în discuție niciun aspect de natură să aducă atingere acestui principiu consacrat prin prevederile constituționale menționate. Curtea nu poate reține nici critica referitoare la pretinsa nesocotire a tezei cuprinse în art. 29 alin. (1) din Legea fundamentală, care interzice îngrădirea libertății gândirii și a opiniilor și care statuează că nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie contrară convingerilor sale. Nu se poate susține
DECIZIE nr. 267 din 22 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231479_a_232808]
-
2 din Legea nr. 122/2006 oferă suficiente repere și elemente pentru ca persoana căreia acestea i se adresează să înțeleagă condițiile în funcție de care i se poate acorda forma de protecție solicitată, astfel că nu se poate reține critica referitoare la pretinsa lipsă de precizie și claritate a acestora. În plus, Curtea a reamintit că examinarea și aprecierea în concret a circumstanțelor specifice fiecărei situații particulare, a riscurilor la care ar putea fi expusă o persoană în cazul returnării sale în țara
DECIZIE nr. 264 din 22 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231522_a_232851]
-
autorul excepției. Astfel, oricare dintre proprietari, fie că este sau nu membru al asociației, are dreptul, potrivit art. 26 din lege, de a ataca în justiție hotărârile care sunt de natură să îi prejudicieze interesele. Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a dreptului la liberă asociere. În jurisprudența sa, instanța de control constituțional a statuat, de pildă, prin Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, că
DECIZIE nr. 1.647 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (4) şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230704_a_232033]
-
România, până la expirarea unui termen de 15 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii pronunțate asupra cererii de acordare a statutului de refugiat, cu excepția cererilor respinse ca evident nefondate în urma soluționării acestora în cadrul procedurilor accelerate; ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 5 § 1 din Convenție 25. Reclamantul se plânge de faptul că a fost luat în custodie publică, în vederea înlăturării sale de pe teritoriu, în centrul de tranzit al aeroportului, unde a fost privat în mod ilegal de libertate
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
În lumina celor de mai sus, Curtea constată că privarea de libertate neîntreruptă a reclamantului timp de mai mult de 6 luni nu corespundea cerințelor art. 5 § 1 din Convenție. Prin urmare, a avut loc încălcarea acestei prevederi. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 7 41. Reclamantul se plânge în esență de faptul că parchetul nu a comunicat nici avocatului său, nici instanțelor sesizate cu contestația sa împotriva ordonanței prin care se dispunea ca acesta să părăsească
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
sus) și conchide că reclamantul nu a avut posibilitatea să își exercite drepturile prevăzute la paragraful 1 al art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție. 56. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 7. III. Pretinsa încălcare a art. 5 §§ 2 și 4 din Convenție 57. Invocând art. 5 § 2 din Convenție, reclamantul se plânge de faptul că nu a fost informat, în cel mai scurt timp, despre motivele plasării sale în centrul special. Invocând în
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
Zanghi împotriva Italiei, 19 februarie 1991, § 23, seria A nr. 194-C, Biserica Catolică din Chania împotriva Greciei, 16 decembrie 1997, § 50, Culegere 1997-VIII și Denes și alții împotriva României, nr. 25.862/03, § 59, 3 martie 2009). IV. Asupra celorlalte pretinse încălcări 59. În ceea ce privește celelalte capete de cerere formulate de reclamant în cererea sa, ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care este competentă să fie sesizată cu susținerile formulate, Curtea nu a constatat nicio aparență de încălcare
HOTĂRÂRE din 13 iulie 2010 în Cauza Ahmed împotriva României, definitivă la 13 octombrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]