10,986 matches
-
exprimate, ca în Japonia, China sau în culturile amerindiene. Stilul personal vs contextual. Stilul personal este centrat pe individ: limbajul reflectă opiniile individului și relații cu semenii bazate pe egalitate și lipsă de formalism; deicticele spațio-temporale, a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individ: limbajul reflectă opiniile individului și relații cu semenii bazate pe egalitate și lipsă de formalism; deicticele spațio-temporale, a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În schimb, dacă sunt mulți nori, ei evocă amenințări mai serioase, o inversare a ordinii stabilite, o degradare a situației care ia forma unei coborâri (cerul este jos). Dar interpretarea poate fi și pozitivă, deoarece norii constituie o suprafață de proiecție ideală, antrenând și dezvoltând imaginația (în nori se văd diverse animale, obiecte etc.). Ei dezvăluie în acest caz creativitatea subiectului și îl incită să își imagineze soluții și să îl lase să exprime ce simte. Furtună Furtuna, și toate elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a recrea legătura primordială, de a repara ruptura originală, traumatismul nașterii. Utilizarea metaforică referitoare la căsătorie - «a-și băga capul în lață - se explică prin proiecția fantasmatică a alianței dintre două persoane, generată de frânghie. Corp Corpul întreține cu sufletul o relație simbolică complexă. Îi este în același timp opus, reprezentând elementul profan, chiar impur, dar și strâns legat, deoarece este învelișul de care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
metamorfoza aplicațiile informatice rudimentare de control al stocurilor sub influența progreselor tehnologice menționate mai sus. Pentru o firmă car e are multe produse în portofoliu, multe componente de tip materii prime și diverse r esurse de producție, o astfel de proiecție a aprovizionării n-ar fi fost posibilă în absența unui computer care ține evidența tuturor intrărilor. Discuții și exemple Majoritatea firmelor mari și medii recurg la plan ificarea<footnote D. Popescu, A. Popa, A. Mihalache, „Opțiuni în sta bilirea strategiilor
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Funcțiunile integrate au vizat: planificarea producției, planul de vânzări, programarea producției, planificarea necesarului de materiale, planificarea capacităților de producție, precum și urmărirea execuției (aprovizionare, fabricație, vânzare). Ca ieșiri, sistemele ofereau rapoarte financiare, cum ar fi planul de vânzări, planul de aprovizionare, proiecții de stocuri, bugete de exp ediție și transport. Se cuvine să l amintim aici pe Oliver Wight<footnote O. Wight, The Executive's Guide to Successful MRP II, Oliver Wight Limited Publications, 1983. footnote>, cel care a definit Manufacturing Resource
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
buget poate să vină de la un consultant cu experiență. În ceea ce privește tipologia costurilor, ele se p ot clasifica în: costuri inițiale (hardware, conversie, consultanță, instruire) și costuri continue (în principal de mentenanță). Cu scopul de a crea o imagine mai clară, proiecția asupra costurilor trebuie să aibă un orizont mai mare (de preferat p e cinci ani). Specialiștii apreciază că după această perioadă organizația ajunge într-un moment de revizuire a sistemului, optând pentru un upgrade sau pentru extinderea lui. Un sumar
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
studiilor pe cea de a doua, iar vârsta pe cea de a treia. Totuși, reprezentarea categoriilor într-un spațiu tridimensional nu explică mai mult decât o face deja o reprezentare în două dimensiuni (nu discriminează mai bine între categorii), nici proiecțiile spațiului în spații bidimensionale nu aduc mai multă informație. Rămânem deci la soluția bidimensională, care ne indică principalele axe de fragmentare a Parlamentului României (1996-2000): ideologia (traiectoria politică în perioada comunistă), vârsta și problematica regională. Glosar de termenitc "Glosar de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: adducția brațului și atingerea fesei opuse cu degetele. Fig. IX.7 a, b Mobilizările pasive ale articulației scapulo-humerale Considerată cea mai mobilă enartroză a corpului omenesc, la acest nivel se asigură mișcările de abducție-adducție, proiecție înainte și înapoi, rotație externă și internă, iar ca rezultantă a acestor mișcări se poate executa circumducția (Bienfait, 1972). Evaluarea mobilității articulare de la nivel scapulo-humeral se poate efectua astfel: - se fixează omoplatul pe torace prin prinderea între police și index
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
b υ Pacientul: în decubit ventral pe masă, brațul în abducție 90°. ω KT este în lateral, P pe cot, CP proximală a brațului. Acțiunea: adducția brațului și atingerea fesei opuse cu mâna pacientului. Fig. IX.11 a, b Flexia (proiecția înainte sau anteducția) υ Pacientul: în decubit dorsal, antebrațul la 90° pe torace. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe umăr. Acțiunea: ridicarea brațului înainte la 90° și fixarea umărului pe masă prin CP
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
umărul în afara mesei. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a brațului, CP pe umăr. Acțiunea: coborârea brațului în atârnat, cu ușoare tracțiuni exercitate pe braț și cu fixarea umărului prin CP. Fig. IX.13 a, b Extensia (proiecția înapoi, retropulsia sau retroducția) υ Pacientul: în decubit ventral, brațul afectat pe masă, pe lângă corp. ω KT este în lateral, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: ridicarea brațului de pe planul mesei cu alunecarea palmei pe masă, ușoare tensiuni la
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
palmei pe masă, ușoare tensiuni la capătul cursei descrise de braț. Fig. IX.14 a, b υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul afectat liber. ω KT este în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: retroducția brațului concomitent cu proiecția înainte a umărului. Fig. IX.15 a, b Rotația internă υ Pacientul: în decubit dorsal, brațul în abducție 90°, cotul flectat. ω KT se află în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe umăr. Acțiunea: coborârea antebrațului sub
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
privirea înainte; tălpile pe sol, cât mai aproape de marginea scaunului, depărtate până la lățimea umerilor, genunchii flectați; atenție asupra poziției corecte a tălpilor. Acțiunea: pacientul apleacă trunchiul înainte, concomitent cu împingerea în brațe și ridicarea bazinului de pe scaun; urmează extensia genunchilor, proiecția bazinului înainte, îndreptarea trunchiului, ridicarea capului; în acest mod se poate ajunge în stând. Φ INDICAȚII METODICE: pentru început, scaunul trebuie să fie prevăzut cu sprijinitori laterale, pentru a ușura acțiunea brațelor; după un număr de repetări, se poate acționa
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pentru toți (cuprinderea în câmpul educațional a tuturor elevilor și considerarea oricărei acțiuni destinate creșterii calității procesului educațional din perspectiva tuturor celor supuși educației la nivelul instituției școlare) are la bază următoarele principii (Hopkins, Ainscow, West, 1994): • viziunea unei școli (proiecția vieții școlare în viitor) trebuie să dea posibilitatea tuturor celor implicați în viața școlară să contribuie la construcția ei și la realizarea misiunii stabilite; • construirea unei viziuni și a unei misiuni clare va da posibilitatea școlii să facă față presiunilor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în mod material la interfața tehnologiilor. Cyberspațiul sau realitatea virtuală nu pot fi experimentate, consideră teoreticiana, decât prin simțurile organelor corpului fizic, material, spre exemplu ochii care privesc fluxurile de date cyberspațiale concretizate dincolo de ecranul computerului sau ochii care urmăresc proiecțiile stereoscopice ale realității virtuale. Însăși tehnologia hardware care mediază virtualul este materială, iar, fără această materialitate a tehnologiei, virtualul cibernetic nu este posibil. În acest studiu al subiectului virtual, profesoara de engleză de la Universitatea din California urmărește, prin urmare, dependența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pot fi criticate de încercarea de evadare din problemele realității cotidiene, de iresponsabilitate și de utopie, de imposibilitate de luare a deciziilor și de instabilitate în valori și în etică. Adesea, aceste teorii uită că avatarurile online ale cyberspațiului sunt „proiecții electronice ale referentului lor material” (vezi Horner, 2001Ă, astfel că primatul naturii corporeale se menține în contextele virtualității. Credința în libertatea nemărginită a eului online este iluzorie și, la limită, capătă un aspect amoral prin frizarea iresponsabilității și a neîngrijirii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
despre „euri virtuale” sau „online” euri înseamnă a construi suflete sau minți ca și când ele ar avea o existență separată de corp (...Ă. Identitățile virtuale nu pot fi separate de persoanele corporeale. Cum pot fi identificate «persoanele virtuale» în cyberspațiu în afara proiecțiilor electronice ale referentului lor material? (...Ă Există o aparentă suspendare a eului real, fizic. Comportamentul „online” nu poate fi decât dependent de prezența materială „offline”. Nu există de fapt o astfel de suspendare a eului real și fizic. Comportamentul în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
evoluții este revolta mașinilor de a scăpa de sub controlul uman, din captivitate și din sclavie, un adevărat scenariu de literatură și de cinematografie științifico-fantastică, care ajunge până în pragul exterminării speciei umane și al supraviețuirii mașinilor inteligente în cosmos. Dincolo de aceste proiecții, depășirea de sine și împotrivirea la stagnare, îmbătrânire sau decrepitudine sunt invocate de transumaniști drept necesitățile tehnologice vitale și urgente ale momentului, în timp ce sunt orientate în sprijinul menținerii semnificației vieții umane, al dezrobirii umanului din chingile morții, ale bolii și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
gena cu același nume, încorporată în bacterii. Această genă este obținută de artist prin translarea unei propoziții din Biblie în tehnologia comunicării de tipul codului Morse și prin convertirea acestuia în perechi ADN. Lucrarea hibridează lumea organică a bacteriilor cu proiecția artei video și cu mediul interactiv și global al Internetului. Nu doar participanții galeriei, ci și vizitatorii Web-ului pot să aprindă lumina ultravioletă care cauzează mutații biologice reale în bacterii, mulțumită teleprezenței, și intervenții în structura ADN a acestora
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
stereoscopice prin utilizarea dispozitivului head-mounted display și a senzorilor unui aparat care măsoară înclinarea coloanei vertebrale a imersantului, cu ajutorul sunetului spațializat și corporalizat și grație interacțiunii în timp real. Un ecran permite vizualizarea în timp real a experienței participantului, adică proiecția stereoscopică a lumii virtuale, de către vizitatorii muzeului, iar un alt ecran arată umbra proiectată a siluetei imersantului în spațiul virtualității, astfel că instalația devine un cadru intensiv al vizualizării. La nivelul conținutului, aplicația constă în trei lumi relaționate: natura (elemente
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mod spațial, dar și prin completarea simțului vizual cu alte experiențe senzoriale. Privitorul unui imagini a virtualității devine, astfel, participant, imersant, interactor, lărgindu-și aptitudinile perceptive. Nefiind un simplu corp-imagine, o ipostaziere a registrului strict vizual sau un obiect al proiecției optice și neprivilegiind modelul perceptiv al privirii, receptorul virtual este un subiect în multitudinea de semnificații ale termenului: de trăire subiectivă și de integrare în imagine-lume-spațiu, de trup senzorial și de conștiință afectată, de agent non-reprezentațional. Interpretarea fenomenologică a trupului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ne-am referit la ontologia, fie la ideologia virtualității. În ciuda prezicerilor cu iz științifico-fantastic ale oamenilor de știință transumaniști, corpul continuă să fie valorizat atât în existența empirică, cât și în reprezentările cultural-artistice. Astfel, în spațiul tehnologiilor virtuale sau în proiecțiile media, viața umană continuă să fie trăită prin trupul senzorial, mintal, perceptiv, afectiv sau social. Legătura dintre experiențele fenomenologice, tehnoculturale și cele pragmatic-sociale înseamnă crearea unei punți între discurs, metaforă și mit, pe de o parte, și practica etică, interacțiune
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
politici, sociologici, socioculturali etc. - fiecare dintre aceștia având impact asupra funcționalității, eficienței și eficacității agentului economic. Managerul său trebuie să fie conștient de existența și acțiunea directă sau indirectă a variabilelor exogene și să încerce luarea lor în considerare în proiecția viitorului, prin strategii și politici corespunzătoare. De aceea, planificarea, finalizată în strategii și politici microeconomice adecvate, este una dintre activitățile majore ale organizației, de acuratețea sa depinzând decisiv celelalte activități. În mod firesc, previziunea, ce atinge o intensitate maximă înainte de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
stabilirea necesităților în funcție de nevoile reale și de prioritățile autorității contractante. 4.2.7. Calendarul procedurii Pentru a finaliza acțiunile ce ne furnizează informații pentru elaborarea planului anual al achizițiilor publice este necesar să se elaboreze și calendarul procedurii, adică o proiecție din punct de vedere temporal a procedurii de atribuire. Calendarul procedurii se atașează la documentația de atribuire, și, deși are caracter orientativ, el este necesar și util pentru: − planificarea procesului de achiziție publică; − evitarea suprapunerilor și întârzierilor; − monitorizarea internă a
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Mondializarea, de exemplu, a intensificat schimburile de informație, a accelerat comunicațiile. Consecința: se cere salariaților o mai mare „flexibilitate”, o mai mare capacitate de adaptare la o societate în schimbare. - Evoluția culturală: grație difuzării evenimentelor importante (festivaluri, concerte pe stadioane, proiecții de filme în aer liber), formarea continuă a indivizilor a cunoscut o deplasare către consumul de masă, către spectacolul pentru grupurile mari. S-au intensificat schimburile între culturi, „metisajul cultural” a devenit un fapt cotidian. S-a înregistrat, în același
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]