8,590 matches
-
se cutremură de teama față de o putere nevăzută. Se agită nervos gata să-și ia stăpânul târâș printre stânci și brazi. - Doamne ce mi-a fost dat să văd!... Oare turiștii care au trecut prin sat nu cumva s-au rătăcit săracii pe aceste meleaguri? Porni pe drumul de întoarcere spre casă, dar un gând din umbră îl tot sâcâia. „Dacă tot ai ajuns până aici, de ce nu tragi o raită prin pădure, că doar sunt destule ceasuri până se întunecă
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
ca să-și reamintească ce-l învățase cândva doamna învățătoare, că după mușchiul copacilor te poți orienta care-i miazănoapte și care-i miazăzi! Dar pe care din părțile tulpinii cresc acei mușchi de pădure? Se zăpăci dea binelea. - M-am rătăcit! Am trecut peste comoară!... Ce mă fac?... Deci se adeverește zvonul că dacă din întâmplare treci peste locul unde este îngropat aur pe dată te rătăcești... În ce direcție este satul?... Dacă mă prinde noaptea voi cădea pradă duhurilor rele
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
din părțile tulpinii cresc acei mușchi de pădure? Se zăpăci dea binelea. - M-am rătăcit! Am trecut peste comoară!... Ce mă fac?... Deci se adeverește zvonul că dacă din întâmplare treci peste locul unde este îngropat aur pe dată te rătăcești... În ce direcție este satul?... Dacă mă prinde noaptea voi cădea pradă duhurilor rele... Doar mi s-au arătat semne și nu mi-am băgat mințile în cap... Trebuia să mă întorc acasă și să nu mă aventurez în pădure
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
aceea te-am găsit tardiv Și-am obosit tot căutând Și-am devenit mai milostiv Când te-am găsit gemând, plângând ... De-aceea, m-am îndrăgostit, Fiindu-mi interzis total ... ! De câte ori nu ai fugit Și în decor autumnal Te-ai rătăcit, te-ai zăvorât În umbra gri fără de drum, În visul tău cel mai urât Și cât am plans cum plâng și-acum ... Dar este prima oară, când Nu te găsesc ... Și-am fost retras Din funcția de înger blând Și
LA ŞCOALA DE ÎNGERI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347286_a_348615]
-
Astăzi mai există doar bustul împărătesei aflat la Miskolc. Despre cel de la Cluj, s-a vehiculat zvonul că ar fi dispărut la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist în România. De fapt, bustul nu a dispărut, ci doar s-a „rătăcit” într-un depozit al Muzeului de Artă. Se pare că bustul de bronz al împărătesei Sisi a intrat în patromoniul acestuia la data de 8 aprilie 1955, predat fiind de Saftul Popular al orașului Cluj, așa cum rezultă din evidențele muzeului
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
agil, nu credeam că e om ca și mine... CÂNTEC ÎN LIMBA ROMÂNĂ „Mulțumesc lui Dumnezeu... că încă mai visez românește!” (Ioan Virgil Balint) Mi-e rușine Doamne și ce grea rușine, Știu, rușinea firii n-o să-mi fie scut, Rătăcit prin lume am uitat de tine Limba Maicii mele care m-a născut! Am uitat devreme cea dintâi povață Cum își uită oul pasărea din zbor Și aici acasă pruncii când te-nvață Gânguresc întruna pe înțelesul lor... Limbă Românească
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
o noapte/ purtătoarea/ focului dumnezeiesc/ apoi vor îmbrățișa/ pământul/ mirul buzelor/ iubind/ doar o noapte/ darurile se-nfioară/ primăvara/ înviind...!”. Acasă, „în noaptea când înfloream,/ mă aștepta floarea să treacă/ prin urechea bolnavă/ să o pleznească cu piciorul/ să respire cuvântul/ rătăcit în cerul gurii/ și împietrit/ în noaptea când înfloream/ m-am rătăcit în tine/ primăvară/ și am învățat numele tău/ iubire...”. Acasă, „neobservată,/ iubirea mă arde/ rămâne tăcută pe val/ o lume de vise ascunde/ și-un zbucium răscolind ireal
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
doar o noapte/ darurile se-nfioară/ primăvara/ înviind...!”. Acasă, „în noaptea când înfloream,/ mă aștepta floarea să treacă/ prin urechea bolnavă/ să o pleznească cu piciorul/ să respire cuvântul/ rătăcit în cerul gurii/ și împietrit/ în noaptea când înfloream/ m-am rătăcit în tine/ primăvară/ și am învățat numele tău/ iubire...”. Acasă, „neobservată,/ iubirea mă arde/ rămâne tăcută pe val/ o lume de vise ascunde/ și-un zbucium răscolind ireal/ e oarbă cărarea spre tine/ e orb și doru-n pustiu/ tăceri - disperări
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
ușor în ușă, cu teamă și nu auzi nicio mișcare. Insistă și ciocăni mai tare. Parcă se mișcau pași spre ușa camerei. Când se deschise, Emilian rămase înmărmurit de imaginea apărută în fața lui. Credea că este George care poate își rătăcise cheia, cu toate că ușa nu era încuiată. - Ana, ce-i cu tine în ținuta asta? Atunci se văzu și ea cum era îmbrăcată de sumar. Încercă să strângă capoțelul pe lângă corp, să mai acopere ce se mai putea acoperi. - Lasă, scuză
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
zână din povești când a trecut pe deasupra bordeiului nostru. Bătrânul se ridică greoi, ținându-se cu mâna de spate. MOȘUL: Lasă prostiile și haide repejor cu el la conașul. Bătrâna se ridică cu greutate din genunchi. BABA: S-o fi rătăcit, săracul... MOȘUL: Cum să se rătăcească, fă, proasto? E mic și nu poate merge! BABA:(privindu-l uimită) L-o fi adus barza... Bărbatul uimit de prostia nevestei se lovește cu palma peste frunte. MOȘUL: Tu și la vârsta asta
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
pe deasupra bordeiului nostru. Bătrânul se ridică greoi, ținându-se cu mâna de spate. MOȘUL: Lasă prostiile și haide repejor cu el la conașul. Bătrâna se ridică cu greutate din genunchi. BABA: S-o fi rătăcit, săracul... MOȘUL: Cum să se rătăcească, fă, proasto? E mic și nu poate merge! BABA:(privindu-l uimită) L-o fi adus barza... Bărbatul uimit de prostia nevestei se lovește cu palma peste frunte. MOȘUL: Tu și la vârsta asta mai crezi în poveștile cu barza
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1190 din 04 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Floare de lumină ce-nflorești în mine Când te ud cu lacrimi din nestinsul dor, Ploaie de nuanțe... în culori carmine Îmi inunzi artere-n nesfârșit izvor. Rătăcești prin suflet ca o primăvară, Răscolești simțiri, cad și mă adun, Alteori mă tulburi, griji mă-mpresoară C-ai putea să pleci far' să te-ncunun. Te iubesc cum luna își iubește cerul, Pescărușii - marea, eminescian, De nu te-aș avea
TE IUBESC, FEMEIE! de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347450_a_348779]
-
Leni era tot timpul cu doi pași în urma mea. “Ce Dumnezeu, a căpătat deja obiceiurile locului?” Și în câteva rânduri am rămas intenționat în urmă. Întorcea imediat capul după mine și am dezlegat misterul: îi era teamă să nu mă rătăcesc de “grup”, așa cum mai făcusem în anii trecuți la Roma, la Barcelona ... Că în moschei există reguli specifice, asta știam. Nimeni nu are voie să intre încălțat, pantofii ori îi lași la intrare, ori îi iei cu tine într-o
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
descoperi că fabricile și uzinele zăceau dărăpănate ca vestigii ale unui trecut îndepărtat, pline de bălării, șerpi, șopârle și maidanezi. Se crucii de-a binelea și hotărî să convoace de urgență Marea Adunare Națională! În drumul său întâlni câțiva bătrâni rătăciți în anii vremii cu toiagele din mâini intrate în putrefacție. De la dânșii află cu stupoare că tineretul părăsise plaiurile mioritice și se răspândise în lume. Ajunse la Casa Poporului unde descoperii parlamentarii și guvernanții în frunte cu șeful statului cufundați
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
gramul de noroc Pe care-l însoțești cu demnitate, Vei apărea un fel de vrăjitor În plin avânt pe colț de miazănoapte. N-aș vrea să-mi iei toți macii din ogor Ce i-am adus din templele rupestre Când rătăceam cu inima-n vacanță, Știi că-nfloreau intens pe la ferestre Și se zăreau perfect de la distanță! Gondolier sărac de ce porți rana Iubirilor pe care le-ai plimbat?! Se cântă peste noi siberiana Iar tu rămâi nebunul demascat. Referință Bibliografică: Siberiana
SIBERIANA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347509_a_348838]
-
mișcarea e la vale, până când rămân ca o statuie în fața a tot. atunci, pleacă unul câte unul iar fiarele se adună în jurul meu prietenoase. reconstruiesc poteca prin care aleargă unicornul. cornul îi este de cuarț alb iar ochii din jadul rătăcit de mine în adolescență. îl lasă să-mi atingă fruntea, apoi pleacă și ele, fiarele. nu mă mai sperie umbrele și fulgerele, și tunetele. totul devine poveste într-un real palpabil și atunci reîncep să văd. am obosit de oameni
CĂLĂTORIA MELCULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348778_a_350107]
-
Rodin e inegalabil. Aiala își aminti apoi de acele momente când avusese o convorbire între patru ochi cu mama... Singură în casă, mama își aștepta fata.. După multe insistențe, Aiala promisese să vină la o discuție. În așteptarea ei, mama rătăcea cu pasul slăbit în salonul care altă dată îi era atât de prietenos. Fiecare tablou, fiecare glastră, fotoliul rămas lângă fereastră, carpeta ovală așternută la picioarele lui, toate aveau istoria și povestea lor. Soneria a sunat de două ori, scurt
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
flăcări se ivesc pe rând, ard si mistuie negura. Zidurile trosnesc, vârtejul ridicat de nicăieri te smulge, te absoarbe nesățios. Liniște deplină ... În spate se întinde tunelul nesfârșit, ca un subsol din clădirile vechi, luminat slab cu câte un bec rătăcit pe alocuri pe tavanul crăpat și coșcovit. Te întorci cu ultimele forțe, te zbați ... culoarul îngust cu bolta rotundă te îmbie, pășești cu neîncredere, în urmă, ușile se închid ca o trapă, becurile se sting, puterile cresc. Nu-i speranță
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
de-argint... Iubite, sunt eu, cea dintotdeauna. Nu vezi, în ochii mei Se oglindesc doruri multe, Și drumurile străbătute cândva... Spre inima ta. Azi, a venit timpul Să merg înspre mine... Cu chipul pe care mi l-ai pictat Când rătăceam către tine, odat` Referință Bibliografică: Trandafirul albastru / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 759, Anul III, 28 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TRANDAFIRUL ALBASTRU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348874_a_350203]
-
jumătatea de gând Ce dezlega lacăte de vis și mistere... Tăcere...atâta simt când mă dedic nopții Și răsuflu greu peste noi și vechi calendare. Iertare, Adame! Roagă-te mereu și hrănește clipa, Risipa alung-o și retrăiește-ți pasul Rătăcit prin livezile Paradisului! P.S.: Mai pot fi, oare, peste-a nopții Eva, Seva ce hrănea liniști și domolea izvoare? Desenează-mă și zidește-mă în glasul Generațiilor ce vor urma! Gabriel Dragnea 31 oct. - 1 nov. 2012 Referință Bibliografică: Aceeași
de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348887_a_350216]
-
POEM DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 762 din 31 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Amurgică suflare Îmi cânți așa de încet la sprânceana stângă încât nu poate să te audă vecinul sufletul meu rătăcit de lângă urechea ce nu miroase pelinul îi arăți nasului același tablou ce-l simte inima când trec prin oraș la colțul străzii tăcutul erou își adună mila pe făraș. Mirosul îl simt în ureche colorat sărată e clipa adusă de
AMURGICĂ SUFLARE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348919_a_350248]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TRAG, ÎN CINSTEA TA, O DUȘCĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 762 din 31 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului ca să nu mă rătăcesc, când umblu, noaptea, tot hai-hui, am cump ă rat un felinar și mă țin de toart a lui. și, ca să nu fac guturai, mi-am luat garafa cu rachiu ș i-o beau pe banc a dezb â r n
TRAG, ÎN CINSTEA TA, O DUŞCĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348916_a_350245]
-
Antoine de Saint-Exupery) NISIPURI „Din țărână am venit, în țărână ne întoarcem...”. Nu-și mai amintea unde și când auzise pentru prima dată aceste cuvinte, dar erau cuvinte parcă-n basorelief săpate în memoria sa și peste care ochii minții rătăceau nedumeriți, pentru că alături de ele, o altă imagine într-un verde crud se lumina tot mai mult pe ecranul mental, mărindu-se până când îi devenea imposibil să-și mai dea seama de unde începea și unde sfârșea ea... Și-n fața ochilor
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
oftatul de ușurare al celui ce încă era viu, pentru că mai păcălise cumva o dată divinitatea și uite că evitase din nou să fie trecut pe listele de restructurare ale cerului. ...„ небесного Царя”... ”грех мои”... cuvintele care-o uimiseră în copilărie, rătăcite în memorie se activau ridicându-se la suprafață din colbul memoriei. Și amintirile îi aduceau imaginea neclară a bunicii, cu fustele ei cafenii până-n pământ, peste faldurile cărora atârna într-o necontenită legănare, șiragul mătăniilor din piele, pe care degetele
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
prin Sulina. Poate pentru că simțea că Sulina fără bunici, nu mai însemna nimic. Rămăsese acolo doar un petic de pământ între ape și cer unde, printre vuietul mării și șuierul subțire al vântului, se auzea foșnetul ierbii crescând. Și parcă rătăcind prin văzduh, întrebările cărora Ana încă nu era sigură că le putea răspunde cu certitudine: „De unde venim? Unde ne-ntoarcem?”. Referință Bibliografică: NISIPURI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 749, Anul III, 18 ianuarie 2013. Drepturi de Autor
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]