5,975 matches
-
sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material sau procesual". Se arată că legiuitorul procedează la definirea unor noțiuni precum reaua-credință și grava neglijență prin intermediul altor noțiuni la fel de generale sau imprecise (nescuzabil, neîndoielnic), ceea ce încalcă art. 20 din Constituție și Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind principiile și regulile care guvernează conduita profesională a judecătorilor, în care
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind principiile și regulile care guvernează conduita profesională a judecătorilor, în care se statuează asupra obligației statului de a defini în termeni clari faptele care pot duce la aplicarea sancțiunilor disciplinare. În plus, reaua-credință și grava neglijență sunt forme ale vinovăției, ca element subiectiv al abaterii disciplinare, dar în cadrul legii în discuție sunt definite prin elemente obiective - încălcarea sau nesocotirea unor norme. Cu privire la același text de lege se mai arată că presupune o reexaminare
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
adoptată cu ocazia reuniunii de la Siofok din perioada 27 septembrie - 2 octombrie 2006, prin care s-a exprimat îngrijorarea față de modificările legislative recente din România, în contextul modificării legii prin introducerea răspunderii disciplinare pentru nerespectarea normelor de drept procesual cu rea-credință sau gravă neglijență. Pornind de la declarația Asociației Europene a Judecătorilor, în sensul că procedurile disciplinare, precum și acțiunile în civil și penal privind judecătorii trebuie să conțină garanții că protejează pe deplin independența judecătorilor, prin excluderea oricărei forme de control administrativ
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
procedurile disciplinare, precum și acțiunile în civil și penal privind judecătorii trebuie să conțină garanții că protejează pe deplin independența judecătorilor, prin excluderea oricărei forme de control administrativ al hotărârilor, se susține că sancționarea disciplinară a acestora pentru exercitarea funcției cu rea-credință și gravă neglijență nu face decât să transfere răspunderea statului pentru erori judiciare direct în sarcina judecătorului, fără un proces echitabil. Invocându-se Cauza Kobler împotriva Austriei, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat asupra condițiilor în
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
echitabil, ca efect al antrenării răspunderii statului, stat care, la rândul său, poate avea o acțiune subsidiară împotriva judecătorului, dacă se stabilește, în cadrul unui proces echitabil, că acesta este cel care a încălcat norma de drept cu gravă neglijență sau rea-credință. A substitui acest sistem de garanții procedurale cu un simplu control administrativ disciplinar încalcă independența justiției și principiul constituțional potrivit căruia justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, câtă
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
de procedură civilă, este inexactă. Se mai arată că nesocotirea normelor de drept material sau procesual poate avea drept consecință nu numai promovarea unei căi de atac, ci și îndeplinirea condițiilor pentru angajarea unei răspunderi disciplinare, pentru fapte săvârșite "cu rea-credință" sau "gravă neglijență". Se conchide că motivarea sesizării nu are nicio legătură cu prevederile art. 129 din Constituție. Apoi, prin cercetarea săvârșirii unei abateri disciplinare și aplicarea unei sancțiuni disciplinare corespunzătoare nu se tinde la un control al hotărârilor judecătorești
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
avută în vedere Declarația Asociației Europene a Judecătorilor, adoptată cu ocazia reuniunii care a avut loc în perioada 27 septembrie - 2 octombrie 2006, pentru că în conținutul său se vorbește de exercitarea cu bună-credință a atribuțiilor de către judecători, iar nu cu rea-credință. Invocându-se în acest sens dispozițiile art. 52 din Constituție, se apreciază că răspunderea statului obligat la despăgubiri trebuie să se transfere la judecătorul vinovat de rea-credință sau gravă neglijență. Sub aspectul criticilor care privesc nedefinirea conceptului de bună-reputație, se
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
se vorbește de exercitarea cu bună-credință a atribuțiilor de către judecători, iar nu cu rea-credință. Invocându-se în acest sens dispozițiile art. 52 din Constituție, se apreciază că răspunderea statului obligat la despăgubiri trebuie să se transfere la judecătorul vinovat de rea-credință sau gravă neglijență. Sub aspectul criticilor care privesc nedefinirea conceptului de bună-reputație, se apreciază că nu pot fi primite, deoarece aceasta nu are semnificația neconstituționalității textului de lege. În cazul în care legea nu a reglementat o definiție în acest
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
și prin raportare la practica legislativă a altor state. Referitor la redactarea art. 99^1 din lege, arată, mai întâi, că Legea nr. 303/2004 în vigoare sancționează, la lit. h) a art. 99, drept abatere disciplinară, exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, fără însă a defini cele două noțiuni. Legea criticată nu face decât să aducă o mențiune esențială, din care rezultă că faptele sancționabile din punct de vedere disciplinar sunt doar cele săvârșite cu intenție calificată, care este
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea dispoziției legale respective, să dea totuși eficiență Convenției Europene a Drepturilor Omului, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților fundamentale. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a noțiunilor de exercitare a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, se arată că formulările utilizate lasă o marjă de apreciere secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia judecării în ceea ce privește conținutul abaterii respective. Se face referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
sferei abaterilor disciplinare; modificarea prevederilor legale ce reglementează sancțiunile disciplinare aplicabile judecătorilor și procurorilor, inclusiv prin introducerea sancțiunii disciplinare a suspendării din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; definirea noțiunii de exercitare a funcției cu gravă neglijență ori rea-credință; introducerea condiției bunei reputații drept cerință de acces și menținere în funcție. Acestea au fost determinate, conform aceleiași expuneri de motive, de faptul că actuala reglementare nu acoperă o serie de conduite ale magistraților care pot aduce atingere gravă prestigiului
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat; ... ș) nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii; t) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență". Principala susținere a autorilor este în sensul că respectivele fapte privesc conținutul hotărârilor judecătorești, care nu poate fi examinat decât prin intermediul căilor de atac, nefiind de acceptat ca verificări privind aceste aspecte să fie efectuate în afara activității
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
demnitatea funcției de magistrat", acestea sunt criticate întrucât, potrivit autorilor sesizării, se referă la conținutul hotărârilor judecătorești, care nu poate fi examinat decât prin intermediul căilor de atac. Dispozițiile art. 99 lit. t) din aceeași lege, care privesc "exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență" sunt criticate, întrucât determină ca pe calea acțiunii disciplinare să se ajungă, indirect, la repunerea în discuție a fondului cauzei, încălcându-se astfel autoritatea de lucru judecat. Curtea constată că reglementările menționate nu privesc instituirea unui control
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
de procedură. Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, așadar și în situația nerespectării, de către aceștia, cu rea-credință sau din gravă neglijență, a normelor de procedură. Obiectul judecății îl constituie însă numai abaterile disciplinare, așadar conduita magistraților, aspect ce nu poate fi interpretat ca având semnificația unui control administrativ al hotărârilor judecătorești pronunțate de aceștia. De altfel, și
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
de orice bază procesuală sau care au la bază o eroare macroscopică sau o neglijență gravă și nescuzabilă. B. Accesibilitatea și previzibilitatea reglementărilor criticate Autorii sesizării consideră că art. 99^1 din Legea nr. 303/2004 , care definește noțiunile de "rea-credință" și "gravă neglijență" cuprinse în art. 99 lit. t) din același act normativ, sunt imprecise, încălcând astfel principiul legalității, în reglementarea dată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit art. 99^1 din
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
cuprinse în art. 99 lit. t) din același act normativ, sunt imprecise, încălcând astfel principiul legalității, în reglementarea dată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit art. 99^1 din lege, "(1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. (2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește, din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
expunerii la un risc serios în țara de origine, în condițiile art. 23 alin. (1) sau ale art. 26; ... b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiați ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credință, la procedura de azil. ... (2) Lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuție sau a expunerii la un risc serios în țara de origine există în următoarele cazuri: ... a) solicitantul nu invoca nici o temere de persecuție în sensul art.
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239282_a_240611]
-
următoarele situații: ... a) a depus cererea de azil sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susținând că sunt autentice; b) după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta; ... c) cu rea-credință a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-și stabili o identitate falsă în scopul solicitării și acordării statutului de refugiat, fie pentru a ingreuna
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239282_a_240611]
-
76. Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 101. - (1) Membrii instanțelor disciplinare nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile de sancționare adoptate, decât în cazul în care se dovedește că și-au exercitat însărcinarea cu rea-credință sau gravă neglijență. (2) Regulamentul privind procedura disciplinară este prevăzut în anexa nr. 3." ... 77. La anexa nr. 3 la statut, articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 3. - Instanțele de disciplină ale Uniunii sunt obligate să
HOTĂRÂRE nr. 1 din 14 decembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249649_a_250978]
-
expunerii la un risc serios în țara de origine, în condițiile art. 23 alin. (1) sau ale art. 26; ... b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiați ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credință, la procedura de azil. ... (2) Lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuție sau a expunerii la un risc serios în țara de origine există în următoarele cazuri: ... a) solicitantul nu invoca nici o temere de persecuție în sensul art.
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249556_a_250885]
-
următoarele situații: ... a) a depus cererea de azil sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susținând că sunt autentice; b) după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta; ... c) cu rea-credință a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-și stabili o identitate falsă în scopul solicitării și acordării statutului de refugiat, fie pentru a ingreuna
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249556_a_250885]
-
cu închisoare de la 3 la 5 ani faptă persoanei de a dona organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană, în scopul obținerii de foloase materiale sau de altă natură, pentru sine sau pentru altul. ... (2) Determinarea cu rea-credință sau constrângerea unei persoane să doneze organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani. ... (3) Publicitatea în folosul unei persoane, în scopul obținerii de organe și
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248768_a_250097]
-
administrativ-teritoriale, prin cerere depusă la tribunalul în a cărui circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială respectivă. Ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația de a notifică deschiderea procedurii de insolvență creditorilor și oricăror persoane interesate. ... (5) Introducerea prematură, cu rea-credință, de către ordonatorul principal de credite a cererii prevăzute la alin. (4) atrage răspunderea acestuia, în condițiile legii, pentru prejudiciile pricinuite părții interesate. ... (6) Judecatorul-sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență, va numi un administrator. ... (7) În termen de
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256372_a_257701]
-
cu închisoare de la 3 la 5 ani faptă persoanei de a dona organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană, în scopul obținerii de foloase materiale sau de altă natură, pentru sine sau pentru altul. ... (2) Determinarea cu rea-credință sau constrângerea unei persoane să doneze organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani. ... (3) Publicitatea în folosul unei persoane, în scopul obținerii de organe și
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255414_a_256743]
-
se puncta doar așa-zise negocieri". Astfel, în Adresa nr. 7.837 din 28 mai 2012, prin care CREDIDAM s-a adresat UPFR, menționează, din partea CREDIDAM, că transmiterea invitației vineri, 25 mai 2012, după orele de program este dovadă de rea-credință și scoate în evidență că cele două întâlniri stabilite (cu privire la stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă) au scopul vădit de a se puncta doar așa-zise negocieri. Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012 menționează
DECIZIE nr. 53 din 22 aprilie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a considerentelor Deciziei civile nr. 192A din 27 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 7 pronunţate la data de 6 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 martie 2013 în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251330_a_252659]