16,190 matches
-
puternic. AMORY (cu năduf): Da, e așa cum spui. ROSALIND: Bine, uite un mic exemplu. Marți după-amiază am găsit la Rye un băiețaș sărac și, oh, Dawson l-a ridicat pe genunchii lui și a vorbit cu el și i-a promis un costum de indian, iar a doua zi și-a amintit și i l-a cumpărat și, o!, a fost o situație atât de duioasă și n-am putut să nu mă gândesc că va fi la fel de drăguț și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pachetul În fundul cufărului său și, trântind capacul, s-a Întors În studio. — Ieși În oraș? Vocea lui Tom avea un substrat de Îngrijorare. — Îhî. — Unde? N-aș putea să-ți spun, coțcar bătrân. — Hai să cinăm Împreună. — Regret. I-am promis lui Sukey Brett că mănânc cu el. — Oh. — Pa, pa. Amory a traversat strada și a băut un highball. Pe urmă s-a dus până În Washington Square și a găsit un loc pe platforma unui autobuz. A coborât la Forty-third
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
multă tragedie dramatică, culminând cu arabescul coșmar al celor trei săptămâni de beție, Încât se simțea secătuit din punct de vedere afectiv. Oamenii și Împrejurările pe care și le amintea ca fiind calme sau delicat de artificiale păreau să-i promită un refugiu. A scris o povestire cinică, În care descria Înmormântarea tatălui său, și a expediat-o unei reviste, primind În schimb un cec de șaizeci de dolari și o invitație să mai trimită și altele, scrise În același ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
extrem de inteligentă și de distinsă, convertită la catolicism și foarte devotată lui Monsignor. Într-o zi i-a telefonat. Da, doamna Își amintea de el foarte clar. Nu, Monsignor nu era În oraș. Probabil că se afla la Boston. Îi promisese că va veni la ea la cină când se va Întoarce acasă. N-ar fi dorit Amory să ia prânzul cu ea? — Mă gândeam că ar fi bine să recuperez timpul pierdut, doamnă Lawrence, a spus el ambiguu la sosire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vreodată la dispoziție, ca să lipească aceste imagini stranii și incomode În albumul vieții sale. Totul era ca un banchet la care participase timp de o jumătate de oră - durata tinereții -, Încercând să se Înfrupte din delicioasele bucate epicureice. Și-a promis vag că va veni un timp când episoadele vor fi sudate laolaltă. Luni În șir a avut senzația că alternase Între a fi purtat cu repeziciune de torentul iubirii și al fascinației și a se roti Într-o bulboană, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
în fotoliul de catifea, Horațiu era cumva conștient de faptul că Popa nu avea nici o vină, că el se amestecase în viața individului, dar pe lângă frustrarea din parc, heruvimul blond avea și o mare cantitate de energie nefolosită. Contesa îi promisese că atunci când proiectul Popa va lua sfârșit - cu bine! -, îi va lăsa o jumătate de palat să-și deschidă un muzeu al gadget-urilor și îi va da și dezlegarea de castitate. Bine, o să aștepte. O să facă ce vrea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ei și mai ales că misiunea lui se încheiase pentru azi. Așa că se ridică din pătrunjelul ofilit și porni clătinându-se în căutarea unei surse de hrană trupească. * - Bun whisky! Nea Ovidiu nu băuse whisky în viața lui, da-i promisese băiatul că-i aduce din America. Auzise el că whisky-ul are gust de ploșniță, da ăsta era bun, avea gust de apă de gură și o aromă parcă de trandafiri. Mișu nu bea whisky, că era în timpul serviciului. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
casă de modă. Am auzit că ești însurat, dar vreau să-ți spun că eu nu am prejudecăți, întrucât sunt zodia Vărsător. Am 90, 59, 87. Știu că vrei să pleci în America. Eu am acolo un contract, mi-a promis impresarul meu că face rost de viză și de tot. Nu am poză recentă, dar mă găsești în Libertatea din 12.07.2003, unde m-am lansat. Discreție deosebită, Raluca, 021.3234598. FINAL PASAJ RETRAS Mariana își notă numărul. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cealaltă sticlă, întrebându-se melancolic dacă un transfer la F.B.I. nu era preferabil unei avansări cu mărire de salariu la circa 5. Asta fără să-l recunoască pe nea Ovidiu, care spera o distracție strașnică în seara asta, așa cum îi promisese Horațiu și nu dezmințise Sorinel, deși fusese întrebat de zece ori. Cam asta se petrecu în cele trei ceasuri - atât i se păru lui Mișu - care trecură până ajunse la microfon. Asta, plus certitudinea doamnei doctor că nu meritase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Yes, hâc! se prăbuși Gabrielescu. - Camera 1 pe fată, camera 2 pe bețiv! spuse o crainică. - Toate camerele pe bețiv! replică a doua crainică. - Deci cu halterele a fost că... încercă din nou nea Ovidiu. - Nea Ovidiu, eu ți-am promis că te scot de la pușcărie... îi aminti Mișu. - Mișule, să mai dansez? mai apucă Mariana să spună înainte s-o bușească plânsul de tot. - Da! îi răspunse Mișu. - Nu! îi răspunse Horațiu. - Da! îi răspunse prima crainică. - Nu! îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
expusese răutății oamenilor o ființă feminină. O ființă care-l oblojise și pentru care, de ce să nu recunoaștem, Horațiu începuse să aibă anumite sentimente. După aventura neizbutită, nea Ovidiu s-a întors resemnat la pușcărie. Toți erau mincinoși. Horațiu îi promisese că îi va demonstra nevinovăția. Ei bine, nu se întâmplase asta, și în plus era clar că nici Mișu n-o să-l mai ajute acum. Gabrielescu, trezit din beție la sfârșitul spectacolului, se dusese întins cu sticla de whisky la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ce semăna cu modul ei de a rosti în Filumena...! ― Să mă mai suni, te rog! mi-a spus înainte de a închide ușa. Am aflat că se stinsese. Oare când? m-am întrebat, uitând că de câteva luni îmi tot promiteam că a doua zi chiar o sun. ― S-a stins, mi-a spus buna ei prietenă, sufleuza de care nu se despărțea niciodată. Afară era o toamnă galbenă ca într-o pădure adormită de Ginkgo biloba. Brusc, toate casele s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
poartă, într-o oarecare măsură, amprenta lui Șerban, iar eu nu am treabă cu așa ceva. Acest om a distrus atmosfera Naționalului, a pus pe foc munca unei generații pentru a-și satisface orgoliile sale de regizor de La Mamma. Mi-am promis să nu spun nimic despre ăsta, dar iată că m-a luat gura pe dinainte și am scăpat-o, să-i fie de bine. PAGINĂ NOUĂ GÂNDURI PROSTEȘTI Tocmai am citit romanul lui Kazuo Ishiguro - Un artist al lumii trecătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mai mult spațiu decât au nevoie. În Helenental se află o mică băncuță, iar în Viena‑Hietzing sunt vechile vile de familie. Acolo locuiește Sophie și am să ajung și eu într‑o vilă din asta, fie ce‑o fi, promite Hans. Împăturește cu delicatețe puloverul scump de cașmir și îmbracă jacheta peticită de casă pe care o are din copilărie. Menajează ceva pentru mai târziu (o chestie pe care trebuie s‑o deprinzi devreme, fiindcă atunci când ești tânăr există întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tot ce‑a fost înainte. Mai exact, trebuie să găsească, în sfârșit, o cale directă de acces către celălalt. Aceasta poate fi găsită făcând seara plimbări împreună. Cu fiecare discuție profundă vom mai descoperi o bucată de teren neexplorat, îi promite Rainer Sophiei. Vor aduce în relația lor un nou tip de naturalețe, o asigură el. Minunăția naturii constă în lipsa ei totală de contradicții. Sophie îl contrazice și spune, dă‑mi drumul, îmi șifonezi rochia, nu vezi că‑i din șifon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mi-a fost ușor În tot timpul ăsta. N-aș prea vrea să-ți vorbesc despre asta, nu vreau să te simți vinovat. Nu ți-ar plăcea așa ceva, nu-i așa? Cu atât mai mult cu cât nu ne-am promis nimic niciodată, nu am făcut niciodată planuri Împreună, și asta Încă din ziua În care ne-am cunoscut. Se spune că nu ne dăm seama cât de importantă este o persoană pentru noi decât după ce o pierdem. Însă eu tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ca varga În fața noastră și a vreuneia din partenerele noastre de distracții ne-a făcut să ne concentrăm atenția asupra ei și să o transformăm În viitoarea noastră victimă. De fapt, experiența nu s-a dovedit atât de interesantă pe cât promitea, iar Mie s-a sinucis la scurt timp după aceea. — E prima oară când am sentimente de remușcare, mi-a spus bărbatul referindu-se la Mie... Hei, domnule Miyashita! Nu arătați deloc bine la față! Mai am Încă multe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
că vei obține vreo confesiune de la mine, pentru că nu am chef de-așa ceva. În plus, e treaba ta dacă te duci să o cauți pe Reiko, dar atâta Îți cer: să nu vorbiți despre mine. Și mai vreau să-mi promiți că după ce te vei Întâlni cu Reiko, n-o să mai vii să mă cauți. — Promit, am spus. Probabil că m-ar fi ucis dacă nu-i promiteam asta. Ceva În privirea lui se schimba de cum venea vorba de Reiko. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
e treaba ta dacă te duci să o cauți pe Reiko, dar atâta Îți cer: să nu vorbiți despre mine. Și mai vreau să-mi promiți că după ce te vei Întâlni cu Reiko, n-o să mai vii să mă cauți. — Promit, am spus. Probabil că m-ar fi ucis dacă nu-i promiteam asta. Ceva În privirea lui se schimba de cum venea vorba de Reiko. Mi-a Întins cutiuța cu cocaină. — Uite, distrează-te azi cu asta. Dacă ai chef de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
atâta Îți cer: să nu vorbiți despre mine. Și mai vreau să-mi promiți că după ce te vei Întâlni cu Reiko, n-o să mai vii să mă cauți. — Promit, am spus. Probabil că m-ar fi ucis dacă nu-i promiteam asta. Ceva În privirea lui se schimba de cum venea vorba de Reiko. Mi-a Întins cutiuța cu cocaină. — Uite, distrează-te azi cu asta. Dacă ai chef de-o fată, sună la MIT 0069 și spune că vii din partea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Și tu ești una dintre aceste persoane, Înțelegi? — Asta nu are nici o importanță, am spus. Nu-mi pasă că e un joc. Cu o femeie precum Keiko Kataoka, orice bărbat ar face orice pentru a o face fericită. I-am promis că o să ascult toată povestea de la tine. — Da? Dar sunt prea obosit. Dacă vorbesc prea mult, ajung să mă detest. Ai găsit răspunsul În legătură cu urechea lui Van Gogh? Dacă Îmi spui răspunsul, sunt de acord să ne mai Întâlnim o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o fată pe nume Reiko. — Reiko? Aaa! Chiar acum am la mine la firmă un regizor de film care a lucrat cu Reiko. Reiko, care va să zică. De bună seamă că de Yazaki e vorba. Dar Înțelegi, problema e că i-am promis lui Yazaki să nu vorbesc despre el. Ești ziarist cumva? — Nu, nu sunt ziarist, am răspuns și i-am povestit pe scurt toată istoria de până acum. Mi-era din ce În ce mai greu să articulez cuvintele și m-am Întrerupt de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
meu, și zărindu-l pe Hans Illmann așteptându-mă răbdător cu un dosar de fotografii, m-am gândit că locul ăla nu era pe cale să devină mai plăcut. Felicitându-mă singur pentru că avusesem prevederea de a mânca ceva înainte de ceea ce promitea să fie o întâlnire deloc apetisantă, m-am așezat în fața lui. — Așadar, aici te-au ascuns ăștia, zise el. — E chipurile numai temporar, am explicat eu. Exact ca și mine. Dar, sincer să fiu, îmi convine să fiu departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un cap mai scund decât Vogelmann și avea în jur de 35 de ani, păr blond, ochi albaștri și un aer academic. Vogelmann așteptă până ce ne așezarăm cu toții înainte de a-l prezenta pe celălalt bărbat drept dr. Otto Rahn și promise să spună mai multe despre el curând. Apoi oftă zgomotos și clătină din cap: — Din păcate, n-am avut deloc noroc în căutarea fiicei dumneavoastră Emmeline, zise el. I-am întrebat pe toți cei pe care i-aș fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a îndura, obstinație, curaj, capacitate de a suporta singurătatea, stăpânire de sine, tot atâtea calități socratice... Tot așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea dacă acceptă să rămână cu ea pe insula Ogygia, apoi construiește în câteva zile o plută, pornește pe mare și își realizează proiectul - acela de a ajunge acolo unde îl așteaptă Penelopa. Nimeni și nimic nu pune stavilă dorinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]